2,469 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > ÎMPLINIRE Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Romanța unei seri de mai Picur de-aromă în lumină Graba “răpirii din serai” Amor nebun pe lună plină... Miros de sălcii despletite În liniște de lac albastru Tumult de vorbe nerostite Condor în zbor,planând măiastru Și mâna-ți caldă peste mine, Tu fericită suspinând
ÎMPLINIRE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374264_a_375593]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lacrimi de... albastru picură din cer Stele-ndoliate se sting pe pământ Lângă o fereastră e-un bătrân ce plânge Singur e sărmanul și de frig se frânge. Privește cu sfială la trecători grăbiți Rușinea nu-i dă voie, s-arate că-i flămând
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
și se concentra pe muzică. Lină, caldă, colorată, ar fi caracterizat-o sora lui mai mică. Viorile își înălțau glasurile subțiri la unison, susținute de toată suita de coarde. Alămurile scânteiau în culori solare la fiecare intrare, iar trianglul își picura sunetele superbe îmbogățind buchetul acustic. La un moment dat, percepu un sunet straniu. Își concentră atenția pentru a distinge clar tonalitatea și întoarse brusc capul. Așa deci! Mara ațipise cu capul rezemat de umărul lui, într-o poziție mai intimă
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
lotca nevăzută a Cântecului! Nu mă îngropați nici în Isla Negra, nici în fața mării, nici între crinii amintirilor!” Desăvârșirea fără cusur, perfecțiunea, sufletul, inima, cupa vieții, iubirea sunt atributele trandafirului. În iconografia creștină, trandafirul este fie potirul în care a picurat sângele Mântuitorului, fie o transfigurare a picăturilor de sânge, fie semnul rănilor lui Hristos. Trandafirul simbolizează, aici, pasiunea, puritatea, înțelepciunea divină, iubirea. Trandafirului roșu sau alb îi alătură trandafirul albastru, semn al imposibilului devenit posibil: „De acum, plâng și mă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
biet tufiș înalță rugăciune să-nmoaie vremea asta brusc răcită. Un tei întinde ramuri disperate spre frunzele în ocru ponosite, cercând să nu le știe răvășite de vânt și-n zarea largă aruncate. Doar un castan fălos cronometrează venirea toamnei, picurând în iarbă, bile cu țepi și își șoptește-n barbă: E tot pustiu, și e deja amiază!” Anemic, peste toate risipește un soare raze, parcă rușinate că și-au pierdut căldura, ca sedate de frigul ce treptat se întețește. În
ÎN PARC, RĂPCIUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378658_a_379987]
-
plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
stângă-mi botează plămada,Cad stropii de rouă ce tind a pătrundePrin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoaneO hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de viseSub dansuri de Iele,dorințe ucise!Mai picură norii strigând curcubeul,Mai tună Ateul și zdruncină cerul...Dar încă mai simt că prin vene tot curgFlori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptăLăsându-mi pe gene o mare sărată,Mai strigă
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
Vântul ca un june iar... Și cu aripi de lumină Îl îmbracă luna-n dar . Doarme codrul ca și pruncul, Legănat de susur blând... Cel îngână-n curs izvorul, Doruri multe adunând. Undeva o stea pe boltă Lacrimi calde a picurat Peste omenirea-ntreagă Și în noapte a luminat. Doar o lacrimă atins-a, Tainic fruntea de poet. De-atunci versurile-mbracă, Vara întreagă în sonet. Baia Mare, 10 iunie 2016 Dorință Câmpul în straie de floare, Îmi mângâie clipa de seară
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]
-
sacră din depărtare Ardealul aici e o cetate Cu râuri și dealuri cu munți și povești Cu schimburi de ochi până departe Cu șoapte și raze atent de privești Pe râuri de ochi aleargă mașini Și totul aici e un picur de rouă De chipuri senine oamenii-s plini Când soarele arde când ninge ori plouă Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid De munți și miresme de șoapte și dor O ușă pe care cei de aici o deschid Cetate
