47,342 matches
-
în școală pe tînărul ambițios pentru că este un bun polonez, de la soția devotată a ofițerului Andrzej, Anna (Maja Ostaszewska) la revoltații intransigenți precum Agnieszka (Magdalena Cielecka) sfîrșind în beciurile poliției revoluționare. Agnieszka își donează părul unui teatru unde pe un perete obiectivul surprinde en passant, dar semnificativ, un afiș cu piesa lui Sofocle, Antigona. Sfidînd autoritățile, ea pune la mormîntul gol al fratelui ucis la Katyn o placă funerară cu data decesului 1940, anul crimelor sovietice. Într-un fel, Agnieszka asumă
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
mulțimea asta care stă-ncremenită/ E încă vie". Ideea de viață petrecută în resemnare este reluată și în poemul Se terminase ceremonia: Se terminase ceremonia, morții se întorceau/ Acasă pe străzile reci și pustii/ Se ascundeau cu grijă între cei patru pereți/ Și dintr-odată li se părea că sunt vii" etc. Alte teme sunt prezente în aceste forme esopice, inimaginabile în modalități mai directe: exportul general în Prea multe marfare, furia demolărilor în poemul Într-un alt timp, extinderea spaimei și
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
sentimentul de înstrăinare este total, angoasa pune stăpânire pe mintea personajului. În propriul imaginar, stomatologul se autoproiectează în mijlocul unui coșmar: " În costum alb și cu ochelarii fumurii, Noimann înaintează pe stradă. Umbra sa lunecă pe lângă case clădite din cărămizi lichide. Pereții se ondulează. Acoperișurile lunecă într-o parte. Trotuarele pleoscăie ca apa. În universul lui interior nu există nimic solid. Masa, patul, scaunele se leagănă pe valuri" (p. 237). Întregul roman al lui Nichita Danilov este alcătuit din masa vâscoasă a
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
Am ajuns la un modus vivendi reciproc avantajos. Eu eram scutit de participarea la ședințe (le-am spus de la început că dacă aș participa ar trebui fie ca ei să vorbească românește, fie ca eu să stau cu ochii pe pereți 2-3 ore - pe vremea aceea ședințele presupuneau pierdere de vreme, nu glumă - , când ar fi fost mult mai simplu ca ei să discute cum vor, iar a doua zi cineva să-mi spună în două vorbe la ce concluzii au
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
Faptul că al doilea nu-și poate cultiva nevoia de mister pe cale obișnuită. Cu alte cuvinte, odăjdiile preoților oficiind misteriile tradiționale nu-l mai satisfac. El vrea entități subtile și, de preferință, nesensibile. El vrea concepte de factură abstractă, nu pereți întunecoși și nici bolboroseală de strană. În rest, ritualul la care participă e curat religios: un ighemonicon tainic ale cărui subînțelesuri provoacă un veritabil fior de presimțire a "dincolo"-ului. E un lucru știu că, acolo unde imaginația e confuză
Liturghia filozofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8528_a_9853]
-
deja ! Sunt zeci de mostre similare, pe care le putem conota - dacă ținem neapărat - la contextul politic al epocii. Îmi vine, de exemplu, în minte mutarea, scândură cu scândură, a unei bisericuțe de lemn, care face ca întreaga pictură de pe pereți să devină un puzzle imposibil de refăcut. Privat de centrul său spiritual, satul însuși se destramă și dispare în surdină. Însă, deși refuzat de autoritățile editoriale ale deceniului nouă, romanul lui Matei Vișniec reclamă fundamental altceva decât un text esopic
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
încheiat, în ultima seară, cu invitația de a privi o construcție suspendată, din carton, care sugera o aglomerare de blocuri, realizată de artistul Rozalb de Mura, numită Orașul care nu exită. Doar de aproape se putea vedea că pe toți pereții construcțiilor era câte o imagine a lui Răzvan Mazilu. Amfitrionul ne-a invitat să servim ciocolată și a răspuns tuturor celor care doreau să-l întrebe ceva, pe mici bilețele, prinse cu ace pe un panou, asistența fiind dezamăgită doar
Ce se mai întâmplă la Centrul Național al Dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8561_a_9886]
-
un oraș intitulat pentru discreție "Undeva în Europa", invitat de un vechi "prieten", evreul Goldberg (Vladimir Găitan), fost mare patron peste vedete guraliv-melodioase precum Zavaidoc, Cristian Vasile etc., să participe într-un club select la Olimpiada zburătorilor de creieri pe pereți, faza pe continent. Doi cîte doi, jucătorii țintesc capul adversarului, se joacă pînă cînd unul îl ucide pe celălalt sau amîndoi crapă. În duclele stil al melodramei, oponentul lui Moldovan este chiar prietenul din tinerețe, Cristian Vasile (Ion Rițiu), pe
Comisarul Moldovan - Reloaded by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8562_a_9887]
-
