6,349 matches
-
recent apărută odată cu intensivizarea culturii orzului. Ea a fost semnalată în zonele nordice dar s-a extins în Muntenia și Oltenia producând chiar epifiții în anii 1977, 1978, 1980 când s-au înregistrat pierderi de 15-30 % din recoltă Simptome.Agentul patogen produce pe limbul și teaca frunzelor pete izolate de decolorare înconjurate de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de un halo brun. Petele pot conflua și în acest caz ocupă suprafețe mari de limb iar pe suprafața țesuturilor distruse se observă zonalități concentrice. Ciuperca poate ataca și cariopsele din spic, acestea prezentând pete negre în zona embrionului. Agentul patogen - Rhynchosporium secalis (Oud.) Davis, fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Această micoză este considerată în prezent una dintre cele mai păgubitoare boli ale grâului în America și Europa centrală. În România boala a fost semnalată abia în 1965 de C. Raicu în Dobrogea, Transilvania, Maramureș și Moldova. Simptome. Atacul agentului patogen poate fi observat în toamnă când tinerele plante bolnave au coleoptilul brunificat, putrezit și pot pieri formând vetre de atac cu plante uscate. În primăvară, pe primul internod se observă pete brune eliptice paralele cu axul tulpinii. Frunzele plantelor bolnave
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de Gäumannomyces graminis. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar cariopse mici, ușoare, șiștave. Agentul patogen Pseudocercosporella herpotrichoides (Fron.) Deight., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în timpul ciclului ei evolutiv o formă sterilă, stromatică, evidentă prin petele caracteristice lenticulare de la baza tulpinilor și o formă fertilă, reprezentată de conidioforii și conidiile ce
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în primăvară noi generații de conidii ce vor răspândi micoza, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai devreme. Cele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
paie sau spic. Pe tegumentul cariopselor se observă o înnegrire care este mai accentuată în dreptul embrionului și la vârful bobului. Din cariopsele negre, care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară. Agentul patogen - Cladosporium herbarum (Pers.) Link. Este forma conidiană a ciupercii Mycosphaerella tulasnei (Jancz.) Lindau., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al ciupercii are culoarea neagră, este ramificat și prin aglomerare dă naștere la strome dense. Conidioforii sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae. Boala este cunoscută în toate zonele unde se cultivă porumbul însă ea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și pe frunzele din etajele superioare . Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor iar ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii. La temperaturi optime de 25-30oC și în condiții de umiditate mare germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului apare o nouă generație de conidii. Persistența agentului patogen de la un an
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii. La temperaturi optime de 25-30oC și în condiții de umiditate mare germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului apare o nouă generație de conidii. Persistența agentului patogen de la un an la altul este asigurată de conidiile rămase pe resturile vegetale din câmp sau din depozitele de furaje. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire ca: rotația culturilor, înglobarea resturilor infectate în sol, cultivarea de hibrizi rezistenți, pot limita
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
an la altul este asigurată de conidiile rămase pe resturile vegetale din câmp sau din depozitele de furaje. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire ca: rotația culturilor, înglobarea resturilor infectate în sol, cultivarea de hibrizi rezistenți, pot limita atacul agentului patogen. Dintre hibrizii omologați numai HS-Odessa este cunoscut ca fiind rezistent la sfâșierea frunzelor. În cazul în care în stațiunile de ameliorare trebuie protejate unele linii deosebit de valoroase, la depășirea pragului economic de dăunare, evaluat la un atac cu intensitate 25
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pete brune alungite chiar și pe pețioluri. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
glomerule ce nu au fost tratate înainte de semănat. Respectarea unui asolament de 4-5 ani este obligatorie la culturile de sfeclă ca și izolarea spațială de cel puțin 1000 m a loturilor semincere față de culturile de sfeclă de an Întrucât agentul patogen atacă și pe alte plante din fam. Chenopodiaceae se va avea grijă ca toate culturile să fie erbicidate corect pentru a fi distruse plantele gazdă ale ciupercii. Simptome. Boala este întâlnită pe toate organele plantei, tulpini, frunze și fructe. Răsadurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la defolierea prematură și stagnarea în creștere a fructelor ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă intercelular și după o perioadă de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dezvoltă intercelular și după o perioadă de parazitare, produce conidiofori erecți, septați, bruni ce susțin conidii dispuse în lanț. Acestea sunt alungite, de forma unor butelii, de 90-200 x 14-21 µm, cu 8-15 pereți transversali și 3-7 longitudinali. Epidemiologie. Răspândirea patogenului de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul și pe, se face prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35oC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții de favorabilitate a atacului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apă. Temperatura cuprinsă între 2-35oC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții de favorabilitate a atacului. Permanentizarea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliu, conidiile de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate. Agentul patogen se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu carență în magneziu și pe diferite solanacee ca: Solanum tuberosum, S. melongena, Datura stramonium, Hyosciamus albus, H. niger, Atropa belladonna etc. Prevenire și combatere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
soluri îngrășate echilibrat, fără carențe în magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul patogenului. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de rezistente la alternarioză
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în toate țările cultivatoare de tomate, în zonele temperate sau calde, în special în culturile protejate unde, poate produce pagube mari datorită frecvenței de până la 50 %. În România ea a fost semnalată în 1969 la tomatele de seră. Simptome. Agentul patogen poate afecta plantele în toate stadiile de dezvoltare dar, simptomele cele mai evidente apar în timpul maturării fructelor. Un prim simptom este decolorarea nervurilor frunzelor, urmat de ofilirea pețiolului și uscarea frunzelor. Simptomele de veștejire pot apărea numai pe 1-2 ramuri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
secțiunile efectuate în pețiolul frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub formă de miceliu, conidii sau clamidospori. După pătrunderea ciupercii în plantă, aceasta se multiplică în vase iar după moartea plantelor și apariția micro și macro-conidiilor, acestea sunt vehiculate de vânt, apa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub formă de miceliu, conidii sau clamidospori. După pătrunderea ciupercii în plantă, aceasta se multiplică în vase iar după moartea plantelor și apariția micro și macro-conidiilor, acestea sunt vehiculate de vânt, apa de irigații
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
important în prevenirea bolilor, nu are efect în acest caz, întrucât ciuperca rezistă foarte mulți ani în sol datorită clamidosporilor, așa încât doar distrugerea resturilor vegetale și ale plantelor de Oryzopsis, Digitaria, Malva și Amaranthus care sunt și ele gazde ale patogenului, are mare importanță. În solele cu plante atacate, se va evita irigarea prin rigole sau chiar cea prin aspersiune cu norme mari, pentru a evita diseminarea sporilor. În răsadnițe se va folosi sămânță tratată cu Tiram 80 WP-3 kg/t
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În primăverile reci și umede, în culturile de cartof poate apare rizoctonioza, putrezirea rădăcinilor sau putrezirea piciorului, boală semnalată și în România de Tr. Săvulescu în 1943 în zona Hunedoarei, unde a produs pagube de 15 % din recoltă. Simptome. Agentul patogen atacă rădăcinile, stolonii, tulpinile dar și tuberculii, cu simptomatologie variată în funcție de fenofaza plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]