4,611 matches
-
plasat la Lazovsc (actualmente Sângerei). În anii 60-80 aici au existat o fabrică de brânzeturi și unt, una de cărămidă, o coloană auto, un complex de îngrășare a porcinelor. În anii 60-80 la școala Telenești au lucrat o serie de pedagogi, cum ar fi: Beniamin Cogan, Ilie Țehman, Mendel Șapocinic, Miron Strulovici, David Ghițel Bronștein, Ștefan Guțu, Ion Canicovschi, Ludmila Năstase, Buma Vainboim, Israil Iosilevici. Printre absolvenții școlii din Telenești se numără scriitorii și publiciștii Ion Constantin Ciobanu (n.Budăi), Axentie
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
a primit hramul Sfânta Maria ("Marienkirche"), fapt dovedit și astăzi de fresca Mariei, aflată în hala porții sudice. La jumătatea secolului al XVI-lea, reforma protestantă a pătruns în Transilvania și s-a răspândit în mare parte datorită umanistului și pedagogului Johannes Honterus (1498-1549). În 1542 s-a celebrat prima slujbă evanghelică-luterană în Biserica Neagră, iar în timpul aceleiași mișcări s-au îndepărtat și altarele secundare. De-a lungul secolelor XVI-XVII biserica a fost afectată de multe cutremure astfel încât, la jumătatea secolului
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
James A. Naismith, B.A., M.A., M.D., D.D, ( n. 6 noiembrie 1861 - 28 noiembrie 1939), pedagog, medic, preot prezbiterian și antrenor canadian, a fost inventatorul jocului de baschet, primul care a introdus casca de protecție în fotbalul american și primul antrenor care a ansamblat și condus o echipă de baschet formată din 5 (cinci) jucători. Născut
James Naismith () [Corola-website/Science/304492_a_305821]
-
Normativ privitor la organizarea învățământului în școlile centrale a(le) Reuniunii grănicerești din fostul regiment de graniță român I "" elaborat la data de 17 septembrie 1871 și aprobat de către Reprezentanța generală din 27 septembrie 1871. Cornel Lupea indică pe renumitul pedagog transilvănean Vasile Petri, fostul elev de la Năsăud al lui Moise Panga, ca fiind principalul autor al "Normativului" deoarece în perioada 1871-1875 acesta a îndeplinit funcția de director suprem al școlilor grănicerești, concomitent cu cea de secretar al CAFS. Difuzat ulterior
Regimentul I de Graniță de la Orlat () [Corola-website/Science/310629_a_311958]
-
artistică din România. Pe parcursul mai multor luni, am propus o serie de cinci laboratoare. Două sunt ateliere de dans, de tehnici și principii de mișcare „Skinner Release”, „instant composition”, „Bartenieff”, „Laban Movement Analysis”, introduse de doi dintre cei mai importanți pedagogi de dans contemporan ai momentului - Bettina Neuhaus și Jan Burkhardt. Celelalte trei se concentrează pe abordări metodologice, teoretice și discursive, adresate practicienilor și noii generații de coregrafi și artiști ai scenei de dans românești. Invitate sunt: Siegmar Zacharias, Constanze Schellow
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
în programul curatorial, artiști eterogeni, cu pregătiri si abordări diferite, care au ca focus cercetarea asupra corporalității și a diverselor ei extensii. Ați avut întâlniri cu artiști vizuali, performeri, filosofi în cadrul masteratului? În primul an am avut „intensives”- cu practicieni, pedagogi, artiști, care fie țin ateliere cu metodele lor de lucru sau ale altor pedagogi, dar și întâlniri cu scenografi, arhitecți, curatori, filosofi, cursuri de teorie în seminarii și lecture-uri. Tot programul se structurează pe module: Diagnostic- care înseamnă reperarea practicii
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
cercetarea asupra corporalității și a diverselor ei extensii. Ați avut întâlniri cu artiști vizuali, performeri, filosofi în cadrul masteratului? În primul an am avut „intensives”- cu practicieni, pedagogi, artiști, care fie țin ateliere cu metodele lor de lucru sau ale altor pedagogi, dar și întâlniri cu scenografi, arhitecți, curatori, filosofi, cursuri de teorie în seminarii și lecture-uri. Tot programul se structurează pe module: Diagnostic- care înseamnă reperarea practicii si ariei de interes, Compoziție, Teorie, etc. Cei trei profesori de bază, Rhys Martin
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
30 septembrie 1865 la Padua) cunoscut sub acronimul său ebraic Shadal שד "ל, a fost un teolog, filosof și poet evreu italian, care a scris mai ales în limbile ebraică și italiană, exeget al Bibliei ebraice și al Talmudului, filolog, pedagog și traducător, reprezentant al mișcării iluministe evreiești Haskala și unul din cei dintâi reprezentanți ai curentului „științei iudaice” - „Wissenschaft des Judentums” (Hohmat Israel). A activat în timpul dominației austriece în patria sa și a fost unul din principalii profesori ai Seminarului