E domeniul prin excelență al difuzării iraționalului. În toate segmentele narațiunii se perindă eroi care se zbat să dibuie sensul unor apeluri lăuntrice. Enigma lor? Ei sunt torturați de ceea ce le comunică propriul instinct în pragul fierberii. Lovesc mereu în pereți imaginari spre a verifica posibilitatea de străpungere și de descăr-care a unui cumul de energie. Spre o supapă de ieșire se îndreaptă bâjbâind și Dumitrașcu, un asistent universitar de extracție rurală, cu statură de haiduc, atletic, viclean, precaut să nu
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
pierderile. În spațiul închis, izolat al turnului, înfățișat ca o curiozitate a locului de vocea feminină care le oferă turiștilor turul orașului, el își duce propriul război cu sine. Rememorează ce a trăit, încercând să transpună în fresce pictate pe pereții circulari toate ororile văzute, pe care fotografiile făcute în Vietnam și în Angola, în Nicaragua și în Liban, nu le-au putut cuprinde. Își reamintește și povestea de dragoste trăită, și ea, pe fronturile lumii, cu o tânără care are
Granițele ficțiunii, după Arturo Pérez-Reverte by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8591_a_9916]
-
câtorva flash-uri tragice. Un soldat rus, plin de vodcă, se aprinde ca un chibrit în momentul când gloanțele turcești de la 1877 îl ating. O pendulă scumpă, adusă din Germania cu o groază de bani, e montată de Constantin pe peretele cocioabei ca să acopere zgomotul sufocant făcut de carii. În hornul aceluiași adăpost incert se aciuase, fără să ceară voie, un viezure șchiop. Baba Fira, cea mai meșteră dintre vrăjitoarele din Valea Rea și cea mai longevivă dintre colportoarele de zvonuri
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
dănțuitori). Cam așa arată o orație de nuntă, cam așa un refuz e întors către sine din câteva cuvinte: "Umblă vorba că ai dat toată solda de la război pe o pendulă nemțească cu arcuri și greutăți, care se așază pe perete și cântă timpul, ca în casele boierești. Și mai spun zvonurile că noaptea n-ai somn și umbli prin grădină ca să te schimbi în zburător sau în altceva, și de aceea porți o carabină veche, cu care împuști lupii și
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
de Cola din autogara 1 Mai bătrâna în zdrențe și pescărușii orbi se roagă pentru mântuirea lumii Bântuirea Sunt copilul fantomă și bântui o clădire numită Pavilionul de Băi din orășelul Alcatraz Cu mintea zdruncinată fără argumente pe coridoare cu pereții scorojiți Mă caut în ochiurile de geam spart și scrijelesc uși cu vopsea albă crăpată de timp Umblu pe urmele hoților de faianță și spărgătorilor de țevi tânjesc la comoara ascunsă în seiful mare și ruginit de la parter Nu știu ce vreți
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8617_a_9942]
-
nu mai are lemne, începe să-și pună cărțile pe foc. Nu cred să fie durere mai mare pentru un intelectual autentic decât să-și vadă irosită biblioteca, ba chiar căzând pradă flăcărilor. Pagina în care "ex-academicianul" octogenar își evocă pereții de cărți, unde se aflau "aproape toate publicațiile principale în care s-a oglindit mersul culturii noastre naționale din ultimii 50 de ani", mi se pare de o mare tristețe: "Ar trebui să vând din bibliotecă pentru a avea cu
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
scurt interval de timp - între 25 februarie și 4 aprilie 1846 - notațiile lui Russo consemnează stările sale de spirit aproape zi cu zi, modul în care trece cineva de la disperare la bucurie și exultanță perfect nemotivat, rămînînd între cei patru pereți ai camerei, împins doar de resorturi strict intime. Că viața unui om se poate reduce la frămîntările sale interioare, minim tangente la realitatea exterioară - Russo este în literatura română cel dintîi care o demonstrează, pornind de la propriul exemplu. Tot în
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
ferestrei. Intrai în ea că într-o cușcă întunecoasa și umedă și, dintr-odată, nările îți erau aproape arse de emanațiile țări ale vopselelor. Abia mai tarziu simțeai mirosul dulceag al igrasiei ce venea din toaletă cu tencuiala căzută, din pereții cu tapetul scorojit, din salteaua și cuvertura patului, din mocheta cenușie și murdară în care doar petele de vopsea îi dădeau un aer mai omenesc. Pe măsuța, vraiște: paletă plină de vopsele, tuburi, pensule, creioane. A trebuit să le împing
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
Cu ochii înroșiți, căci nu purta ochelari. Pe cuvertura patului, aruncate una peste alta, vechi caiete cu desene, albume cu fotografii (de la ultima expoziție deschisă la București în urmă cu câțiva ani), cutii cu tuburi de vopsea. Rezemate de un perete, pânzele la care lucra, printre care un arhanghel Mihail pe care nu reușea să-l termine. Nu era mulțumită de mișcarea calului. O valiză mai mare lângă un perete, una mai mică în dulap, asta era toată averea ei, căci
