2,579 matches
-
spre japonezi, care Însă, În mod surprinzător, Îl Întîmpinară cu strigăte mînioase. CÎnd, ajunse la terasă văzu că erau membrii altei patrule. Caporalul Îi dădu niște ghionturi și Îl Împinse spre straturile de flori, punîndu-l să curețe crengile de lîngă piscină. Zbierînd ceva În germană, Îl aruncă pe Jim pe alee și Închise poarta de fier forjat În urma lui. Casele din jur, luminate de soare, erau acum niște lumi Închise, În care se Întorsese pentru scurt timp la copilărie. CÎnd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cu povești despre mărețele case de pe Amherst Avenue. Jim inventa vieți de o strălucire uimitoare, pretinzînd că așa trăiseră părinții săi. Basie nu Înceta să fie fascinat de aceste relatări despre high life-ul din Shanghai. — Povestește-mi despre petrecerile la piscină, Îi ceru Basie În timp ce așteptau ca Frank să pornească motorul Înaintea ultimei lor vizite la piața din Hongkew. Îmi Închipui că era mare veselie. — Basie, bineînțeles că era mare veselie. Jim Își aminti orele pe care le petrecuse singur Încercînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
așteptau ca Frank să pornească motorul Înaintea ultimei lor vizite la piața din Hongkew. Îmi Închipui că era mare veselie. — Basie, bineînțeles că era mare veselie. Jim Își aminti orele pe care le petrecuse singur Încercînd să scoată de pe fundul piscinei moneda strălucitoare care semăna cu unul din dinții lui Basie. MÎncau bomboane de ciocolată cu lichior, era un pian alb, whiskey cu sifon. Și vrăjitori. — Vrăjitori, Jim? Cred că erau vrăjitori... Ești obosit, Jim, zise Basie, punîndu-și un braț În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
membrii grupului ședeau lîngă baraca din apropiere, uitîndu-se la cer de parcă ar fi așteptat ca războiul să se termine În următoarele zece minute. Jim Îl recunoscu pe domnul Mulvaney, contabil la Compania de Energie din Shanghai, care adesea Înotase În piscina din Amherst Avenue. LÎngă el era reverendul Pearce, un misionar metodist, a cărui soție vorbitoare de japoneză colabora În mod deschis cu gardienii, raportîndu-le În fiecare zi despre activitățile prizonierilor. Nimeni nu o critica pe doamna Pearce pentru asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
domnul Maxted nu făcuse prea multe ca să-l ajute pe Jim și rareori făcea referiri la fiul său, Patrick, și la vizitele lor la cluburile și barurile din Shanghai. Domnul Maxted nu mai era bărbatul spilcuit care se arunca În piscine. Dar ceea ce Îl Îngrijora pe Jim era posibilitatea ca și mama și tatăl lui să se fi schimbat. Curînd după ce sosise la Lunghua, auzise că părinții săi erau internați Într-un lagăr lîngă Soochow, dar japonezii refuzau să ia În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
lui de lemn, gîndindu-se la domnul Maxted, În timp ce arhitectul se clătina lîngă el. MÎinile lui palide, roase atîta Împins la cărucior, atîrnau În lături ca două steaguri albe. Oasele Îi erau ținute laolaltă mai mult de amintirile despre barurile și piscinele din perioada cînd era mai tînăr. Domnul Maxted era lihnit de foame, ca mulți dintre bărbații și femeile din procesiune. Dar Îi amintea lui Jim de soldatul britanic muribund din cinematograful În aer liber. În șanț, lîngă bordura de iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
metri spre dreapta, suprafața lui maronie fiind brăzdată de bărci de patrulare și de jonci cu motor naufragiate care stăteau la mal. Aici, În apropiere de districtul Nantao, pagubele provocate de bombardamentele americane se vedeau peste tot. Cratere ca niște piscine circulare acopereau orezăriile În care pluteau carcase de bivoli. Trecură pe lîngă rămășițele unui convoi care fusese atacat de avioane de luptă Mustang și Lightning. Un șir de camioane militare și mașini de stat major zăceau sub copaci, de parcă erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
aerian american, ca perdeaua de lumină a unei furtuni În perioada musonilor. CÎnd era copil, adăpostit În dormitorul lui de pe Amherst Avenue, Jim urmărise fulgerele bruște care scoteau la iveală șobolanii prinși În centrul terenului de tenis și la marginile piscinei. Vera era de părere că Dumnezeu face fotografii cu păcatele Shanghai-ului. Strălucirea fără zgomot a raidurilor de noapte, undeva printre bazele navale japoneze de la gurile rîului Yangtze, arunca o sclipire umedă pe brațele și picioarele lui Jim, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
