5,213 matches
-
de-al doilea război mondial. După 1950, regiunea intră în puzzle-ul geostrategic al războiului rece, iar influența britanică este înlocuită cu disputa sovieto americană pentru controlul asupra spațiului arab de racord între cele două areale maritime: S.U.A. controlează temeinic peninsula arabă, dar ex-U.R.S.S. își stabilește importante, dar temporare capete de pod în Egipt (între 1956 1971),Yemenul de Sud (1967-1990), Somalia (1969-1977), precum și în state nearabofone din vecinătate - Etiopia (între 1977-1991). După dispariția fostei U.R.S.S. în 1991, S.U.A.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spațiile marine din regiune, unde menține puternice forțe navale (în Marea Mediterană, Marea Roșie, Golful Oman, Marea Arabiei, Golful Persic, Golful Aden, Oceanul Indian), cât și entitățile continentale arabe din vecinătate pe care le susține logistic, financiar și militar (Egipt, Maroc, monarhiile din peninsula arabică, Iordania, Eritrea). Astfel, arabii au încetat să controleze în mod real spațiul intermediar pe care îl ocupă odată cu sfârșitul epocii de aur a civilizației arabo-maure în secolele XII-XIII, după care “istmul” arab mediterano-indian s-a aflat succesiv în aria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spațială relativ simetrică ca poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
că, chiar și cu 51% din voturi, un guvern condus de către PCI nu ar putea să se mențină la putere din cauza suveranității limitate existente în Est și în Vest. El propune deci un acord de guvernare democrației-creștine, principalul partid din peninsulă. Situația națională a Italiei este marcată de importanta subdezvoltare a regiunilor meridionale și de o instabilitate politică cronică agravată de terorismul criminal al extremei stîngi și al extremei drepte. Între 1969 și 1980 putem număra anii de plumb peste șase sute
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
să respecte tariful vamal fixat de Turcia. Aceste obligații apăsau greu asupra economiei țării. Povara o resimțeau masele populare, ele năzuiau spre dobândirea independenței, nădăjduind că odată cu eliberarea țării li se va îmbunătăți și traiul. Încă din anul 1875, în Peninsula Balcanică începuseră o serie de răscoale care s-a transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că armatele ruse pot trece pe teritoriul României în drumul lor spre Peninsula Balcanică, România obligându-se să pună la dispoziția trupelor ruse mijloace de transport, al căror cost era acoperit de guvernul rus. De asemenea, Rusia se obliga să apere drepturile politice ale Românei. Radu Băldescu descrie în continuarea lucrării desfășurarea conflictului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a constituit prologul războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și rănit s-a predat colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. Erau capturați, totodată, 45 000 de soldați otomani, dintre care 2 500 ofițeri. Erau ocupate, astfel, în sfârșit, Grivița II și Opanez. După capitularea Plevnei Armata română a acționat în nordvestul Peninsulei Balcanice, iar rușii, după ce a trecut Munții Balcani, au înaintat pe direcția Sofia-Filipopol-Adrianopole, ajungând aproape de Constantinopol. Ostașii români au luptat în zona VidinBelogradicik, ce controla căile de acces spre Serbia și Sofia. În urma unor puternice încleștări, în ianuarie 1878, Vidinul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Camerei deputaților următorul discurs: ” Când însă a încetat orice sparanță că turmentele peste Dunăre se pot potoli pe cale diplomatică, când răsbelul între Rusia și Turcia a isbucnit, și când nimic nu se poate asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
se înrăutățească iar situația românilor nu a cunoscut vreo îmbunătățiere așa 73 cum se sperase, după anularea convenției comerciale, vamale și de navigație din 1875 de către, statul român, Austro-Ungaria a declanșat un război vamal (1886-1891), politica guvernului de la Viena în Peninsula Balcanică amenința echilibru în zonă și securitatea României. Sistemul politic al României moderne a avut la bază constituția din 1866, care a creat fundamentul democratic al vieții politice, mai ales după cucerirea independenței de stat. România a intrat în rândul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
