1,827 matches
-
din București, dar mă descurcam. Spre surprinderea mea, Excelența Sa, cu un zâmbet, mă întrebă la rândul său: "De ce să nu vorbim românește?!" Era născut în România, copilărise și studiase la noi și avea tot felul de amintiri plăcute despre anii petrecuți "în țară". Deși bugetul ambasadei era minuscul și fondurile de protocol ca și inexistente, mai dădeam și eu din când în când mese în ambasadă pentru șefi de misiuni, directori din ministere, oameni de afaceri, membri ai diasporei. Mobilizam toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
primul caz angrenat într-o atare situație, așa că am acceptat. Fusesem la Montevideo în 1981, ca reprezentant al României la reuniunea Comisiei Economice a ONU pentru America Latină, în acea perioadă aflându-mă la Santiago de Chile. În cele câteva zile petrecute acolo, am reușit să cunosc ceva din capitală și din litoralul la Atlantic, precum și din viața politică și socială a țării, fiind încântat de aspectul civilizat, bine rânduit și liniștit al lucrurilor, de oamenii care își vedeau de ale lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
deja În acea ființă o anumită particulă sau o anumită coardă sensibilă (engleza pe care am absorbit-o În copilărie). Am bănuit vag acest lucru pentru prima dată chiar Înainte de a părăsi Cambridge-ul, În timpul ultimei și celei mai triste primăveri petrecute acolo, când am simțit dintr-odată că exista În mine ceva la fel de firesc legat de mediul meu apropiat, ca de trecutul meu rusesc, și că această stare de armonie a fost atinsă chiar În momentul când reconstituirea minuțioasă a lumii
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
printre atâția pietoni prudenți -, de ipostaza aceea singulară inadecvat estivală, originală, de neconformismul meu, admirându-mă și plăcându-mă în timp ce merg cu pași mari, străbătând Calea Văcărești, numai în cămașă, deși e o dimineață de octombrie rece, vântoasă... * O întâmplare-șoc, petrecută demult, undeva pe lângă Sf. Vineri, înregistrată bine, durabil vreau să zic, de memoria mea: un accident evitat în ultima clipă de un bărbat care, împiedicându-se și căzând peste șine aproape chiar în fața unui tramvai ce venea drept peste el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și au păcătuit cu el. Când s-a trezit Lot și-a dat seama că a păcătuit. A plâns și a regretat faptă pe care o făcuse. Atunci s-a dus Lot la Avraam și i-a destăinuit acestuia cele petrecute. Avraam l-a povățuit și i-a dat cele trei surcele spunându-i: Mergi acasă, sădește-le în pământ și să le uzi!” Era canonul pentru îndreptarea lui. Așa a făcut. Căra apă din Iordan cu un măgăruș de la
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
absolut. E ultimul cuvânt al autorului lui Nu. Statornicit pe veci Nu știu dacă auzisem de Petre Țuțea înainte de 1950 ; probabil că da, însă nu intrase în repertoriul meu de nume. Abia la Câmpulung, după 1950, în cei cinci ani petrecuți acolo împreună cu Constantin Noica am auzit de la acesta o mulțime de evocări ale personajului, episoade amuzante sau, oricum, memorabile. Dar nu l-am cunoscut personal decât în 1970. Între timp, în 1968, la Paris, la prima mea întâlnire cu Cioran
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la București că „la Suceava nu sunt reacționari ci de-a dreptul legionari”. Presupunând că voi fi arestat m-am ascuns până când atmosfera s-a liniștit. Am reapărut la examene, dar nimeni nu mi-a mai adus aminte de cele petrecute. Dar nimeni n-a mai vorbit nici despre acordarea bursei pentru studii teologice la Strabourg. Înainte de deschiderea seziunii de examene ale anului III am fost chemat la decanat și părintele profesor Cicerone Iordăchescu m-a felicitat pentru tot ce am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
