2,985 matches
-
Curtea Constituțională (Innes, 2001: 266) și a criticat "încercările necontenite ale unor partide și mișcări de opoziție, precum și a președintelui Republicii, de a distruge sistemul politic din Slovacia" (Slovensko do toho!, 21 decembrie 1995). Un tipar aproape identic de conducere personalizată a luat naștere și în interiorul propriului său partid. În vreme ce HZDS includea inițial o paletă destul de largă de personalități marcante, fiecare cu sprijinul său, partidul s-a confruntat cu un exod constant al elitelor de vârf, unele plecând de bună voie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
radiale în definirea populismului, se poate găsi la Roberts (1995), care susține că populismul din America Latină ar trebui conceptualizat plecând de la cinci atribute definitorii, care nu sunt întotdeauna toate prezente. Aceste atribute definitorii sunt: (1) un tip de leadership politic personalizat și paternalist, chiar dacă nu în mod necesar carismatic; (2) o coaliție politică eterogenă, alcătuite din mai multe clase și situată în sectoarele de jos ale societății; (3) o procedură descendentă, de sus în jos, de mobilizare politică, care fie trece
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ca activitate asistența socială în țara noastră. În privința asistenței sociale din România, putem spune că, după smomentul `89, a început demararea unor reforme substanțiale cu privire la sistemul național de asistență socială, care în perioada comunistă era aproape inexistent. "Asistența socială calitativă, personalizată, orientată spre rezolvarea problemelor urgente, practic a fost desființată. Se considera că mecanismele economiei socialiste, dublate de mecanismele politico-administrative sunt capabile să rezolve automat toate problemele individului. Prin aceasta s-a creat în timp un sistem de dependență accentuată a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
incidența răspunsurilor afirmative în anchetele psihosociologie în anii 2000-2010 în România au ca procentaj 20%-30% la nivel de persoană intervievată. În cazul cercetării efectuate, procentul este maxim: aproape toate DGASPC-urile din țară mi-au trimis răspunsuri oficiale și personalizate (în afara celor ce au fost contactate telefonic). Vom prezenta un tabel (Tabel 2) care cuprinde numele, adresa, telefoane, fax și modalitatea primirii răspunsurilor de la fiecare direcție din țară. Trebuie specificat că în fiecare județ al României funcționează o asemenea direcție
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Acest fapt a produs o schimbare, în sensul egalizării relației asimetrice dintre personalul medical și pacient. Datorită acestui nou tip de comunicare prin explorarea sentimentelor, aspirațiilor și atitudinilor pacienților, interrelaționarea cu medicul este resimțită de pacient ca fiind mult mai personalizată și mai valorizantă. Din perspectiva psihologiei medicale, această restructurare relațională esențială s-a realizat prin modificarea sistemului medicinei interne clasice, care era preocupată să deceleze preponderent nevoile parțiale și punctuale din fazele de decompensare acută ale diabeticului (cetoacidoze, hipoglicemii). Ținând
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
înecate reacțiile critice argumentate, de bun-simț, ale unor oameni care au simțit nevoia de a nu lua pe nemestecate tot ceea ce salahorii informației erau obligați de patronat să livreze drept adevăr absolut. În acest context, au crescut în influență blogurile personalizate. Aici, atât actorii politici, cât și oamenii obișnuiți, au găsit un spațiu liber, unde puteau să-și prezinte neîngrădit poziția fără teama cenzurii sau a manipulării din mass-media, cel mai simplu om de la periferia geografică putând astfel să se mute
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prevederile Convenției de la Paris din 1858, care a permis alegerea aceluiași "hospodar" în ambele principate, a fost piatra de temelie pentru apariția conducătorului providențial, a celui care încarnează în sine, puterea, voința, curajul și deșteptăciunea națiunii. Acest tip de conducere personalizată, care aducea în planul organizării instituționale și legislative moderne principiul condotierului civilizator de la 1600, Mihai Bravul, care mărturisea sentențios pohta ce'am pohtit, va domina în filigran toată activitatea de conducere a țării de la cristalizarea principatelor până astăzi. Colonelul mason
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
