3,111 matches
-
istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Ridicați spre Înalt privirea, arzând blestematul jug, La căldura întregirii și la flacără de rug, Iar cenușa, ca ofrandă pentru Ștefan, îngropați, în mormântul de la Putna și la poale de Carpați. Bătrâni... -Salut... -Salut! -Ce faci? Cum îți mai umpli
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
din viața scriitorului la Berlin. 3) Un Tacit daco-roman cu agitații și frământări materializate în producții literare demascatoare ale regimului opresor - culminând cu acel rechizitoriu vitriolant - „1907, din primăvară până în toamnă”, publicat în ziarul vienez „Die zeit”, sub pseudonimul „Un patriot român”. 4) Comedia politică - anul 1908. 5) 1909 - Pactul cu diavolul. 6) 1910-1911 - Exorcismele. 7) Triumful tragic. 8) Epilog - care cuprinde numărul și ordinea călătoriilor efectuate pe ani și zile, precum și lista persoanelor corespondente. Este clară și intenția autorilor de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
o poziție netă pentru sprijinirea celor oprimați și condamnarea virulentă a regimului opresor. Din această poziție a scriitorului a apărut acel „1907, din primăvară până în toamnă”, cel mai virulent pamflet politic, publicat în ziarul vienez „Die zeit”, sub pseudonimul „Un patriot român”. La 24 mai Caragiale sosea la Iași - și nu la București - deoarece voia să fie cât mai aproape de locul din care a pornit răscoala. Anul 1907, anul răscoalelor țărănești, este un adevărat energizant pentru Caragiale care, pe lângă pamfletul „1907
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cine va fi mai fost... Toate aceste date trebuia să le știm și să le cinstim sărbătorindu-le cu fastul cuvenit, în timp ce despre istoria noastră națională, despre aniversările și comemorările noastre de suflet... nici un cuvințel. Dar cântecele noastre patriotice? Mulți patrioți români au făcut ani grei de temniță pentru că voiau să fie români, cum au fost moșii și strămoșii lor, și au plătit cu libertatea și temniță grea, ucigătoare. Aceasta a fost viața noastră ca stat și popor amenințat cu dispariția
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
însuflețit stegar a fost N. Bălcescu. Cele trei imperii vecine (turc, rus și austro-ungar) au hotărât soarta noastră intervenind în forță. Trei luni mai târziu, 13 septembie 1848, compania de pompieri a căpitanului Zăgănescu se opune eroic oștii otomane, iar patrioții revoluționari iau drumul exilului și vor reveni peste câțiva ani pregătind și înfăptuind Unirea din 5-24 ianuarie 1859. Pentru 13 iunie 2007 consemnam următoarele: Au trecut exact 70 de ani de când am plecat la Galați să susțin examenul de „Capacitate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
prăjeau plesnind de veselie, copane de pui cumpărați, stând o noapte la rând, se frigeau pe grătarele puse direct sub poala codrului, cu navetele de bere alături, cu nevasta voioasă și copiii alergând prin preajmă, omul se simțea suficient de patriot, ca să nu crâcnească la unele chestii care nu-i plăceau pe atunci. Dar s-au dus acele vremuri, și după 1989 odată cu noii zori, a celei mai încețoșate perioade din istoria țării noastre, am strămutat și ziua națională. Și după ce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
felul de chestii, de la oameni cu capul pe umeri, până la prostie completă și iremediabilă, o conducere coruptă și criminală, și ar fi mare păcat să las ca să treacă anul acesta fără să amintesc în scrierea mea și despre un adevărat patriot român, care până în ultima clipă a vieții lui, gândul i-a fost nu la el, ci la poporul său. A fost unul din acei condamnați ai soartei, care a crezut că face bine poporului, construind case gratis pentru toți oamenii
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și uituc, i se pare că e firesc așa, ca unii de alde Băsescu, împreună cu gașca sa de hoți, să se urce cât mai sus zi de zi și să se răhățească fără nici o reținere în capul tuturor românilor. În privința patriotului Ceaușescu, mort fără vină, la umbra propriilor idei de propășire a României, se pare că în acest an a început să se miște ceva, ceea ce demonstrează, că am început să coborâm puțin din copacul în care ne alungase fanariotul dâmbovițean
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