ARDEALUL-BIJUTERIA ROMÂNIEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378789_a_380118]
-
tot ce am primit eu, de la Ion și de la Paulina, vă ofer vouă, ca să știți, ca să nu uitați, ca să dați și voi mai departe . -Lasă-l să spună , lasă-l să spună....sare băiatul. -Așa! Da să știți că a mai picurat Dumnezeu printre oamenii de pe valea Râului Doamnei iubirea de carte.Lucru rar... Copiii munceau și învățau,....învățau și munceau... Așa se face că din satul acesta au plecat în lume oameni de nădejde. Învățători și profesori, colonei și juriști, aviatori
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
tot deasupra Făgărșului,si stai acolo luminând mai alb,printre alte mii de stele, pentru că ai vocația dăruirii necondiționate. Și totuși nu am uitat chemarea! A nu uită este dovada supremă de iubire pentru acei oameni în care Dumnezeu a picurat mai multă putere, mai mult curaj , mai multă forță, si mai multă iertare. Am venit,! În sfășit, am venit, într-un parcă prea trist an 2011.... Stau în fața porții tale, mă uit la ulucile vechi și uscate și le sărut
CERUL CU STELE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377726_a_379055]
-
La acestea și la altele pe care mi le pun mereu... O sa stiu cîndva, sigur o sa stiu cîndva -toate răspunsurile ; peste mulți ani ,atunci cînd trecerea mea printre mii de răsărituri și apusuri de soare se va opri. Dar așa picura Domnul în unii dintre copiii lui cîte o ardere ! O ardere pe care pămîntenii o numesc har, sau patimă sau chemare sau putere sau dor. Oricum s-ar numi această ardere divină, ea ne călăuzește gîndurile și pașii în trecerea
CANTEC PIERDUT de MIRELA PENU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377733_a_379062]
-
imediat un...” Cuculeț drag!” pe care nu era voie să il audă nimeni! Mai ales oamenii din sat! Pentru toți el era doar Pavel Cuci, ce Dumnezeu...! Numai zgâtia asta de nepoată i-a înmuiat într-atâta sufletul și i-a picurat în inimă o căldură atît de dulce că parcă e și păcat să nu se bucure ... -Ce frumos ,tătăițule drag! -Frumos ,Măriuco! -La fel ca în primăvara trecută! -Da, de cănd ai tu obiceiul ăsta, tătăițule drag, să vii primăvara
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
414-426) John Milton descrie cum arhanghelul Mihail îi purifica nervii optici lui Adam, pentru că acesta să primească darul viziunii spirituale: Apoi îi curăți-al vederii nerv/ Cu floarea-cea-de-ochi și cu virnanț,/ Căci multe încă mai avea să vadă:/ Și-i picura trei stropi din puțul vieții/ În ochi și-atîta de adînc puterea/ Acestor leacuri îngerești pătrunse,/ Chiar pînă-n ochii minții, cei lăuntrici,/ Încît Adam, silit să-nchidă pleoapa,/ Căzu și duhurile-i se-ncîlciră./ Dar blîndul Înger îl salța de mînă,/ Cerînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
virgule celle qui remplace le tiret dans ce recueil de traductions.1409 Parfois, la traductrice emploie un tiret même și le texte de départ ne contient pas de tiret : Nu-mi presimți văpaia când în brațe îmi tremuri că un picur de rouă-mbrățișat de raze de lumină ? (Nu-mi presimți ?) (Blaga, 2010 : 34) Ne pressens-tu pas la flamme quand dans mes bras tu es tremblante comme une goutte de rosée enserrée par des rayons de lumière ? (Ne pressens-tu pas ?) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
elle met en évidence leș ressources stylistiques de la langue cible : " furnicarul de porniri " " la fourmilière de mes élans " (Noapte/Nuit) (Miclău, 1978 : 179). Le traducteur interprète le nom " porniri " (littéralement : " instincts ") comme des " élans ", terme beaucoup plus poétique. La métaphore " picur de dumnezeire ", traduite littéralement par Paul Miclău (" une goutte de divinité " (Pax magna/Pax magna) (1978 : 187)), est interprétée comme " un brin de divinité " par Paula Romanescu, solution qui met en valeur la poéticité de la langue cible (Pax magna) (1998
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