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
cu câțiva ani), cutii cu tuburi de vopsea. Rezemate de un perete, pânzele la care lucra, printre care un arhanghel Mihail pe care nu reușea să-l termine. Nu era mulțumită de mișcarea calului. O valiză mai mare lângă un perete, una mai mică în dulap, asta era toată averea ei, căci la Nișă nu lașase nimic. Când plec undeva, iau cu mine tot ce am" - îmi spusese când am întrebat-o unde e restul de lucruri. Ne-a plăcut foarte
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
pe un bristol, cu care își "plătea" biletul la un cinematograf din orașul vechi. Cam la fel cum își "plătea" prânzurile frugale la bistroul lui Zézé, unde m-a dus în februarie 1976. Era amator de artă acel Zézé. Pe pereții bistroului erau pânze ale unor pictori locali. Am recunoscut cu greu pânzele Magdalenei. Erau făcute "pe comandă": patronului îi plăceau doar "marinele", bărci, yachturi, corăbii cu velele umflate de vânt. Plecasem la Nișă val-vârtej în aceeași dimineață în care primisem
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
arhiplină! Cu câteva săptămâni înainte, “mareșalul” Ion Antonescu îl sărbătorise în același spațiu pe Florin Piersic, cu Radu Beligan alături, și tot aici Marina Voica își lansase precedentul album acum câțiva ani. Străjuiți de portretele corifeilor artei românești, ce împodobesc pereții, au venit mulți dintre cei care au adus glorie țării, nu numai în muzica ușoară (mă refer la marele actor Marin Moraru), pășind pe un virtual covor roșu, întins de noi, cu respect adânc, în fața valorii și realizărilor dumnealor. Marina
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
În spate sînt furtuni, în față sînt neliniști, unele cu neputință de înfruntat prin text. Și totuși, cine nu crede că patima stăruitoare învinge frica, ursuzlîcul, singurătatea să citească această carte. Poate că speranța ce-am văzut-o pe-un perete, Believe in Art. It will pay back, n-o să ne mai pară - hm! - crasă naivitate. Va fi, atunci, și meritul unei cărți de bună ascultare, datorate unei iubitoare de feerii, fie ele la radio, în muzicaluri sau între pagini de
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
nici nu apare. Metafora nișei este explicată în genere, în engleză, pornind de la o accepție biologică ("habitat specific pentru o specie anume"); cred că, cel puțin în română, ea dezvoltă mai ales trăsăturile pe care le sugerează imaginea adînciturii din perete sau din zid ("potrivire", "protecție", "loc de expunere a unui obiect de preț"; "izolare" etc.). Regăsim așadar fenomenul, foarte puternic azi, de grefare, pe mai vechi împrumuturi din franceză, a unor sensuri calchiate după corespondentele lor din engleză. În Wikipedia
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
mai clar în evidență modul subliminal în care Dan Sociu induce o nouă grilă de receptare a cărților sale. Nu avem, va să zică, de-a face cu grupuscule de poeme trăite în timp real, ci cu evadări narative dintre cei patru pereți ai claustrării depline. Nu ne ciocnim de niște simple plachete reușite, ci - direct - de niște modele de surclasare ale celor mai curajoase opere de imaginație. De niște fantezii complete și complexe. De niște mitologii personale. Așadar, ducând raționamentul până la ultimele
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
transformările, parcursul incredibil pe care îl face în acest Faust. Mihaela Marin îi decupează gesturi, îi fragmentează conținutul din expresia unei mîini, unui profil, unei disperări. Și Mefisto este disperat, nu-i așa?... În secvențe mici, ca martorii recuperați de pe pereții mînăstirilor vechi, este surprinsă concurența pe care frica o poate face, pînă la un punct, desfrîului. Ca într-o transă. De fapt, întreg albumul este ca o transă, o trenă a unui spectacol răvîșitor. Un zbor oniric. O perspectivă puternică
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
mari, posedați de artă și de viață: Silviu Purcărte, Helmut Sturmer, Lia Manțoc, Vasile Șirli. Ciudat, dar cîntecele lui-rugăciune sau spasmele sunetelor diavolești sînt imprimate în tot ce se vede. În freamătul cămășilor de noapte ale Margaretelor, în picturile de pe pereții halelor de la Simerom, în fracul lui Mefisto, în pașii pe care Faust bătrîn și ostenit îi tîrăște în camera lui. Galbenuri, gălbuiuri, maronuri, nisipiuri, alb-albastru bizar și roșul violent al costumului lui Mefisto din "noaptea valpurgică". Cranii și desfrîu carnal
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]