principatelor până astăzi. Colonelul mason, cu experiență în armată, justiție, precum și de conducere în administrație (fost prefect de Galați) sau guvern (fost ministru de război al Moldovei), a preluat puterea în principate și a construit rapid un regim de domnie personalizat în care voința reformatoare era contrabalansată de o serie de excese în viața personală și în stilul de conducere. Deviza lui, "Toți în unu", va marca fără tăgadă percepția personalistă și soteriologică pe care românii, în general comozi și lipsiți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prozatorii Olavi Paavolainen, cu romanul său de proză de călătorie Nykyaikaa etsimässä ( În căutarea timpului prezent), Unto Seppänen, Mika Waltari, care este cel mai cunoscut scriitor al acestei grupări și care a cultivat toate genurile de proză într-o manieră personalizată. Scriitori care au mai făcut parte din această grupare au fost Pentti Haanpää și Toivo Pekkanen, care prin scrierilor lor au abordat tema injustiției sociale și au demascat instituțiile statului - biserica și justiția. Literatura anilor'30 este una ce poartă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
învățare, a instrumentelor de evaluare, precum și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalități concrete de organizare a experienței respective. În condițiile introducerii și aplicării noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat, care exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră optime în vederea creșterii calității procesului instructiv educativ. Se pune accent tot mai mult pe răspunderea personală a educatorului pentru a asigura elevilor un parcurs școlar
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
programele școlare reforma curriculară a adus o serie de aspecte noi. Dincolo de faptul că programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu mai este privită ca un document rigid, ci ca unul reglator, ce permite o lectură și abordare personalizată, se merge până acolo încât fiecare cadru didactic poate deveni conceptor de programe. De aceea, se impune o cunoaștere punctuală atât a demersului de parcurs în elaborarea unei programe pentru o disciplină opțională, cât și o capacitate de cercetare și
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
și personalizată în vederea cuprinderii a cât mai multe elemente concrete legate de fiecare lecție în parte. Proiectarea la nivelul unității de învățare constituie o etapă fundamentală a organizării demersului didactic. Unitatea de învățare materializează, în fapt, conceptul de dimers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea și definind pentru practica în domeniu premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic decât modalitatea tradițională. Proiectarea unității de învățare se realizează parcurgând următoarele etape, care se regăsesc și în proiectarea lecției: identificarea obiectivelor; selectarea conținuturilor
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
p. 50-51) Cele mai mari progrese le fac cei cu hipoacuzie ușoară sau medie care se și apropie cel mai mult de nivelul auzitorilor, în condițiile intervenției timpurii atât prin protezare, cât și prin includerea în programe educative și recuperatorii personalizate. (2001, M. Popa, p. 50-51 apud. Cristian B. Buică, 2004, p. 209) Chiar și cu aceste eforturi susținute, hipoacuzicii nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
nu ating niciodată un nivel de structurare al limbajului verbal echivalent auzitorilor de aceeași vârstă. Aceasta se observă și din faptul că elevii cu hipoacuzie ușoară din școlile normale nu pot face față curriculumului dacă nu beneficiază de un sprijin personalizat. Mesajele transmise de către deficientul de auz pot fi greșit formulate în limbajul verbal și ca atare vor fi denaturat înțelese de către ceilalți. La rândul lor, deficienții de auz ce nu sunt competenți în limbajul verbal pătrund superficial sensul mesajelor primite
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
definire a gestului, ne propune o nouă taxonomie, dedusă din perspectiva relației profesor-elev. Desigur, totul pornește de la definiții și accepțiuni ale gestului. Autoarea distinge între accepțiunea biologică (caracterul înnăscut al gestului), accepțiunea etologică (caracterul universal al gestului), accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
timp, loc, cultură la care ne raportăm, datorită zestrei biologice comune; * accepțiunea etologică evidențiază caracterul universal al gestului, iar explicațiile sunt centrate pe originea evolutivă a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale persoanei; * accepțiunea socială accentuează caracterul dobândit al gestului, faptul că poartă amprenta societății și este cenzurat în funcție de presiunea grupului asupra individului; * accepțiunea culturală menționează caracterul local al
