2,242 matches
-
mai zăbovim, am mers să cumpărăm vederi pe care le-am scris stând pe o bancă lângă plajă, că era plăcut să privești dar nu să intri în apă. Aveai ce privi: cocotierii de lângă noi, valurile mării albastre survolate de pescărușii jucăuși, vasele din larg. Când ne-am săturat de privit ne-am dus la poștă, am cumpăprat timbre pentru vederile pe care le-am trimis în țară. De necaz că nu putusem face plajă, am intrat într-o cofetărie unde
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cuvinte grecești. În port erau niște vapoare staționate printre care și vaporul cu care venisem noi. Alte vapoare soseau, altele plecau anunțându-ne prin sunetul specific lor. Turiștii se foiau de colo până colo în timp ce marea era liniștită. Câte un pescăruș îndrăznea pe o așa căldură să se plimbe de pe un catarg pe altul. În această atmosferă a portului, noi ne savuram înghețata să uităm de căldură și mai ales de țeapa pe care o primisem nu cu mult timp în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
atunci când ciulinii se măresc prea tare și avansez cu grijă, ca să nu-mi julesc picioarele. Poteca se bifurcă. O iau la stânga și peste un minut ajung pe un promontoriu. Mă opresc. Cobor de pe bicicletă. Mă uit la valuri. Trece un pescăruș. Nu dă din aripi. Planează lin. Îmi scot telefonul și aștept. Mai trec două minute, apoi mai apare un pescăruș. Îl filmez. Când ajunge în dreptul meu, pescărușul face o roată mare, apoi își continuă zborul. Îmi fac câteva poze cu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
la stânga și peste un minut ajung pe un promontoriu. Mă opresc. Cobor de pe bicicletă. Mă uit la valuri. Trece un pescăruș. Nu dă din aripi. Planează lin. Îmi scot telefonul și aștept. Mai trec două minute, apoi mai apare un pescăruș. Îl filmez. Când ajunge în dreptul meu, pescărușul face o roată mare, apoi își continuă zborul. Îmi fac câteva poze cu marea. Țin telefonul sus, deasupra capului, ca să mă văd și eu, și marea.) Îmi bag telefonul în buzunar. Mă așez
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
un promontoriu. Mă opresc. Cobor de pe bicicletă. Mă uit la valuri. Trece un pescăruș. Nu dă din aripi. Planează lin. Îmi scot telefonul și aștept. Mai trec două minute, apoi mai apare un pescăruș. Îl filmez. Când ajunge în dreptul meu, pescărușul face o roată mare, apoi își continuă zborul. Îmi fac câteva poze cu marea. Țin telefonul sus, deasupra capului, ca să mă văd și eu, și marea.) Îmi bag telefonul în buzunar. Mă așez pe o piatră. Cerul s-a înnorat
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Ștefan Lory, Prețioasele ridicole de Vasile Spătărelu, Motanul încălțat de Cornel Trăilescu, Fata moșului cea harnică de Florin Comișel, Punguța cu doi bani de Theodor Bratu sau vodevilurile de succes Piatra din casă și Harță răzeșul de Victor Iusceanu, ori Pescărușul de Roman Vlad (compozitor italian de origine română), Examene, examene de Marius Țeicu, ori Tinerețea unui vis de George Grigoriu ș.a. Iată doar o parte din multele creații (despre unele am mai amintit cu obstinație în intervențiile mele din presă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
țin din ce în ce mai mult: Îți aduci aminte plaja" din volumul "Octombrie, Noiembrie, Decembrie". "Îți aduci aminte plaja Acoperită cu cioburi amare Pe care Nu puteam merge desculți? Felul în care Te uitai la mare Și spuneai că m-asculți? Îți amintești Pescărușii isterici Rotindu-se-n dangătul Clopotelor unor nevăzute biserici Cu hramuri de pești, Felul în care Te îndepărtai alergând Înspre mare Și-mi strigai că ai nevoie De depărtare Ca să mă privești? Ninsoarea Se stingea Amestecată cu păsări În apă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
anume că, dacă destinul ne-ar fi ferit de tăvălugul comunist, poporul meu ar fi avut astăzi o viață mai bună... La Lisabona, spun, am senzația că stresul vieții continentale e mângâiat de valurile Oceanului Atlantic, iar oamenii trăiesc natural, asemenea pescărușilor... După întâlnire, un scurt party în grădina institutului. Îl întâlnesc pe domnul Mara, pictor român stabilit cu traiul la Stockholm, care a venit pentru o lună în Portugalia, la niște prieteni. I-au plăcut poemele mele, scrie și el uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de Domnul să-L valorăm, Căci cu asta noi plecăm! O clipă să cugetăm La viața care-o avem Ce valoare am căutat! Să ne ierte de păcat! Amin! Pe vapor 07.05.2012 Privind de pe vapor Cerul, Soarele, Natura, Pescărușii și delfinii jucăușii Pe tine, Doamne, Te slăvesc Și gândul ți-l Împărtășesc Cu noi Tu călătorești... De toate te-ngrijești Iertare, milă, dreptate Sfințenie și sănătate! Inima când mi-i Întristată Tu mă mângâi ca un tată Vrei să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
