19,719 matches
-
știința și medicina continuă să ignore o foarte mare parte a agenților cauzali morbizi (ca și modul lor de acțiune). 2. Din punct de vedere calitativ, pentru că organismal viu s-a dovedit a nu fi o eprubetă de laborator, suportând pasiv și obiectiv, reacțiile patogene ale agențiilor cauzali, ci un factor foarte dinamic, înzestrat cu o mare capacitate de reacții individuale, factor care aproape întotdeauna se interpune activ între influența pretinșilor agenți cauzali morbogeni și efectelor lor morbide. Iată deci pentru
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
predicativ se face pe baza trăsăturilor INDEX, trebuie să explicăm de ce acordul extern grupului nominal nu se face semantic, referențial. Pentru exemplele de la (41), se poate păstra ipoteza CONCORD - INDEX dacă adoptăm ipoteza că adjectivul predicativ și participiul din structura pasivului se acordă tot CONCORD, nu INDEX. S-ar unifica astfel acordul adjectivului din poziții interne grupului nominal cu cel din poziții externe grupului nominal. Am putea face generalizarea că adjectivul se acordă formal, CONCORD, indiferent de poziția sa sintactică. Rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului, ar însemna că: (i) în acordul hibrid, trăsăturile adjectivelor și determinanților din interiorul grupului nominal sunt verificate sau valorizate de trăsăturile formale, morfosintactice, de tip CONCORD, ale numelui, iar trăsăturile verbului-predicat, ale adjectivului predicativ și ale participiului din structura pasivului pot fi verificate de trăsăturile CONCORD (ca în română) sau de trăsăturile de tip INDEX (astfel, în engleză sau în sârbo-croată, unde verbul se acordă "semantic", trăsăturile verbale sunt verificate de trăsăturile INDEX ale numelui); (ii) pentru diferențele de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
teoretic, dar greoaie și nefamiliare vorbitorilor români, se întâlnesc rar în practică [...] fiind de obicei evitate. Situații de acest fel apar în special în traduceri, dar chiar și aici un bun traducător recurge la schimbarea construcției (de exemplu, apelând la pasivul reflexiv în locul celui analitic) sau găsește sinonime substantivale de același gen în locul substantivelor de genuri diferite [...] ori sinonime adjectivale cu formă unică la plural în locul adjectivelor cu forme de gen diferențiate" (Avram, 2001: 345). "Când substantivele sunt nume de lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de verbe-predicat Destul de frecvent, în limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se nu sunt acordate în număr cu nominalul subiect. Pe lângă explicațiile specifice registrului oral (neanticiparea mesajului, neatenția), este vorba și de factori favorizanți care țin de sistemul limbii. Pasivul reflexiv are o nuanță impersonală, ceea ce influențează dezacordul: (44) s-a mai văzut pe partea dreaptă împăcări și divorțuri (Realitatea TV, 9.VI.2007) se va putea vizita grădinile, muzeul... (Realitatea TV, 14.V.2008) până la această oră s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
despre acordul predicatului cu subiectul, sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de construcție................................................ 33 4.2. Alte utilizări ale termenului ergativ....................................................... 34 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste........................................................... 34 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev........................................................... 35 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson.................................................. 36 5. Ergativ și pasiv din perspectivă tipologică...................................................... 37 5.1. Definiția pasivului.................................................................................. 38 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv................................................................. 38 5.3. Există pasiv și în limbile ergative?......................................................... 39 6. Antipasivul....................................................................................................... 40 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului.......................................................... 40 6.2. Relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
termenului ergativ....................................................... 34 4.3. Cazul ergativ în teoriile localiste........................................................... 34 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev........................................................... 35 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson.................................................. 36 5. Ergativ și pasiv din perspectivă tipologică...................................................... 37 5.1. Definiția pasivului.................................................................................. 38 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv................................................................. 38 5.3. Există pasiv și în limbile ergative?......................................................... 39 6. Antipasivul....................................................................................................... 40 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului.......................................................... 40 6.2. Relația dintre aplicativ și antipasiv......................................................... 44 6.3. Există antipasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teoriile localiste........................................................... 34 4.3.1. Cazul ergativ la Hjelmslev........................................................... 35 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson.................................................. 36 5. Ergativ și pasiv din perspectivă tipologică...................................................... 37 5.1. Definiția pasivului.................................................................................. 38 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv................................................................. 38 5.3. Există pasiv și în limbile ergative?......................................................... 39 6. Antipasivul....................................................................................................... 40 6.1. Definiția și funcțiile antipasivului.......................................................... 40 6.2. Relația dintre aplicativ și antipasiv......................................................... 44 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative?.................................................... 45 7. Evoluția sistemelor lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect?.......................................... 84 4.4. (A)simetriile subiect/obiect................................................................... 85 5. Tranzitivitatea................................................................................................. 86 5.1. Se poate formula o definiție universală a tranzitivității?...................... 