celor trei județe din sudul Basarabiei. Cahul, Bolgrad și Ismail. În luna aprilie fost semnată Convenția de la București între baronul Dimitrie Stuart reprezentantul Rusiei și Mihail Kogălniceanu ministrul nostru de externe. Ea privea trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Peninsula Balcanică garantând integritatea teritorială a țării. La 6 aprilie 1877, România a trecut la pregătirea războiului, decretând mobilizarea generală iar la 12 aprilie 1877, Rusia a declarat război Turciei. În scurt timp a început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și Franța, oferă o surpriză, primul volum al Istoriei limbii române. În acest volum expune cauzele formării limbii române, a elementelor ei constitutive, a particularităților fonetice și a încadrării în ansamblul României balcanice și meridionale. Densusianu acceptă teza existenței în peninsula Balcanică a unei populații romane rustice, care ar fi dat o anumită tentă vocabularului. Un specific aparte în ansamblul limbilor cu aceeași origine latină îl dă limbii române fuziunea cu elementele slave Totul este argumentat cu documente. El crede că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
trăsături de întindere și masivitate, spațiul arabofon prezentându-se sub forma unei centuri epicontinentale, atât pentru partea nordică a Africii, cât și pentru Asia de sud-vest, cu o zonă de discontinuitate teritorială naturală dată de bazinul Mării Roșii, ce separă peninsula Arabia de Africa. În același timp, între cele două componente continentale ale arealului arab există raporturi de continuitate teritorială prin istmul Suez, care însă are și atributele unui segment de discontinuitate spațială de origine antropică, datorită Irakul a ales calea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
datorită desfășurării arealului de referință, în cea mai mare parte a sa, în limitele aceluiași tip de climat, ceea ce favorizează derularea unor procese fizico-geografice similare pe mari spații și prin urmare, configurarea unor tipuri relativ asemănătoare de medii naturale, din peninsula arabă până pe litoralul atlantic. Acest fapt induce o anumită monotonie peisagistică, întreruptă însă de o serie de “excepții de mediu”, reprezentate de unele discontinuități naturale, cauzate în general de factori geomorfologici. Astfel, unele catene orografice impun, pe restrânsele suprafețe pe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în general de factori geomorfologici. Astfel, unele catene orografice impun, pe restrânsele suprafețe pe care le ocupă, o azonalitate climatică, care generează la rându-i areale landșaftice atipice, intrazonale, situate de regulă, la marginile spațiului arab: catenele montane din sudul peninsulei arabe, munții Atlas din Maghreb, munții Liban și Antiliban din regiunea levantină, elemente ce au adăpostit și favorizat însă de-a lungul vremii dezvoltarea unor entități statale, în condiții de protecție naturală. Morfologia terestră și clima reprezintă de altfel, pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
formațiunilor statale care s-au succedat în spațiul egiptean. Condițiile mediului fizic au fost, în etapa ascensiunii hegemoniei arabe, în mare măsură determinantele fenomenelor istorico-geografice din această perioadă. Marile deplasări și cuceriri ale arabilor din secolele VIIXIV au pornit din peninsula arabă spre nord (Orientul Apropiat) și apoi spre vest (în nordul Africii), peste niște spații cu trăsături fizico-geografice foarte asemănătoare cu cele din Arabia (deșert întins și climat arid), ceea ce fără îndoială le-a facilitat dificila întreprindere, fără a exclude