printre tancuri Tiger și marinari americani. Stătuse deja patru zile cu grupul de bandiți ai lui Basie și Îi veni În gînd că părinții lui pot crede că a murit În marșul morții de la Lunghua. Poate ca vor sta lîngă piscina de pe Amherst Avenue, frunzărind ultimul număr din Life, cînd vor recunoaște figura fiului lor printre amirali și generali... Treceau pe lîngă perimetrul de răsărit al aeroportului Lunghua. Jim se aplecă peste Basie și se uită pe fereastră. Cercetă cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
stea la Lunghua după armistițiu, ca să-și facă jocurile lui de-a războiul și moartea. Jim Își amintea Întoarcerea lui În casa din Amherst Avenue și pe mama și pe tatăl lui zîmbindu-i slab din fotoliile lor de grădină. LÎngă piscina secată, iarba neîngrijită crescuse În jurul umerilor lor și Îi amintea de tufele de urzici În care zăcuse aviatorul japonez. În timp ce doctorul Ransome stătea pe terasă În uniforma lui americană, Jim ar fi dorit să le explice părinților săi tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
statuia Mariei Tereza. În săli râncede și reci, cu oameni Îmbrăcați În paltoane și cu căciuli pe cap, urmărind o piesă cu „fericirea oamenilor” În limba germană, belindu-și ochii la niște actori care se prefăceau că mor de cald lângă piscina de carton. Spectatorii erau fericiți pentru că suprapuneau peste ceea ce vedeau amintirea lor despre ce vedeau, chiar așa stând cu paltoanele pe ei și cu căciuli pe cap. Dar Matilda care dârdâia În vara secetoasă a piesei? Hai să fim serioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
este un sentiment foarte elastic, prin care poți să faci să treacă tot ce vrei. Unul dintre mucegaiurile inimii care se hrănesc cu buna companie. Am deschis televizorul. Era un program atât de estival încât prezentatorul se agita într-o piscină, pe o insulă de polistirol, lângă o sirenă neagră. Am închis sonorul, lăsând ca albastrul acela fals să se reflecte împrejur. M-am dus în cameră, am luat de pe noptieră cartea pe care o citeam, m-am întors în sufragerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
biologice. Manlio se îndoapă însă cu friptură și bordel în oraș, iar seara aleargă cu o sută nouăzeci la oră pe autostradă, ducându-se spre casa aceea cu pănuși și smocuri de lavandă uscată. Detestă natura, liniștea ei. Are, evident, piscină cu bordura canelată și pietrele aranjate de un arhitect. Dar e furios și pe piscină, pe robotul care fâșâie pe fundul ei. Implacabil, ca tânăra lui soție. Îi pare rău după Martine, marioneta cu arc. De câte ori poate, în drumurile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
o sută nouăzeci la oră pe autostradă, ducându-se spre casa aceea cu pănuși și smocuri de lavandă uscată. Detestă natura, liniștea ei. Are, evident, piscină cu bordura canelată și pietrele aranjate de un arhitect. Dar e furios și pe piscină, pe robotul care fâșâie pe fundul ei. Implacabil, ca tânăra lui soție. Îi pare rău după Martine, marioneta cu arc. De câte ori poate, în drumurile lui, la congresele din ce în ce mai frecvente, se oprește la Geneva și îi face o vizită la magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
împreună cu băiatul, și el în costum și cravată, și o infirmieră care venise să-i ajute, o femeie slabă cu privirea furișă. M-am îndreptat spre barul care îmi fusese indicat pe strada principală. Lângă el era o expoziție de piscine de grădină, albastre și prăfuite. Cât e ceasul? l-am întrebat pe bătrânul din spatele tejghelei, care își făcea de lucru cu un pachet de cărți de joc. — Șase și ceva. Am băut o cafea. Nu-mi era foame, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vecinii ăia înfumurați și adormiți. Același lucru mi-l făcuse și mie. 7 ianuarie 1941: Evreii nu au voie să meargă la cinema. 15 aprilie 1941: Evreii trebuie să predea radiourile. 31 mai 1941: Evreii nu au voie să folosească piscinele și parcurile publice. 15 septembrie 1941: Evreii nu au voie să meargă la grădina zoologică, în restaurante, cafenele, hoteluri, pensiuni, teatre, cabarete, la concerte, biblioteci și în săli de lectură. 23 ianuarie 1942: Evreii nu au voie să folosească mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
făcusem nimic ca să împiedic asta. Însă nu le-am spus, și Madeleine nu m-a părăsit, copiii nu au crescut mult mai fericiți sau mai nefericiți decât alți tineri, din câte mi-am putut da eu seama. Am făcut o piscină în spatele casei cu care mă necăjise roșcatul, am adăugat o seră, apoi am vândut-o și ne-am mutat într-una mai mare care fusese construită înainte de război, cu materiale rezistente și mână de lucru bună pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