86 5.2. Tranzitivitate vs alte concepte............................................................... 88 5.3. Concepția scalară a tranzitivității.......................................................... 89 6. Relația ergativ−pasiv din punct de vedere sintactic........................................ 91 7. Ergativitatea și nominalizările......................................................................... 93 8. Concluzii......................................................................................................... 94 Capitolul 3: Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative din limba română..................................................................................................... 97 1. Distincția tranzitiv/intranzitiv și Ipoteza Inacuzativă..................................... 97 2. Verbele ergative/inacuzative în lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rus Peter von Uslar în anii 1860 (Hewitt 1987: 319). Fără a vorbi explicit despre ergativitate, în 1896, Schuchardt 1 se pare că este primul care descrie acest tip de sistem lingvistic, asociindu-l, mai bine zis confundându-l, cu pasivul. Termenul ergativ este atestat, din câte se știe, pentru prima dată într-un studiu al lui Dirr din 19122 despre limba rutul, vorbită în Daghestan. Până în 19283, Dirr a înregistrat 35 de limbi caucaziene cu trăsături ergative. Termenul complementar, absolutiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aflate în poziția S sau A, dar nu și nominalul aflat în poziția O. Coordonarea celor două propoziții din exemplele (d) și (e) se poate realiza numai dacă cea de-a doua propoziție trece la forma pasivă. Una dintre funcțiile pasivului − arată Dixon (1994: 12) − este să așeze un nominal O din structura de bază în poziția S (poziție de pivot, care permite omiterea din a doua propoziție): (f) Father(S) returned and (S) was seen by mother Tata(S) s-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avar, dar există și alte limbi care prezintă omonimia ergativ−instrumental: ngandi, warlpiri. În discuția despre relația dintre construcția ergativă și diateză, Tchekhoff (1979: 38) subliniază incompatibilitatea dintre cele două concepte. Autoarea condamnă interpretarea construcției ergative ca un tip de pasiv, argumentul cel mai important fiind lipsa opoziției activ/pasiv. Exemplele autoarei sunt limbile avar și tongană, în care construcția ergativă cu două argumente nu se opune celei cu un argument, prezența Agentului fiind singura care poate preciza rolul/funcția gramaticală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ−instrumental: ngandi, warlpiri. În discuția despre relația dintre construcția ergativă și diateză, Tchekhoff (1979: 38) subliniază incompatibilitatea dintre cele două concepte. Autoarea condamnă interpretarea construcției ergative ca un tip de pasiv, argumentul cel mai important fiind lipsa opoziției activ/pasiv. Exemplele autoarei sunt limbile avar și tongană, în care construcția ergativă cu două argumente nu se opune celei cu un argument, prezența Agentului fiind singura care poate preciza rolul/funcția gramaticală a primului argument. Revenind la opoziția inițială dintre construcția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre limbile ergative (vezi supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra, 4.1
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre limbile ergative (vezi supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra, 4.1.). Motivul confuziei, subliniat în multe dintre studiile despre ergativitate, este încercarea de subsumare a tuturor sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tuturor sistemelor lingvistice modelului occidental: "Voir un passif dans une construction ergative, ce n'est rien d'autre que de se rendre coupable d'ethnocentrisme" (Tchekhoff 1978: 105). Tot Tchekhoff (1978: 47) reține însă ca fiind o asemănare importantă între pasiv și ergativ faptul că ambele construcții au un agent marcat. Această asemănare i-a făcut pe primii cercetători ai construcției ergative să o analizeze ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Tot Tchekhoff (1978: 47) reține însă ca fiind o asemănare importantă între pasiv și ergativ faptul că ambele construcții au un agent marcat. Această asemănare i-a făcut pe primii cercetători ai construcției ergative să o analizeze ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică dintre cele două structuri, iar în Capitolul 2 (6.) mă voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv. 5.1. Definiția pasivului Dixon (1994: 146
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergative să o analizeze ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică dintre cele două structuri, iar în Capitolul 2 (6.) mă voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv. 5.1. Definiția pasivului Dixon (1994: 146) arată că termenii pasiv și antipasiv sunt folosiți în studiile lingvistice cu diferite accepții. Pentru a elimina confuzia frecventă dintre ergativ și pasiv, Dixon prezintă mecanismul pasivizării: (a) funcționează la nivelul structurilor tranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică dintre cele două structuri, iar în Capitolul 2 (6.) mă voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv. 5.1. Definiția pasivului Dixon (1994: 146) arată că termenii pasiv și antipasiv sunt folosiți în studiile lingvistice cu diferite accepții. Pentru a elimina confuzia frecventă dintre ergativ și pasiv, Dixon prezintă mecanismul pasivizării: (a) funcționează la nivelul structurilor tranzitive, pe care le transformă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv. 5.1. Definiția pasivului Dixon (1994: 146) arată că termenii pasiv și antipasiv sunt folosiți în studiile lingvistice cu diferite accepții. Pentru a elimina confuzia frecventă dintre ergativ și pasiv, Dixon prezintă mecanismul pasivizării: (a) funcționează la nivelul structurilor tranzitive, pe care le transformă în structuri intranzitive; funcția de detranzitivizare a pasivului a fost subliniată și de Givón (1981: 168)63; (b) O devine S; (c) A ajunge într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și antipasiv sunt folosiți în studiile lingvistice cu diferite accepții. Pentru a elimina confuzia frecventă dintre ergativ și pasiv, Dixon prezintă mecanismul pasivizării: (a) funcționează la nivelul structurilor tranzitive, pe care le transformă în structuri intranzitive; funcția de detranzitivizare a pasivului a fost subliniată și de Givón (1981: 168)63; (b) O devine S; (c) A ajunge într-o poziție periferică, fiind marcat printr-un caz oblic/prepozițional; A poate fi omis; d) construcția pasivă e marcată explicit (prin afixe verbale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
63; (b) O devine S; (c) A ajunge într-o poziție periferică, fiind marcat printr-un caz oblic/prepozițional; A poate fi omis; d) construcția pasivă e marcată explicit (prin afixe verbale, perifrastic etc.). 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv Comrie (1973: 251) analizează relația dintre ergativ și pasiv din punct de vedere atât sincronic, cât și diacronic. Autorul arată că există date istorice care demonstrează că ergativul din limbile indo-iraniene moderne este rezultatul unei transformări pasive originare. Comrie (1973
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]