1,564 matches
-
moment, temperatura maximă a suprafeței când asteroidul se află la periheliu poate fi de 301 K (+28 °C). Analiza spectroscopică efectuată asupra suprafeței asteroidului a dus la concluzia că Juno poate fi strămoșul chondritelor, o formă foarte întâlnită de meteoriți pietroși compuși din silicați de fier ca olivina și piroxenul. Imaginile în infraroșu arată că Juno are un crater sau o urmă caracteristică unei ejecții de 100 km², rezultatul unui impact recent din punct de vedere geologic. Juno a fost primul
3 Juno () [Corola-website/Science/320715_a_322044]
-
iar Virgil Oghină scrie un articol denumit "Traian sau Burebista?". Alte articole grupate în capitolul "BIT": "Palenque. Propunere pentru o concluzie finală" și "Supercivilizații extraterestre sau Miracol cosmic?" de Gheorghe N. Popescu; "ConceptulDa.Kșa" de prof. Madi Pavelescu, "Tezaurul de la Pietroasele" de Florin Olteanu, "Schema trilitului de la Sttonehenge: Un plan Megalitic" de Mona S. Philips (SUA). Alte articole sunt grupate în tema "Știința la frontierele cunoașterii" care cuprinde articole ca "Ipoteza bioritmurilor" de Alexandru Vilan sau "Quasarii și vitezele supraluminice" de
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
aval de satul Maramonovca râul traversează un șir de iazuri cu o lungime de 1,0 2,8 km. și o lățime maximă la baraje de 60-300 m, adâncimea -1,5-5,0 m. Fundul albiei este neted, mâlos, pe alocuri pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de la 0,5 până la 4,5 m, constituite din argile nisipoase și acoperite cu iarbă, mai rar arbuști și arbori. Observații asupra regimului hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
Biserica de lemn din Poieni, comuna Pietroasa, județul Timiș a fost construită în anul 1759 și a fost pictată în 1812. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Satul Poieni este situat la aproximativ 30 de km NE
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
anul 1759 și a fost pictată în 1812. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Satul Poieni este situat la aproximativ 30 de km NE de Făget și aparține de comuna Pietroasa, pe cursul râului Bega, în vecinătatea județului Hunedoara. După tradiție satul a fost situat în locul numit în prezent Trifești, locuitorii trăind în ținuturi muntoase cu poieni întinse, de unde și numele de Poieni, dat ulterior. Locuitorii se ocupau cu agricultura, creșterea
Biserica de lemn din Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/316846_a_318175]
-
, comuna Pietroasa, județul Timiș a fost construită în anul 1779. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Pe valea superioară a Begheiului, pe brațul denumit "Bega caldă", situată între Curtea și Crivina
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
fost construită în anul 1779. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Pe valea superioară a Begheiului, pe brațul denumit "Bega caldă", situată între Curtea și Crivina de Sus, localitatea Pietroasa de Sus este atestată documentar în anii 1514-1516, când făcea parte din proprietățile lui George de Brandemburg. Conscripția din 1717 o amintește cu 15 case în districtul Făgetului. Tradiția locală păstrează versiunea că satul a fost întemeiat de două familii
Biserica de lemn din Pietroasa de Sus () [Corola-website/Science/316861_a_318190]
-
Șarului la sud, pentru ca ulterior spre est să se răstrângă treptat de-a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa 20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni , formate între Masivul Giumalău și Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobata, compartimentele mai joase ale acesteia fiind drenate
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
heterogenitate a habitatelor, sub influența solului greu și a eroziunii eoliene, de pildă mlaștini sau depresiuni saline începând cu Marea Moartă însăși și sfârșind cu așa numitele Sabkha sau Malha din sudul văii, diverse tipuri de dune de nisip, deșert pietros (în arabă Hammad), stânci, conuri aluvionale, zone de ape de inundație etc. Ea slujește de regiune de tranzit pentru milioane de păsări migratoare care toamna părăsesc Europa îndreptându-se spre Africa, iar primăvara vin pe un traseu invers. În kibuțul
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
a lungul litoralului, la sud de gurile Dunării, anume : Razim (altădată Razelm, și mai înainte Iancina, iar în antichitate Argamos), Golovița (altădată Lupilor), Zmeica (altădată Șerpilor), Sinoe (altădată Galazu, iar în antichitate Halmyris, ca golf), Gargalîc (altădată Bulboaca), Tașaul (altădată Pietroasa), Siutghiol (altădată Canara), Agigea, Tuzla, Techirghiol, Mangea (altădată Bivolu), Schitu, Tatlageac (altădată Glica), Comorova și Mangalia, formate prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
sezon 94/95 20) Rapid 9 0 0 9 3-24 0 La finalul sezonului 2001/2002 echipa câștiga campionatul județean Ialomița dar pierde pe data de 1 iunie 2002 barajul de promovare jucat la Strejnic cu cei de la Buzău, Turistul Pietroasele Hales cu 4-1. Urmează apoi ani buni la nivel județean unde echipa termină mereu pe podium și ratează și câteva finale de cupă României. Sezonul 2010/2011 este unul în care în campionatul județean echipa are un tur de campionat
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
Conform UAI, condiția de sfericitate are în general ca rezultat necesitatea ca masa să fie de cel puțin 5 kg, sau un diametru de cel puțin 800 km. Mike Brown susține însă că aceste cifre sunt valabile doar pentru corpuri pietroase, ca asteroizii, și că unele obiecte formate din gheață, cum ar fi cele din centura Kuiper ating echilibrul hidrostatic la dimensiuni mult mai mici, posibil undeva între 200 și 400 km diametru. Totul depinde de rigiditatea materialului din care sunt