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educativ al gestului, care facilitează înțelegerea unităților de învățare; * accepțiunea semiotică relevă caracterul relațional și contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rolurile de emițător și receptor, de performer și observator se schimbă permanent. Eficiența scenariului educativ nu depinde numai de competențele și resursele profesorului, ci și de întâlnirea reușită dintre motivațiile, atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul acționează ca un adevărat filtru ce selectează, structurează, reformulează, în funcție de context, auditoriu și conținuturile didactice. Una dintre dimensiunile comunicării (informativă, relațională, pragmatică) este accentuată de trăsăturile, competențele și valorile profesorului. Personalizarea comunicării didactice face
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Iuliu Cezar scărpinatul în cap cu indexul, Adolf Hitler mâinile împreunate în față, Napoleon Bonaparte mâna dreaptă în vestă, Prințesa Diana capul înclinat într-o parte)130, tot așa unii profesori rămân în amintirea elevilor mulți ani prin limbajul corporal personalizat. Gesturile personale ale profesorului constituie în primul rând aspecte ale caracterului de ființă umană. De exemplu: rezemarea de catedră când este obosit sau bolnav, lăsarea pe spate în scaunul său pentru a sta mai comod, încrucișarea sau descrucișarea picioarelor pentru
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestului; b) accepțiunea etologică; caracterul local al gestului; c) accepțiunea psihologică; caracterul dobândit al gestului; d) accepțiunea socială; caracterul contextual al gestului; e) accepțiunea culturală; caracterul educativ al gestului; f) accepțiunea artistică; caracterul înnăscut al gestului; g) accepțiunea semiotică; caracterul personalizat al gestului; h) accepțiunea pedagogică. caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi schematizate (A, B, C, D) și indicați care din adjectivele următoare descriu fiecare poziție: agitat, atoateștiutor, dezinteresat, dominant, furios, întrebător, mândru, modest, mulțumit de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de mișcări corporale individuale cu cele verbale ale actorilor școlii, descoperim că: a) mișcările verbale intervin mai frecvent decât cele corporale; b) mișcările corporale intervin mai frecvent decât cele verbale; c) mișcările verbale sunt egale cu cele corporale. 2. Gesturile personalizate ale profesorului în comunicarea didactică au fost denumite de Peter Collett (2003/2005): a) caracteristice; b) de autoreglare; c) tip ,,semnătură". 3. După funcția pe care o îndeplinesc în procesul instructiv-educativ, adaptatorii au rolul: a) de a controla și dirija
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o tehnică politică la una personală, de la exprimarea periculoasă și curajoasă a adevărului în public, ca drept instituțional, la deconspirarea personală a adevărului față de sine însuși. Din perspectiva lui Raunig, acest proces genealogic, de la critica în public la autochestionarea critică personalizată, s-ar dezvolta în paralel cu descreșterea semnificației sferei publice democratice a agorei și cu procesul educației de la exersarea publică a opiniilor învățătorului la auto-reflexivitatea celor ce învață, care pune în relație enunțurile (logos) cu modul lor de viață (bios
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în care "disconfortul" mental creat de "dialecticienii luptei de clasă" (Karl Marx, în speță) l-a împins, pesemne, pe Hitler, într-o poziție pe care "sensibilitatea" sa aparte nu a putut să o articuleze diferit! Astfel, în descrierea sa, extrem de "personalizată", a evreului, Hitler mărturisește că, adesea, acesta l-a "lăsat fără cuvinte": "Nu știi ce să admiri mai mult: volubilitatea limbii sau abilitatea lor (a evreilor -n. a.) de a minți. Încet, încet, am început să îi urăsc"374. Kenneth
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit-o, eradicând total și tranșant toate celelalte documente (care pot face și sper că vor face obiectul analizelor personalizate intelectual al altor colegi, extrem de bine pregătiți în acest sens) și încercând să imaginez și să articulez posibilitățile viitoare ale demersului critico-retoric. Astfel, efortul dezparantezării mele mă poziționează, în acest moment, într-o postură ambiguă, fragilă, dar în același timp
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
motivată horațian (carpe diem) și în finalul meditației Stelele-n cer: „Până să mor / Pleacă-te îngere / La trista-mi plângere / Plină de amor. // Nu e păcat / Ca să se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?”. 4. Ipostaze personalizate Există câteva situații în care iubita primește numele sau chiar ceva din aureola femeii sfinte a creștinismului: Maria. În balada Strigoii, Arald, regele avarilor, și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]