comitetului de partid pe secție, zâmbind subțire. Nu cred că aș vrea să lucrez în alt loc decât aici, am răspuns printre lacrimi. Săptămâna a trecut fără ca cineva să mai spună ceva despre „promovarea” mea. Mărturisindu-i soțului despre cele petrecute, m-a certat pentru că am refuzat funcția: Nu te ai săturat de stat la rânduri pentru un ou sau un litru de lapte? Ai uitat oare, când ai ieșit cu rochia ruptă de la rândul acela pentru niște tacâmuri de pui
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la tot. Ce-ar fi să caut o mașină în care să-mi încarc tot bagajul, să-mi iau 106 copilul, să plec acasă, în oraș, lăsând în urma acest loc de care nu mă leagă nimic în afară de cei cinci ani petrecuți aici, printre oameni străini? Mă scutur ca de o nălucă și grăbesc pasul spre primărie. A început să ningă cu fulgi mari și veseli. Ninsoare adevărată. Îmi place când ninge. Fulgii de nea mă înveselesc. O sun pe Maria, secretara
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
apoi la Berlin, Santiago de Chile, Rio de Janeiro, Madrid, Geneva, încheinduse, temporar, la Nord de Istru, la București, în decembrie 1989. PROLOG Un bun prieten, diplomat de carieră, cu state vechi de servicii, mi-a povestit într-o vacanța petrecută de Crăciun "la gura sobei", într-un sat bucovinean, în casa ridicată de bunicii săi, niște întâmplări ciudate al căror "erou" a fost. Erau fapte de acum 30-40 de ani, unele estompate de trecerea timpului, altele de carențele de memorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din București, dar mă descurcăm. Spre surprinderea mea, Excelența Sa, cu un zâmbet, mă întrebă la rândul său: "De ce să nu vorbim românește?!" Era născut în România, copilărise și studiase la noi și avea tot felul de amintiri plăcute despre anii petrecuți "în țară". Deși bugetul ambasadei era minuscul și fondurile de protocol ca și inexistente, mai dădeam și eu din când în când mese în ambasadă pentru șefi de misiuni, directori din ministere, oameni de afaceri, membri ai diasporei. Mobilizam toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor unități militare sovietice în toate orașele mari din România. Cu alte cuvinte spuse pe șleau, am scăpat de-o dictatură și-am dat peste alta. Dar...asta ne-a fost soarta și n-ai ce-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prin anii 1960-1963, s-a început electrificarea comunelor și a traseelor principale ale regionalelor C.F.R., urmând a se electrifica și tronsonul Lețcani - Dorohoi, inclusiv și gara Todireni din comuna Hlipiceni. Acest lucru nu a mai fost realizat din cauza evenimentelor social-politice petrecute. Pentru moment, în gară, în cadrul Complexului de colectare a produselor agricole, s-a dispus ridicarea a cinci magazii foarte mari cu linie ferată pentru încărcare, dotarea bazei cu diferite utilaje pentru aerisire, conservare a produselor aduse de la alte C.A.P.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra Dornei, urcând pe piscurile Oușorului, ori a Pietrosului din Călimani, coborând pantele abrupte ale Bârnărelului, ori ale Rarăului. Din vârful Carpaților Orientali, viața mi-a îndreptat pașii spre răsăritul țării, făcând cunoștință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor unități militare sovietice în toate orașele mari din România. Cu alte cuvinte spuse pe șleau, am scăpat de-o dictatură și-am dat peste alta. Dar...asta ne-a fost soarta și n-ai ce-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prin anii 1960-1963, s-a început electrificarea comunelor și a traseelor principale ale regionalelor C.F.R., urmând a se electrifica și tronsonul Lețcani - Dorohoi, inclusiv și gara Todireni din comuna Hlipiceni. Acest lucru nu a mai fost realizat din cauza evenimentelor social-politice petrecute. Pentru moment, în gară, în cadrul Complexului de colectare a produselor agricole, s-a dispus ridicarea a cinci magazii foarte mari cu linie ferată pentru încărcare, dotarea bazei cu diferite utilaje pentru aerisire, conservare a produselor aduse de la alte C.A.P.
