1,494 matches
-
vegetație este de 167-176 de zile, perioada solară - 290-300 zile, durata insolației - 2050-2100 ore. Suma temperaturilor eficiente (>10°) alcătuiește 2750-3050°. Coeficientul de umiditate (K) calculat este egal cu 0,65-0,70. În Stepa Bălțului predomină cernoziomurile tipice. Pe prima hartă pedologică, elaborată de Grosul-Tolstoi, stepa a fost inclusă în “fâșia cernoziomurilor adevărate”. Dokuceaev considera acest raion “tipic-cernoziomic”. Relieful slab accidentat și predominarea cernoziomurilor tipice și levigate au condiționat valorificarea extremală a teritoriului raionului. Datorită valorificării totale a cernoziomurilor, ameliorării solurilor aluviale
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Caraiman. Prin Baraboi trece șoseaua secundara ce vine din Dondușeni și, urmând prin Mihăileni, se unește cu cea naționala Chișinău-Bălți-Briceni. Moșia satului Baraboi are o suprafață totala de 5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile, cele mai fertile soluri. Cernoziomul este reprezentat prin 3 subtipuri: argiloiluvial, răspândit la altitudini de peste 190 m; levigat și tipic. În perimetrul satului sunt șapte iazuri, cu suprafața totală de 157 ha. Conform Dicționarului statistic al Basarabiei, editat
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade. Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în special cele levigat și argiloiluviale, cernoziomul tipic are o distribuție limitată în nord vestul comunei. Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
cu nisipuri și intercalații subțiri de gresie. /4.p.1-3/ Trebuie amintit că regimul hidrochimic al lacurilor de baraj, cu rol adeseori determinant în desfășurarea unor variate fenomene bio-ecologice, este rezultatul chimismului afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic și pedologic al cuvetei, la care se adaugă și procesele biologice care se desfășoară în masa de apă și la interfața apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concrețiunile grezoase-nisipoase cu lianți calcaroși se pot solubiliza elemente
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
artificiale de relief atinge în unele locuri 10 m, iar întreaga regiune amintește de peisajul selenar. Pentru a face mai ușoară transportarea materiilor extrase către port, a fost construită o linie de cale ferată îngustă. În zona solurilor calcaroase, învelișul pedologic practic lipsește, deoarece apa de ploaie se infiltrează imediat între pietre. Geografii, geomorfologii și geologii au studiat amănunțit relieful, solul și structura geologică a insulei și, bazându-se pe rezultatele obținute, au dedus istoria geologică a Naurului. Atolul Nauru este
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
și protecția mediului- număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.238.550 lei; ... l) integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de servicii în domeniul resurselor pedologice - număr proiecte - 6, cu o valoare totală de 5.877.100 lei; ... m) economie, organizare și marketing în agricultură- număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.738.550 lei; ... n) îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor- număr proiecte - 5
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări științifice. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială și multi- media), inventarierea emisiilor și întocmirea documentelor de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative și directive cu referire la politicile agricole și de protecția mediului Proiectul ADER 12.1.1
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
organisme locale cât și ale autorității centrale pe diverse nivele de autorizare. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.2.: Conservarea și valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor resurselor de sol Proiectul ADER 12.2.1.: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
informațiilor de sol și climă cu unitățile cartografice (blocuri fizice) utilizate în implementarea politicilor agricole comunitare. Proiectul se va finaliza cu un sistem informatic geografic apelabil de autoritățile centrale și locale responsabile cu implementarea politicilor agricole. În cadrul Oficiilor de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) județene există un bogat și valoros material cartografic privind resursele de sol pe terenurile agricole la nivel de unitate agricolă teritorială (UAT) elaborat în decursul timpului în cadrul Sistemului național de monitoring al solului. Acest material cartografic este
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
publice centrale și locale suport pentru implementarea politicilor agricole și de agromediu. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.3.: Armonizarea datelor și serviciilor bazate pe informații de sol provenite din România cu structurile similare dezvoltate la nivel european Proiectul ADER 12.3.1.: Portal pentru informații de sol "în oglindă" cu cel realizat de Centrul