A început să se miște, în pofida unor spurcăciuni vândute criminalilor de la putere, cum ar fi acel insipid poet numit C. Ecrivain, o jigodie ordinară, care a reușit prin unele producții „literare”, storcite din „Cenaclul” său, să stârnească mânia legitimă a patrioților români aflați în diaspora. Dacă vreți să vedeți, ce le-a putut făta mintea cu privire la România, vă promit ca în una din zile să reproduc aici în acest jurnal, unele mostre din aceste „poezii” despre România. Dar în pofida tuturor, până la
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
puțin mă interesează ce s-a discutat acolo, chiar dacă ăl mai bronzat președinte al lumii, americanul Obama, a încercat să transmită pe spinarea celor din NATO, deci pe spinarea noastră, responsabilitatea integrală a bubei lor din Afganistan, ci ca un patriot român, am căutat să văd și eu cum este privită România în lumea largă, având în față exemplul viu al președintelui nostru jucător. Și ceea ce am văzut m-a oripilat, mi-a opărit pentru destulă vreme simțul demnității mele de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
răspunde: Dragă tovarășe președinte, în țara asta ai dragostea tuturor. Ai realizat mai mult decât orice ființă umană de pe pământ. Ai captat și redefinit mânia și dorul națiunii. Ne-ai oferit cel mai bun exemplu al unui spirit adevărat de patriot. Concetățenii tăi te idolatrizează cum nu au mai făcut-o niciodată... Ia mai taci! sare Mao. Să te asiguri că Huang-mu-niang-niang - Mama din Ceruri - nu golește nici o oală de noapte a majestătii ei în ziua înmormântării mele! Noaptea lasă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dacă nu ne-am răzgândit (cu repatrierea)... Noi... ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscusem pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugisem de el - dar localnicii ne tratează, În continuare, pe noi de filo-sovietici, Însă ei, marii patrioți ardeleni lucrează bot În bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni intră În partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului În România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm În partid, nici În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai ardeam gazul «la ei, În România»?, Încă nu ne „repatriaseră” Rușii? «La noi, În Rusìa»? Sau, de-a dreptul «la noi, În Siberia»? De ce așa? Ei, de ce - păi nu suntem noi, toți Basarabenii, oamenii Rușilor? Comuniști din convingere? Ne-patrioți români? Cum altfel! noi, agenți ai Rușilor! Îți place? Nu. Nu-mi place. Din nefericire - sau din fericire - tata a murit În ’67. N-a apucat... liberarea României, deci a fost scutit de Încă un prilej de suspiciune. Din nefericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca un adevărat erou, maestre, să ne trăiești. Să vezi și să nu crezi, parcă tot nu l-au bușit îndeajuns, după cum îi dă mâna să le plângă de milă. Un erou de toată bafta, Milică-tată, un sfânt și-un patriot - virulența discursului săptămânal lua dintr-odată o turnură patetică, de-ai fi zis că se roagă pentru sufletele câinilor care lătrau și-ai arătau colții la bastonul lui izbind în birouri, pe când se plimba în sus și-n jos prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ar fi, de exemplu, Cine nu pune drapelul nemuritor al patriei la fereastra casei sale, nu merită să trăiască, Cei care nu vor avea drapelul național la vedere așa cum trebuie, Înseamnă că s-au vândut morții, Alăturați-vă nouă, fiți patriot, cumpărați un drapel, Mai cumpărați unul, Cumpărați Încă unul, Jos cu dușmanii vieții, norocul lor că nu mai există moarte. Străzile erau o autentică sărbătoare de drapele fluturând, În bătaia vântului, dacă sufla, sau, dacă nu, un ventilator electric așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
la tot ceea ce colegii mei de breaslă din lumea întreagă numesc deja de o bună bucată de vreme fear culture. Trăim cu toții într-o cultură mondializată a fricii, inventată și mediatizată de armate de „experți” în ale angoaselor umane. De la Patriot Act la Vegetarian Pact, ca să spun așa, sîntem avertizați în permanență că sîntem în pericol, iar cei care nu sînt vigilenți vor fi acuzați și pedepsiți pentru indolență criminală. Dar sînt atît de multe pericole care ne pasc la fiecare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Ultimul lucru de care îl pot bănui pe Jurnalist este că ar fi înregimentat politic și atunci critica lui ar fi una „pe linie de partid”. Nu, nici pomeneală, era sincer revoltat, în calitatea sa de intelectual român, rezonabil de patriot. Am mai schimbat cîteva vorbe și m-am lămurit că nu citise în viața lui noua lege a educației și era total în afara „metodologiei” ei de aplicare, care a răvășit toate universitățile din țară în ultima vreme. Era însă convins