Shmuel David Luzzatto () [Corola-website/Science/332869_a_334198]
-
noi, nuanțează și aprofundează contribuțiile referitoare la personalități ilustre din Transilvania. Edificator este studiul despre Simion Bărnuțiu, în care afirmă, pe drept cuvânt, că ideologia literară și națională a generației de la 1848 din Transilvania nu poate fi concepută "fără primul pedagog al neamului din epoca modernă și cel dintâi doctrinar autorizat al programului său de luptă politică." Discursul său de pe Câmpia Libertății de la 2/14 mai 1848 "îl situează pe intransigentul revoluționar în galeria marilor figuri de oratori ai neamului. Analiza
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
numele real Henryk Goldszmit, cunoscut și drept "Bătrânul Doctor" sau "Dl. Doctor" (n. 22 iulie 1878 sau 1879, Varșovia , Polonia - d. 5 sau 6 august 1942 ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka) - a fost un medic pediatru și pedagog polonez, evreu de naționalitate, scriitor publicist și activist social. Korczak a fost un pedagog inovator și autorul unor publicații despre teorie și practică în educație. A fost un precursor al drepturilor copiilor și un apărător al egalității între copii. În calitate de
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
iulie 1878 sau 1879, Varșovia , Polonia - d. 5 sau 6 august 1942 ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka) - a fost un medic pediatru și pedagog polonez, evreu de naționalitate, scriitor publicist și activist social. Korczak a fost un pedagog inovator și autorul unor publicații despre teorie și practică în educație. A fost un precursor al drepturilor copiilor și un apărător al egalității între copii. În calitate de director al unui orfelinat, el a inițiat, printre altele, un tribunal al copiilor, în
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
interes pentru probleme legate de creșterea copiilor, fiind influențat de viziunea și practicile „noii educații”. A fost influențat de asemenea de teoria progresismului pedagogic dezvoltată, printre alții, de John Dewey, dar și de lucrările lui Decroly, Montessori sau ale altor pedagogi mai timpurii - Pestalozzi, Spencer și Fröbel; era familiarizat cu conceptele pedagogice ale lui Tolstoi . A pus accentul pe nevoia dialogului cu copiii. A publicat și a ținut prelegeri pe teme legate de creșterea copiilor și pedagogie. A câștigat experiență în
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
Abramov, cunoscut după război drept Igor Newerly, a fost editorul revistei, dar și asistentul lui Korczak. Revista a funcționat în ciuda antisemitismului, intoleranței și segregării rasiale, răspândite în anii ’30. Ultimul număr a fost publicat la 1 septembrie 1939. Deja un pedagog distins, Bătrânul Doctor își derula activitatea participând și la emisiuni de radio. Și-a creat un stil personal prin care se adresa publicului tânăr, vorbindu-le simplu despre subiecte considerate importante de aceștia. În anul 1936, în ciuda opiniilor entuziaste din partea
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
(n. 22 octombrie 1907, Tătărani, Dâmbovița - d. 27 august 1990, Ploiești) a fost un profesor de matematică, pedagog, autor de manuale și epigramist român, considerat părinte spiritual al multor generații de absolvenți ai Liceului „Ion Luca Caragiale” din Ploiești. S-a născut la 22 octombrie 1907, în satul Tătărani, județul Dâmbovița. A fost primul din cei 7 copii
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
(n. 5 iunie 1779, Avrig - d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească (în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava). Data nașterii acestui părinte al învățământului bucureștean este controversată
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
în anul 1934, Școala militară de ofițeri de infanterie din Sibiu a reamenajat mormântul său. Primii biografi i-au fost elevii săi, Ion Heliade Rădulescu și Petrache Poenaru, care au oferit istoriei primele date biografice precum și primele analize ale ideilor pedagogului Gheorghe Lazăr. Ca o recunoaștere a activității sale, în multe localități din România au fost amplasate statui ale lui Gheorghe Lazăr. Astfel în anul 1886, în Piața Universității din capitala României a fost amplasată o impunătoare statuie care readuce în