toate, prin vânzarea asta avea să se retragă în liniște și o să înceapă cu „băieții“ o viață nouă, va locui în cele mai bune hoteluri, iarna în Gstaad, vara pe Coasta de Azur, o să-și construiască în grădină și o piscină. —Familia H. nu mai are ce căuta de-acum înainte în S., spuse Hackler cu zâmbetul ăla mărunt pe față. „Oha“ și-a pus pe contract semnătura pe care o uitase abil pe vremuri, la preluarea afacerii, când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un rouge elegant. — Panorama schițată de soția mea e fără cusur. Dar nu-s trasate coordonatele practicii. Eu voi fi agrimensorul de la cadastru. Și voi Întreprinde viguroasa sinteză. În Împrejurimile cabanei La Moncha, Pilar posedă parcuri, pepiniere, sere, observator, grădini, piscină, cuști cu animale, acvariu subteran, dependințe, sală de gimnastică, reduta lui don Commendatore Sangiácomo. Acest bătrân În floarea vârstei - ochi irefutabili, statură mijlocie, tentă sangvină, mustăți zăpezii, trunchiate de un trabuc festiv - e un ghem de mușchi pe pista de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mașinile lui, precum presa hidraulică - a fost at home cel mai plăcut dintre micii polichinelles ai fiului său. Abordez moștenitorul: pălărie cenușie, ochi de la mamă-sa, mustață circumflexă, mișcări dictate de Juan Lomuto, picioare de centaur argentinian. Acest protagonist al piscinelor și erou de turf e și jurisconsult, un contemporan, deci. Admit că volumul său de poeme Pieptănând vântul nu formează un lanț de fier din metafore, dar nici nu-i lipsește viziunea condensată, simptomul noii structuri. Dar poetul nostru Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se troscănise praștie, da consensu ăl mai generalizant ie că să bocea dă oftică, fincă-l iubește. Când m-am dus a doua zi să-l văz, Cufărașu iera radios, și ba se arunca jos, ba sărea sus din trampolină În piscină. ți-ar fi plăcut. II Miercuri am reluat dialogul. Savastano a sosit cu oarece Întârziere, dar un servitor Îi marcase cartela. Omul râdea ca un anunț, iar pe rever Îi strălucea o garoafă mai ceva ca a domnului Zamora. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Poartă tichii de petrecere, e împodobit cu macaroane din alea din hârtie colorată, dansează conga și chiuie. Eram convinsă că în timp ce eu înghețam în frigul de martie, James petrecea într-o stațiune costisitoare din Caraibe, unde avea paisprezece valeți, o piscină personală, iar aerul era parfumat cu flori de frangipani. Habar n-aveam cum arătau florile de frangipani. Știam numai că apăreau cu regularitate în cadrul scenariilor de acest gen. „Of, Doamne“, m-am gândit înghițind în sec. Cu siguranță nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
țară. Nimeni nu angajează scriitori. Nici chiar scriitori români. Și-ar mai fi și faptul că n-am nervul aventurii, iubesc prea mult precizia pentru a suporta tangajul unei schimbări atît de radicale. Deși În Italia, de exemplu, aș avea piscină, l-aș cunoaște pe Fellini, la cimitir, În Germania aș conduce un Mercedes pe șosele mai curate decît arterele umane, În America m-aș Întîlni cu Sharon Stone de acum zece ani și-așa mai departe. Eu stau În Balta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
asta, ca să te dea gata din start pe tine, biet spectator chinuit de-ntrebări existențiale, de ordin numeric, e o poveste de iubire emotivă, cu lupte crîncene, banzai, cascadorii, viraje, karate, spade sclipitoare Împlîntate-n inimi, și sînge, peste așteptări, o piscină Întreagă e umplută cu sînge ca să facă acolo baie mama soacră, cu un cazier de-un secol de mîrșăvii, e vrăjitoare iar filmul cu suspans, decoruri exotice, indiene, din carton, pietre uriașe din plastic verde, ce se prăvălesc pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și gînguresc bezmetic, impresia dominantă este de alb spitalicesc, albe sînt coapsele, albi sînii, lumînările, fesele, portretul lui Budha (?), albă cicatricea unei operații de apendicită anterioară filmărilor, sexul este și el alb ca varul fiindcă-i spălat cu șampon În piscină, Înainte de Împreunări mimate fără urmă de entuziasm și respect față de artă, de cinematograf. În sfîrșit, pentru ca acest celuloid decolorat de trecerea În neființă să aibă și un nimb cultural, ni se spune, citez: „clima locului deschide coapsele femeilor iar Biblia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]