DOUA 146 PARTEA A TREIA 200 DE ACELAȘI AUTOR: Zaruri de cretă, roman, Editura Junimea, 1976; Ziua magnoliilor viscolite, roman, ediția I-a, Editura Cartea Românească, 1979; Cursa rapidă, roman, Editura Junimea, 1982; Vremea brândușelor, Editura Cartea Românească, 1984; Sezonul pescărușilor, film despre furtul tezelor de doctorat în Chimie, realizat în 1984 după scenariul lui Constantin Munteanu, interzis la vizionare, ieșit pe ecrane în 1990, distins cu Marele Premiu al Cinematografiei; Teona, roman, Editura Junimea, 1989; Sfârșitul înserării, roman, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe o piatră de dig, cufundându-și tălpile goale în apă, în timp ce inima îi bubuia, în mod inexplicabil. Plaja era pustie și vântul adia plictisit și nestatornic, împingând valurile de colo-colo și răscolind fără elan câteva movilițe de nisip. Un pescăruș solitar se plimba grav de la un capăt la celălalt al digului, ca un metronom. Valuri mici se zbăteau nevolnic, lăsând dâre de spumă albicioasă printre pietrele digului, ca niște vietăți care încercau în van să se elibereze, neștiind că dincolo de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în mare, să se ia la harță cu valul, dar încă nu se simțea pregătită. între ea și mare se proțăpise de ani de zile o uriașă neînțelegere, și acum abia dacă se priveau în ochi, fără să-și vorbească. Pescărușul solitar, care se oprise brusc din mărșăluiala lui când valul cel obraznic se năpustise asupra Clarei, își reluă, imperturbabil, pendularea pe dig. Clara se uită la ceas, apoi coborî cu un oftat de pe piatră. Era destul de târziu și trebuia să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cel obraznic se năpustise asupra Clarei, își reluă, imperturbabil, pendularea pe dig. Clara se uită la ceas, apoi coborî cu un oftat de pe piatră. Era destul de târziu și trebuia să ajungă neapărat la galerie, doar de asta venise la mare. Pescărușul îi aruncă o privire scrută toare și apoi se înălță în aer, plutind cu aripile întinse înspre larg. Clara îi urmări cu atenție zborul, până când pescărușul dispăru într-un nor care păru să ia de îndată forma unor aripi mari
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
târziu și trebuia să ajungă neapărat la galerie, doar de asta venise la mare. Pescărușul îi aruncă o privire scrută toare și apoi se înălță în aer, plutind cu aripile întinse înspre larg. Clara îi urmări cu atenție zborul, până când pescărușul dispăru într-un nor care păru să ia de îndată forma unor aripi mari și albe. Intră în galerie golită de gânduri, plină de o nerăbdare pe care nu o mai putea zăgăzui. O nerăbdare care o copleșise de când vorbise
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de care se folosea doar atunci când dădea ordine; musculos și totuși uscat, cu o față ieșită în afară în formă de cioc, ascunsă într-o barbă căruntă și creață contrastând cu țeasta fără fire de păr, semăna cu unul din pescărușii ce târcoleau deasupra noastră. Cei șapte marinari se temeau de el. Călătoria a fost lungă, primejdioasă și obositoare. Înaintam urmând din ochi coasta, cârmaciul fiind mereu atent și gata să dea ordine celor doi timonieri să se refugieze într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sensul cuvintelor sale spuse într-o italiană ușor dialectală, Mi-am pierdut pasiunea credinței, mio figlio, nu credința! E o mare deosebire și o mare pierdere! Apoi tace și eu nu-l mai întreb nimic, mă reîntorc la mare, la pescăruși, la cerul albastru tapetat ici-colo cu câte un norișor, Andrea tot neclintit în șezlong, sunt convins că a adormit, Diseară suntem invitați la o petrecere, mă anunță Aldo, nu departe de aici, Bine! Poate amânăm ședința de hipnoză pe mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ședința de hipnoză pe mâine seară! și Aldo își pune din nou ochelarii de soare, De acord! Se ridică din scaun, te rog acum să mă scuzi, dar trebuie să fac o vizită! Nici o problemă! Rămas singur cu marea, cu pescărușii, cu briza plăcută din aer, cu cerul albastru, cu cognacul mult diluat de gheața topită în pahar, mi-am pierdut pasiunea credinței nu, 14 iulie, Așază-te în fotoliu, întinde-te comod, vocea lui Aldo, plăcut îmbietoare, privește peretele din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Republică, slavă ție!, la ziarul „Flacăra roșie” din Arad. Colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Viața românească”, „România literară”, „Iașul literar”, „Argeș”, „Steaua” ș.a. Primul volum, Între mare și cer (1964), amalgamează cu zel retoric atât poezii despre mare și timp (Pescăruș, Farul de pe coastă) ori despre natură (Poemul vântului, Dansul ploii dintâi, Primăvara intimă), cât și versificări teziste, avându-i ca protagoniști pe „eroii” zilei: colectiviști, cosmonauți, muncitori pe șantierele „mândriei socialiste”. Dacă „jurnalele” în versuri respectă locurile comune trasate ideologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