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
autoritățile publice pentru fundamentarea politicilor de mediu și agricultură influențate de sol. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) Proiectul ADER 12.4.1.: Soluții de organizare a teritoriului agricol și de exploatare agricolă durabilă bazate pe inventarierea
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
în amonte în diferite podgorii; - să identifice remanența de pesticide și metale grele în sol, plantă și vin în condiții ecologice de cultură și în condiții convenționale de protecție fitosanitară. Rezultatele vor fi interpretate din punct de vedere biochimic, fizico-chimic, pedologic, oenologic, cu referire la concentrațiile maxime admise ale indicatorilor urmăriți: pesticide organoclorurate, organofosforice, carbamati, etc. Obținerea unor astfel de produse va conduce la creșterea gradului de încredere a consumatorilor în produsele autohtone, a creșterii exportului de vin și a rentabilizării
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
organizației Cercetașii României. În anul 1923, când consacrarea lui Murgoci era universal recunoscută Academia Română îl alege printre membrii săi corespondenți, iar 1924 a fost ales ca membru de onoare al "Comitetului Asociației Internaționale a științei solului" și director al "Hărții pedologice" a Europei. În 1925 moare prematur, în plină putere a creației, la numai 53 de ani. Profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci (1872-1925) este fondatorul pedologiei ca știință în România. A fost unul din marii cercetători ai Institutului Geologic al României și
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
741 mii hectare (sau 61,8% din suprafața totală a țării) în anul 2005, România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală și de Est Deși zone semnificative din suprafața agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de producție în regiunile de sud și de vest ale țării. În iulie 2011, suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2010 suprafață spațiilor verzi pe sate se estimează a fi: satul Volovăț - 1,10ha, sătul Burla - 0,45ha. Normă minimă de spații verzi și plantate în mediul rural pentru zona de locuințe este de 2m2/locuitor. Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
dar elementele care fac deosebirea sunt de natură: - geologică, deoarece limita urmărește contactul litologic dintre Pietrișurile de Cândești de vârstă Cuaternar inferior (Levantin) și formațiunile subcarpatice daciene și paleogene (eocen) constituite din gresii șistoase, microconglomerate, marne, argile cu cărbuni etc.; - pedologică, pentru că această limită corespunde cu limita sudică a faeoziomurilor clinohidromorfe și cea nordică a luvosolurilor albice stagnice caracteristice platourilor piemontane; - geomorfologică prin frontul de cuestă care marchează această limită dintre Subcarpații Argeșului și piemonturile Cândești și Gruiurile Argeșului. Sinuozitatea acestei
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
în Lunca Dunării (4,5 m). Relieful dezvoltat pe loess și depozitele loessoide duce la formarea de crovuri care produc o stagnare a apei la suprafață și în sol, conducând la o pseudogleizare a profilului de sol. 1.3. Caracteristicile pedologice ale solului Fundamentul Bărăganului de Sud este format din șisturi cristaline și granite. Cuvertura sedimentară a localității este formată din depozite de loessoide și depozite nisipoase. Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din loess, argilă nisipoasă, argilă
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
superficială a Pamântului” și Grigore Antipa ca „știința bunei gospodăriri a planetei noastre și a biosferei”. Principalele tipuri de amenințări asupra geodiversității provin din acțiuni nesăbuite hotărâte din interese sectoriale și pe termen scurt, neținând cont de ansamblul parametrilor geologici, pedologici, hidrologici, ecologici, biologici și economici pe termen lung (gestionarea rațională a resurselor și reducerea riscurilor, mai cunoscută ca „dezvoltare durabilă”). Astfel de amenințări pot fi (Gray, 2004)
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
fiecare secundă, pierdem o suprafață agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în țări cu deficit de apă. Nici România nu este scutită de pericolul deșertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune și deșertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea și Sudul Moldovei. Datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din
Pericol IMINENT pentru agricultura din România. Cum ne săpăm singuri groapa by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103955_a_105247]