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a fi unitar, identificându-se patru tipuri de unități morfostructurale: de platformă, de orogen, vulcanic și tectonic. a. Unitățile de platformă cuprind cea mai mare parte a spațiului arab, înregistrând doar local unele discontinuități determinate de apariția celorlalte tipuri morfogenetice. Peninsula arabă are ca fundament scutul arab de vârstă precambriană. Pe structurile soclului ce apar la zi în partea de vest a peninsuleise suprapun podișurile Khaybarși Rahaț)și câmpia Tihămat, în timp ce în jumătatea estică a peninsulei și în Iordania, unitățile morfo
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de apariția celorlalte tipuri morfogenetice. Peninsula arabă are ca fundament scutul arab de vârstă precambriană. Pe structurile soclului ce apar la zi în partea de vest a peninsuleise suprapun podișurile Khaybarși Rahaț)și câmpia Tihămat, în timp ce în jumătatea estică a peninsulei și în Iordania, unitățile morfo structurale au o structură de platformă bietajată, unde soclul precambrian este acoperit cu o cuvertură sedimentaro-eruptivă pe care s-au dezvoltat podișurile Shammar-Tuwaiq și Dahnă și câmpia Al-Ahsă, cu un variat relief structural de cueste
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
au evoluat totuși triburile arabe nomade care, în perioada expansiunii lor spre nord (Orientul Apropiat) și apoi spre vest (nordul Africii) s-au menținut mereu în limitele acestui tip de mediu, cu care erau perfect familiarizați din arealul originar din peninsula arabă. Pe lângă bogăția resurselor energetice și deficitul de apă din perimetrul deșertic, generatoare a nenumărate mize strategico economice, deșertul arab mai are o serie de atuuri geopolitice importante, determinate de marea sa întindere. Este vorba despre patrimoniul de spațiu teritorial
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Sahara Occidentală după 1975, mărindu-și suprafața cu cca. 200.000 kmp. și dublându-și lungimea litoralului atlantic, fapt ce i-a mărit potențialul geopolitic regional și a declanșat iritarea Algeriei. În același context, Arabia Saudită a nutrit dintotdeauna visul unificării întregii peninsule arabe sub stăpânirea familiei Saud, aspect ce induce litigii de frontieră cu Yemenul și Omanul, într-o zonă deșertică a cărei miză geopolitică este potențată de prezența unor câmpuri petrolifere. Pe coordonatele acestui raționament, par a fi logice ambițiile teritoriale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
strâns legat istoric de deșertul libian, revine spre acesta sub presiunea demografiei sale. b. Unitățile de orogen sunt relativ puține în spațiul arab, respectiv catenele montane din nord-vestul Africii (munții Atlas), din Levant (munții Liban și Antiliban) și din sud-vestul peninsulei arabe. Bordura sud-vestică a peninsulei arabe este ocupată de munții Hijaz-Asir, cu înălțimi de peste 2500 m., ce se prezintă etajați de la nord la sud, sub forma unui bloc înălțat în mai multe etape, fiecare etaj constituind o treaptă de denudație
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
libian, revine spre acesta sub presiunea demografiei sale. b. Unitățile de orogen sunt relativ puține în spațiul arab, respectiv catenele montane din nord-vestul Africii (munții Atlas), din Levant (munții Liban și Antiliban) și din sud-vestul peninsulei arabe. Bordura sud-vestică a peninsulei arabe este ocupată de munții Hijaz-Asir, cu înălțimi de peste 2500 m., ce se prezintă etajați de la nord la sud, sub forma unui bloc înălțat în mai multe etape, fiecare etaj constituind o treaptă de denudație și totodată, o nișă secundară
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
se individualizează preponderent pe criteriul pluviometric și mai puțin pe cel termic, deficitul de pluviozitate fiind fenomenul ce dă nota caracteristică a peisajului și imaginea perceptuală de întindere aridă a spațiului arab. a. Cea mai mare parte a spațiului din peninsula arabă și din Sahara este cuprins în limitele climatului tropical arid, cu un regim pluviometric caracterizat prin precipitații rare și reduse cantitativ (sub 100 mm. precipitații/an), iar în mijlocul deșerturilor chiar sub 50 mm. precipitații/an. Peste două treimi din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]