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
atunci aveam onoarea a Înfățișa România la Paris am fost, prin urmare, În stare a ști și a aprecia impresiunea produsă Europei Întregi. Atunci, d-lor, mi-am luat libertatea a explica ministrului de externe situațiunea” explicându-i „că cele petrecute sunt lucruri pe care o putere ce avea la dispozițiunea sa sute de mii de baionete, poate să și le permită...Sunt lucruri pe care nu și le poate permite o țară mică cum e a noastră”. Carp merge mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sunt Încetățeniți, dacă li s-ar da dreptul de a fi militari. Se pare că proiectul lui Berindei fusese inspirat din această situație. La 24 noiembrie 1897, Al. Marghiloman a interpelat guvernul În Cameră obținând de la Pherekyde răspunsul că „cele petrecute sunt o justă reacțiune contra evreilor, care au insultat România prin Întruniri nepermise de Constituțiune (deși se ținuseră cu autorizația poliției)”. La 25 noiembrie, Carp a luat cuvântul la Senat. Spre deosebire de luările de cuvânt anterioare, a vorbit mai puțin despre
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de o stare afectivă asupra căreia nu am mai insistat. Am terminat teza cu un sentiment triumfal, despărțindu-i pe cei doi pentru vreo două săptămâni, vacanță, timp în care, zilnic, băiatul venea la gară pentru a visa la cele petrecute. Fraza de încheiere, pe care o țin minte exact, a fost: "gara despărțirii, gara revederii". Știu că acest scenariu nu era chiar așa de bun ca acela din "Gară pentru doi" al lui Mihalcov. Dar sunt convins că, dacă era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se văd niște oameni, dar din categoria celor "realizați". Mă bucur că nu sunt și eu în tren. La ora asta, acolo se leagă conversații despre fotbal (îmi plac meciurile, dar evit ghiveciuri le sportive dialogate), se discută despre vacanțe petrecute "în afară", despre inșii din gașca literară la modă, despre reforma universitară Bologna. Sunt încântat că, aici, ascult motorul, dialoghez, prin tăcere, cu amicul meu C. Urmează o nouă porțiune agricolă, cafenie, prăfuită; pe urmă întâlnim un tren de navetiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sub cerul pulsând de mii de stele sau să ascult, toamna, ploaia, cu puterea ei uriașă. Acestea sunt nostalgiile care mă cuprind. Nimic precis, totul echivoc, o impresie de ceva pierdut pentru totdeauna, ca o mare fericire cine știe când petrecută. Caporal cu bicicletă și fată Ca să-mi alin starea de mizantropie care mă cuprinde lent dar ireversibil, supărat pe prezentul care întreține această morbidă trăire psihologică, mă refugiez din când în când în alte lumi, în alte teritorii temporale, metodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Mare Misogin. Sașa Dacă îmi este ceva nesuferit, apoi snobismul îmi este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-o văgăună obscură, între două dealuri de prin Vaslui, poate fi mai umană și mai încărcată de viață decât nu știu ce aventură extraordinară petrecută, să zicem, în Labrador. Tot așa, o poveste de dragoste petrecută la Lozna, lângă Dorohoi, poate conține mai mult dramatism decât un episod romantic petrecut la Veneția. Totuși, ceea ce povestesc aici începe la Paris, într-un loc foarte romantic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-o văgăună obscură, între două dealuri de prin Vaslui, poate fi mai umană și mai încărcată de viață decât nu știu ce aventură extraordinară petrecută, să zicem, în Labrador. Tot așa, o poveste de dragoste petrecută la Lozna, lângă Dorohoi, poate conține mai mult dramatism decât un episod romantic petrecut la Veneția. Totuși, ceea ce povestesc aici începe la Paris, într-un loc foarte romantic al acestui fermecător oraș, anume în Place du Tertre, unde, de zeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se mai întoarce". Moartea, în mintea mea de copil, constituia o stare definitivă. Acest "definitiv" îl percepeam în toată ampla lui semnificație; nu mai încăpea nici o variantă, nici o alternativă. * Sărbătoarea Paștelui (însoțită de alte "paște", la catolici și evrei), toate petrecute aproape în același timp, constituia, în anii interbelici, o jubilație generală. E drept că, în această ambianță, întrebările filosofice se estompau și mirările păleau. În acea vreme locuiam într-o vie mărginită de o mulțime de arbuști în care, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]