studii de istorie și critică literară la „Forschungen zur Volks- und Landeskunde” și îndeosebi la revista „Transilvania”, care îi publică, de altfel, și majoritatea pieselor de teatru: Aceste anotimpuri și cărări (1975), Minunata istorie a unui Ioan (1976), Cine ucide pescăruși? (1983). În contextul preocupărilor sale privind istoria teatrului românesc, se remarcă un interes aparte pentru dramaturgia primei jumătăți a secolului al XX-lea, căreia îi dedică una dintre cele mai dense sinteze în domeniu: Dramaturgia română între 1900-1944. Sensuri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288540_a_289869]
-
în 1957, cu un reportaj, la revista „Femeia” și mai colaborează la „România liberă”, „Contemporanul”, „Magazin”, „Albina”, „România literară”. Debutul editorial îl reprezintă volumul de poezie Oamenii, visele (1968), căruia îi urmează alte cărți de versuri: Arpegii de toamnă (1973), Pescărușii (1984), Exerciții de luciditate (1985), Abel (2001). Este laureată a Premiului internațional de poezie „Iacob Groper” (1979), a Premiului orașului Haifa (1992) și a Premiului ACMEOR (1998). L. a început prin a scrie o poezie cantabilă, de care nu era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
cu sensibilitate lucidă, a avut nu doar succes de public și de critică, dar a provocat și simpatie și solidaritate față de cei atinși de teribila maladie. SCRIERI: Oamenii, visele, București, 1968; Arpegii de toamnă, București, 1973; Aproapele meu, București, 1979; Pescărușii, București, 1984; Exerciții de luciditate, București, 1985; Femeia lui Loth, Tel Aviv, 1990; Reversul unui zbor, Tel Aviv, 1993; Mă numesc Alzheimer, București, 1995; Abel, București, 2001. Repere bibliografice: A. B. Yofe, Copilăria pierdută, „Hamiș-mar”, (Ierusalim), 1981, 7 iunie; Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
a Sinelui care se admiră pe Sine reflectat în oglinda ochilor Beatricei. Tot ce a urmat : energii, forțe, ființe, materie e în conformitate cu natura Creației. E iluzorie iluzia că toate acestea sunt o iluzie. Toate sunt, de fapt, manifestări ale "Marelui Pescăruș". Realitatea este ceea ce este și așa cum este. Transcende orice încercare de descriere. Cunoașterea Adevărului nu poate fi decît directă, trăită. Partea se scaldă în beatitudinea întregului. Nimic nu poate exista în afara acestuia, în mod independent. Poate vreun filosof, sau vreun
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
tainei sale. Căci taina omului e cea mai mare taină pentru el însuși. 2.12. PASĂREA Paradisul, dragă Jonathan, nu este un loc sau un timp, pentru că locul și timpul nu au înțeles... A fi desăvîrșit iată paradisul. (Richard Bach, Pescărușul Jonathan Livingstone) Nici nu știam dacă zborul era pasăre sau pasărea era zborul. Săgeta cerul precum sufletul meu. O pasăre înțelege mai bine vacuitatea și se folosește de ea. Căci numai ce e gol poate fi plin. Depind de o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
poluanții distrug capacitatea de reproducere a animalelor și le scad imunitatea la boli. Unul dintre primele semnale moderne că poluanții ar putea afecta animalele la nivel hormonal a fost Înregistrat În 1977. Un specialist În toxicologia aviară, Fry, care studia pescărușii de pe insula Santa Barbara, din vecinătatea orașului Los Angeles, a remarcat un fenomen ciudat: Într-o anumită zonă, echilibrul dintre numărul de femele și bărbătuși era grav perturbat - un raport de un bărbătuș la 19 femele. Fry știa că, timp
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură; frînt; frumoase; frunză; fulg; fulgi; gene; grătar; grijă; gripă; hrană; încredere; îngeraș; lebădă; lemn; liber; lovitură; mesaj; mică; mod; muscă; negru; nou; ocrotitoare; parte din întreg; păsărică; păsăruici; cu pene; pene albe; pescăruș; picantă; picior; piesă; plăcere; protejare; puf; pufoasă; pulpă; puritate; rană; raniță; rupt; salvare; scurtă; sfîntă; suflet; supranaturală; sură; ușoară; ușor; veghe; zburătoare (1); 787/139/47/92/1 arunca: mingea (65); gunoi (56); prinde (53); minge (45); nefolositor (26); piatră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]