Definiția planetelor conform UAI () [Corola-website/Science/323538_a_324867]
-
sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Peștera Ghețarul de la Focul Viu, Peștera lui Micula, Peștera Ciur Izbuc, Peștera Smeilor de la Onceasa
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Fintești, Valea Șcheilor, Călugăreni, Rotari. Limita cu câmpia poate fi urmărită în general pe curba de nivel de 200 m, cu mici oscilații de altitudine în amănunt (putând fi considerată pe o linie ce trece prin localitățile Gura Vadului - Greceanca - Pietroasele - Gura Sărații - Nișcov) Este alcătuit din formațiuni sarmațiene grezoase si calcaroase (gresii, gresii calcaroase, calcare cochilifere), care au influențat altitudinea și masivitatea. Rare intercalații de argile și nisipuri se găsesc pe Valea Huiup de la Nenciulești și la Năeni, iar o
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, cu o lungime de 10 km și numeroase
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de vârstă sarmațiană superioară care apar sub forma unui complex carbonatic amplasat pe flancurile anticlinalului Istriței, cu orientare vest-sud-vest - est-nord-est, cu o lungime de 10 km și numeroase întreruperi, grupate în perimetrele Năeni, Istrița, Pietroasele, Ciuhoiu, sunt folosite ca și piatră brută sau cioplită pentru construcții, monumente funerare, materie primă pentru prepararea varului și prin măcinare și pentru prepararea filerului necesar acoperiririi îmbrăcăminților asfaltice. La Năeni există și o exploatare de nisipuri cuarțoase. La Sărata
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
din DN10 (Buzău - Brașov). Următoarele drumuri traversează dealul Istrița transversal: Cu dispoziție radiară, din satele Fântânele și respectiv Greceanca mai pornesc spre DN10 și continuă ulterior spre sud DJ 149 și respectiv DJ 103R. Pe vârful dealului suie DC 147 (Pietroasele, DJ 205 - Breaza, DJ 205). Porțiuni de drum închise iarna se află pe DJ 203G (segmentul Sărata Monteoru - Leiculești), DJ 238 (segmentul Sângeru - Malu Roșu) și DJ 104 N. DJ 100H pe porțiunea care traversează transversal Istrița este cotat cu
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
întinse orizontal sub formă de stea. Înflorește în lunile iulie-august. Frunzele sunt spintecate adânc. Cele de la baza tulpinii au codițe lungi, cele de pe tulpină sunt mai mici și mai înguste. În România crește în munții Carpați, prin locuri ierboase și pietroase.
Cruciuliță de munte () [Corola-website/Science/323375_a_324704]
-
Octombrie 1968, nava Evangelia a fost localizată în dreptul actualei stațiuni Costinești, la momentul respectiv un mic sat pescăresc. Nava era eșuată pe un petec de nisip, singurul de altfel din întreaga zonă; în rest, malul și fundul Mării sunt predominant pietroase, fapt reliefat de toate hărțile de navigație. Primul la fața locului a ajuns nava salvator Albatros, urmat la câteva ore de Voinicul. Observând că vaporul nu prezintă probleme de vitalitate șeful grupului de salvare a decis pe loc demararea operațiunilor
Evangelia (navă) () [Corola-website/Science/324219_a_325548]
-
România și Bulgaria. Arealul de răspândire al hamsterului românesc nu este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. S-a estimat că ar exista în jur de 3.000 de exemplare de hamsteri românești în libertate ceea ce îl clasifică drept "aproape amenințat". Capul + trunchiul 100-150 (340
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
Rezervația naturală Pietrosul Broștenilor- este o arie protejată de interes național, ce corespunde Categoriei IV IUCN și este situată în partea de nord a Munților Bistriței între localitățile Sunători și Chiril pe DN17B, la 20 km în aval de orașul Vatra Dornei, între
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
Chiril pe DN17B, la 20 km în aval de orașul Vatra Dornei, între acesta și Poiana Largului. Ea se află într-un loc în care râul Bistrița și-a creat cu greu drum între Masivul Giumalăului și zidul uriaș al Pietrosului Bistriței, reprezentând cel mai impresionant sector al cursului acestui râu. Situl cuprinde largi porțiuni din Vârfurile Pietrosul Bistriței (1791 m) și Bogolin (1748 m) din Munții Bistriței, având ca limită de nord Bistrița, care formează pe o lungime de 2
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
Ea se află într-un loc în care râul Bistrița și-a creat cu greu drum între Masivul Giumalăului și zidul uriaș al Pietrosului Bistriței, reprezentând cel mai impresionant sector al cursului acestui râu. Situl cuprinde largi porțiuni din Vârfurile Pietrosul Bistriței (1791 m) și Bogolin (1748 m) din Munții Bistriței, având ca limită de nord Bistrița, care formează pe o lungime de 2,5 km. Se află pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea în aval și Dorna-Arini în amonte. Valea
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
Zugreni. La circa 80 m în aval de cabană se află Piatra lui Osman, în apropierea gurii pârâului Colbu care separă Munții Giumalău de Munții Rarău. Urmează în aval Grindul Pușcatei, o îngustă fâșie stâncoasă ce leagă Colțul Acrii de Pietrosul Bistriței. Mai departe, apele râului trec pe sub stâncile de la Râpa Scara din abruptul Pietrosului și pe sub Stânca Coifului, ce face parte din Bâtca Neagră (1439 m) din Rarău. Dupa ieșirea din chei apele se mai domolesc, cursul este mai lin
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]