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
plus un geocid, pe lîngă revendicările punctuale (și legitime !) ale ecologiștilor anticianură sau ale patrimonialiștilor pro-cultură. Scuze, acesta nu este capitalism, este hold up ! Iar protestatarii conștienți sînt în primul rînd anti-corporatiști, nu neapărat „anticapitaliști”. Și poate chiar (horribile dictu...) patrioți... Revolta actuală este animată astfel și de o întrebare mult mai gravă : Cine conduce, de fapt, această țară ? și, visceral, eu al cui sînt ? Seniorii speranței Cu exact un an în urmă, un articol izolat din România liberă menționa mica
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fiindcă nimic nu scapă acestei maladii: nici lumea literară, unde o generație reușește chiar performanța de a intra în dicționare / încă înainte de a intra în literatură, cu atât mai mult nici clasa politică, democrația de cabaret, alcătuind latrina latină a patrioților bicamerali, / care scriu cu jeepurile lor și cu supa săracului / istoria neamului, și nici guzganii în rasă, molia cu patrafir, care își dă mâna cu bastoanele de cauciuc, încât perspectiva e fără scăpare: Între cruce și bâtă - iată istoria! - / trâmbița
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Umbra lui Țepeș Tot răsucindu-se-n mormânt frigară, A evadat, să afle ce-i prin țară; De ce-a văzut, e-atât de indignat, Că s-a întors mai trist ca un păcat. Puși doar pe hărtănit bravi patrioți, Cum să le-ascuți o țeapă la toți? De-am masacra toți codrii seculari, N-ai cum ciopli de-odată atâția pari. Sau să îi strângi pe toți sub o zidire, Să îi afumi, unde găsești clădire? El punga o
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
fi-te care Astăzi îți intră-n casă, te beregățesc Și-n voie se ascund unde poftesc În visterii, în bănci se vâră-o mână, Acelora cu mierea la-ndemână. Ca să nu prade vreun străin despot O-nsumă credincios un patriot, Investitorii au mult de dedulcit Marea privatizare s-a urnit. Șacali-uniți și cu rechini de apă, Din gura lor o flotă nu le scapă ....................... Dar codrii proliferi neîncetat Mai cresc atâți copaci de agățat. .................. Țepeș, ar mai trebui înscăunat.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
zile ale domniei principelul Al. Dimitrie Ghica, măcar acum în ceasul al doisprezecelea, să aprindă, în sufletele urmașilor, un muc de lumină în candela recunoștinței târzii post mortem. Alexandru Dimitrie Ghicaa fost un domn cinstit, curajos și demn, un mare patriot ce a iubit până la sacrificiul de sine, țara și neamul românesc. Faptele sale de curaj și profundă demnitate trebuiesc recunoscute , urmate și admirate de urmași. Istoria dă relativ rar exemple de asemena conștiințe, dar uneolri chiar existând aievea asemeni și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
și brazi Mergem la luptă Dragi camarazi. Dacă n-ar fi fost vorba de aceste două provincii, românii cred c-ar fi îndreptat armele împotriva guvernului Antonescu erodat ca imagine și vlagă de legionari. C-a fost mareșalul un mare patriot? Posibil. Asta e treaba istoriei și a politicii. Noi înotam în nenorocire. În dimineața de 22 iunie 1941 a început artileria grea să bată din spatele nostru malul stâng al Prutului. Se cutremura pământul. Bătea artileria românească dincolo, unde erau sate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în "Lumea Nouă" și, potrivit legii americane, a devenit, automat, cetățean american. După război (primul, bineînțeles), pe tatăl său l-a răzbit dorul de țară. Se făcuse România Mare și se vorbea că era nevoie de românii aflați în străinătate. Patriot, și-a luat familia și s-a întors în Făgăraș, la fel ca mulți alți făgărășeni. Într-una din fotografii, îl văd pe tatăl lui Nick îmbrăcat în costum de călușar. Asemenea fotografii am văzut și în Lisa, când eram
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mine pe front. Mi-a cerut doar să particip la retragere. Apoi am regăsit Parisul și pe germani. Am fost ispitit să intru în Rezistență, despre care începea să se vorbească aproximativ în perioada în care am descoperit că sunt patriot. Zâmbiți? N-aveți dreptate. Descoperirea am făcut-o pe coridoarele metroului, la Châtelet. Un câine se rătăcise în acel labirint. Mare, cu blana țepoasă, cu o ureche sfâșiată, țopăia, privind vesel și adulmecând picioarele care treceau. Am pentru câini o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]