usage du français. 5. 3. 2. Lourdeurs Nous présentons ci-dessous quelques lourdeurs que nous avons identifiées dans notre corpus. Leur présence peut être expliquée par une mauvaise maîtrise de la langue cible : " și liniștea/[...] o simt cum frunză ta mi-o picura în suflet " " et le calme/[...] je sens comme ta feuille le coule dans mon âme " (Gorunul/ Le jeune chêne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55). Le verbe " couler " n'est pas transitif : la tournure " le coule " représente une faute grammaticale. Le verbe approprié
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Romanescu, 1998 : 20) ; " în palmi " (" dans leș paumes ") " au creux des paumes " (Frumoase mâini/Jolies mains...) (Romanescu, 1998 : 23) ; " de la-nceputul lumii " (" dès le commencement du monde ") " dès l'aube première du monde " (Pax magna/Pax magna) (Romanescu, 1998 : 14) ; " picur de roua " (" une goutte de rosée ") " une perle de rosée " (Nu-mi presimți ?/ Le comprends-tu ?) (Romanescu, 1998 : 19) ; " gândind aiurea " (" distrait ") " égaré/au labyrinthe de mes pensées " (Mugurii/Leș bourgeons) (Romanescu, 1998 : 38) ; " drumul meu îl ține soarta-n palme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a separat capul regelui de trup, s-a auzit un murmur unanim al mulțimii adunate să urmărească execuția. Mai mulți privitori s-au apropiat de eșafod și au muiat batistele în sângele sau, din cauza superstiției conform căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aură misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
dădeau un relief cu totul aparte colțului aceluia de cer printre smocurile de ace, poienii luminate de asfințit ca o dâră de ambră... Dimineața, reluându-mi drumul (un trunchi de pin scrijelit, pe care nu-l observasem în ajun, își picura rășina - „gema”, cum i se spunea în ținutul acela), mi-am amintit, fără motiv, rafturile din fundul librăriei: „Literatura Europei de Est”. Primele mele cărți erau acolo, înghesuite, gata să-mi dea prin asta o amețeală megalomană, între ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-o vorbă oricine îl va crede, {EminescuOpVIII 71} Căci este-n a lui vorbă acea mândrie rece Ce sparge țesătura minciunii. Pe când tu, dragul meu, Verși picături de vorbă la craiul și la papa În cupa lui de aur eu picuram venin. Eu cred că e mai sigur. Căci papa te iubește, Dar este om și moare. Și Ludovic asemeni: Te are la *** el... dar este om și moare. În toată lumea asta cătat-am un prieten. Prieten al iubirii ș-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nostru, Al nostru, Sas... Născut e din valuri de iubire, Iubire-așa de cruntă cum n-a mai fost în lume, Acest copil ce drag mi-i ca ochii cei din cap. Nu e Satan cu Dumnezeu asemeni. SAS O! picură-mi în suflet, femeie vrăjitoare, Veninul vorbei tale ucizător de dulce. BOGDANA Ucizător de dulce! O vere, te iubesc, Căci sufletul din tine e mare ca ș-al meu. Au crezi tu cumcă lumea-i făcută pentru bine? Ne-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oare ție? Și nu mă las eu oare de tine-a fi iubită? Mi-ai spus: "Irino, gura ta dă-mi-o! Nu ți-am dat-o? Mi-ai spus: "Irino, lasă-mă-n patu-ți! Nu te las? MIHNEA O picură-mi în suflet, femeie îndrăcită, Veninul vorbei tale ucizător de dulce. IRINA Ucizător de dulce!... O, Mihnea, te iubesc! Căci sufletul din tine e mare ca ș-al meu. Au crezi tu cumcă lumea făcută-i pentru bine? Ni-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
numai. ZUGRAVUL D-ta ești în stare s-o faci... O scriere, desigur vro dedicație pentru dum[ne]a-lui * boierul... POETUL Hm! Așa ș-așa... Am scuturat-o din mânecă. Poezia noastră-i ca un copac cu rășină care picură de acolo de unde-i hrănită. // Scânteia nu sare din cremene decât daca scaperi, dar flacăra noastră blândă izvorește de sine și, ca puvoiul, fuge de orice stavilă care i se-mpotrivește. Asta ce-i? {EminescuOpVIII 479} ZUGRAVUL O icoană, domnule
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]