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași - d. 27 februarie 1920, București) a fost un academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga. Alexandru Dimitrie Xenopol s-a născut la
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
În anul 1891 obține, tot prin concurs, și Catedra de istorie universală, la aceeași Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forță, capabili de a susține multiple cariere intelectuale. În calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Între 1898 - 1901 devine rector al Universității din Iași. Între anii 1894 - 1903 și, respectiv 1906 - 1908, a editat revista „"Arhiva"”, care apărea la
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
tot prin concurs, și Catedra de istorie universală, la aceeași Universitate, devenind astfel unul dintre acei intelectuali de forță, capabili de a susține multiple cariere intelectuale. În calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales în 1893 membru titular al Academiei Române. Între 1898 - 1901 devine rector al Universității din Iași. Între anii 1894 - 1903 și, respectiv 1906 - 1908, a editat revista „"Arhiva"”, care apărea la Iași. Ca om de
Alexandru D. Xenopol () [Corola-website/Science/298825_a_300154]
-
situația copiilor întemnițați la Terezín. Copiii au fost trimiși în spații în care condițiile de viață erau mai bune decât în multe din celelalte barăci din fortăreață și decât în spațiile insalubre unde erau ținuți adulții. Au fost încredințați unor pedagogi și beneficiau de o minima îngrijire medicală. Vedem („În frunte” în limba cehă) a fost o revistă clandestină „publicată” - citită cu voce tare, în fiecare vineri seară, timp de peste doi ani - de către copiii din așa-numita ” Casă numărul unu” (casa
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
medicală. Vedem („În frunte” în limba cehă) a fost o revistă clandestină „publicată” - citită cu voce tare, în fiecare vineri seară, timp de peste doi ani - de către copiii din așa-numita ” Casă numărul unu” (casa L 417) din lagăr, sub îndrumarea pedagogului Valtr Eisinger. Produsul exclusiv al elanului copiilor (la capitolul elan remarcându-se editorul de 14 ani, Petr Ginz) și al supravegherii profesorului Eisinger, care și-au asumat riscuri foarte mari pentru ca revista să poată exista timp de doi ani, Vedem
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
atât despre sosirea mea la Terezín.</i> - Cortez (autor necunoscut)[4] [caption id="attachment 1081" align="aligncenter" width="350"] Un transport sosește la Terezin. Muzeul Evreiesc, Praga, Neg. no. 24758[/caption] Trăiască Republica Shkid! Marie: Micuțul, Grăsanul - parcă așa îi spuneați pedagogului, profesorul Eisinger. Fiecare dintre voi avea o poreclă. Cum ați ajuns la ele? Kurt: În fel și chip. Profesorul Eisinger nu era foarte înalt, de-aici Micuțul. Marie: În Casa Unu vă autointitulați „Republica Shkid”. A fost idea voastră? Kurt
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
cehă). [4] Copiii se semnau cu pseudonime și nu se știe în fiecare caz cine era autorul. Spre exemplu, editorialele profesorului Eisinger erau semnate „Micuțul”, reportajele lui Petr Ginz, „nz”, și adesea apare și pseudonimul colectiv „Academia”. [5] Richard Meier, pedagog. [6] Nu se poate stabili cu exactitate dacă vizita Comisiei Internaționale a Crucii Roșii din iulie 1944 este cea despre care scriu copiii în Vedem. În „cronica” lor apare data de 6 decembrie 1943 și se fac referiri la sărbătoarea
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
(n. 22 august 1882, Reghin - d. 1963, Cluj) a fost un fizician, pedagog și inventator român. S-a născut la Reghin la 21 august 1882. Părinții săi, Tereza (o femeie cu o educație deosebită) și Gheorghe (învățător și apoi director al Școlii primare românești din Reghin) au crescut cinci copii: Olivia, Augustin, Iuliu
Augustin Maior () [Corola-website/Science/298408_a_299737]
-
Maftioi, Vasile Voroșan, Vasile Tutelea, Vasile Stâncă. Toți aceștia după ce și-au făcut studiile în diferite instituții de peste Prut au revenit în satul natal și s-au consacrat pentru toată viața profesiei de a instrui și a educa copiii. Sus-numiții pedagogi, la care s-au alăturat mai târziu Ion Carpovici, Teodor Tîșcu, Dumitru Turcuman, Teodora Surugiu, Alexandra Galben, Dora Lisacovici, Dumitru Alexandra Zasiavnețchi, Nina Cosovan, Leonid Surugiu, Lidia Olmad, Daria Chisari și mulți alții au păstrat și au dezvoltat tradițiile școlii
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]