3,039 matches
-
ș.a.). Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor „Capra cu trei iezi”, „Maria Mirabela” , serialul „Guguță” ș.a. A semnat muzica pentru spectacolele: „Radu Ștefan, întâiul și ultimul”; „Pe un picior de plai”; „Ce frumoasă este viața”; „Păsările tinereții noastre”; „Sfânta sfintelor”; baletele „Luceafărul” și „Venancia” ș.a. Spectrul variat al genurilor abordate demonstrează interesul compozitorului pentru cele mai diverse modalități de exprimare sonoră, pentru zone tematice și stilistice diferite. Muzica sa este, în
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
Graiul românesc, în limba pământului ce încă îi mai rabdă! Or fi citit Legendele Olimpului, vor vorbi vreodată despre marile noastre legende? În acest timp ne rupem planetarele pe drumuri de pământ românesc, ne gospodărite de edilii locali! Frumoasă țară, "Plai Românesc"! Odată, și "justificările" voastre de a nu face nimic pentru țară ce vă este MUMA se vor "desumfla"! Unirea această scrisă pe Boeing înseamnă oare salvarea corupților, a trădătorilor de neam? Defrișare a milioane și milioane de metri cubi
MAREA UNIRE, CE AȘTEPTĂM, ESTE LĂSATĂ LA ÎNTÂMPLARE ȚARA, MAMĂ ȚARĂ, CE ISTORIE ȚI S-A CREAT? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371761_a_373090]
-
norii își flutură aripile frumos zâmbindu-ți și urându-ți un bun venit din mers pe Cetățauă , ca într-o zi de sărbătoare ardeleană . Departe în josul Someșului și în stânga , Măgura Vadului de mult ne-a simțit , scăldându-ne ochii pe plaiuri ardelene , până în inimă . Se spune că acolo sus pe Cetățauă e un loc drept, de unde poți să cercetezi în voie tot ce vrei : Podișul Someșan , cursul Someșului , norii ce brăzdează cerul pe aripile vântului șoptindu-ți un bun venit pe
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
al vieții plenare”. Iată un descântec de dragoste, al cărui autor nu-l cunosc dar l-am „cules” din amintirile mamei mele care știa foarte multe descântece: Noaptea Sânzienelor Între cer și pământ Iubite de Lună și vânt, Plutesc peste plaiuri... Alaiuri de zâne cântând. Cunune-mpletesc... ...din razele Lunii, Din florile-alese Proaspăt culese... Din rouă de seară... Cunune-mpletite. Soarele și Luna... de-or purta cununa... Fi-vor numai Una (autor anonim). Ritualul de Sânziene preluat de la tușa Sia: Florile de
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > MIEREA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mierea (din volumul "Bucovina - plai de basm si dor") Ionuț se culcă foarte liniștit în seara aceea, cu gândul și cu speranța grozavei zile de mâine, când bunicul va fi magicianul, va scoate bunătatea de miere din stupii aceia cenușii sau albi. Adormi adânc, cu
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
diferite periodice, în care să se publice creațiile literare ale scriitorilor români de pretutindeni a prins viața. În acest context la Orhei, a apărut primul număr al publicației „Agora Literară“, pagina Filialei Ligii Scriitorilor Români, apărută cu sprijinul cotidianului local „Plaiul Orheian“. În editorialul intitulat „Revenire la tradiția literară“, semnat de Vasile Cocarcea, ... Citește mai mult În Republică Moldova a aparut primul număr al „AGOREI LITERARE” publicație a Filialei Orhei a Ligii Scriitoirilor Români. Urmare planului de măsuri pe termen lung
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
diferite periodice, în care să se publice creațiile literare ale scriitorilor români de pretutindeni a prins viața. În acest context la Orhei, a apărut primul număr al publicației „Agora Literară“, pagina Filialei Ligii Scriitorilor Români, apărută cu sprijinul cotidianului local „Plaiul Orheian“.În editorialul intitulat „Revenire la tradiția literară“, semnat de Vasile Cocarcea, ... XVI. REXLIBRIS MEDIA GROUP - 80 ! LA MULȚI ANI DOAMNA TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU !, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. Teresia (Lia) Bolchiș
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
mai cheme Pe cei ce altă viaț-aleg. Poate-ntr-o zi se vor întoarce, Dar Doamne...va fi prea târziu, Când nu știu lacrimi de vor stoarce Pentru cel dus, sau cel ce-i viu. Asta-i realitatea sumbră A plaiurilor românești, Să vezi arareori o umbră Trăind din traista cu povești. (undeva...în satul natal) 20.08.2016 Referință Bibliografica: Umbră țăranului român / Ilie Marinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor
UMBRA TARANULUI ROMAN de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379302_a_380631]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SUNT TOT MAI TRIST... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt tot mai trist că România Nu mai e picior de plai Și - scuzați-mi ironia -, Nici acea gură de rai! Sunt tot mai trist că-n România Nu-l mai văd pe Făt-Frumos Și mă apucă iar mânia Că toate sunt cu capu-n jos Și trist îs că din România
SUNT TOT MAI TRIST... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369142_a_370471]
-
căldura peste noi și peste timp (...) Daca iubea cine-ar fi vrut să se sfârșească/ vreodată această clipă sfântă a iubirii?``(Clipa caldă a iubirii). Starea de reverie în care se cufundă cu plăcere, o poartă spre cadrul rustic al plaiurilor natale în care ``Flori de ii din roz arnici printre crengi de cais cu ramuri muzicale `` plutesc în parfumul amărui de absint și cheamă dorul ( Amintire). Dorul devine element lingvistic evocator, exprimă jalea, după cineva sau ceva nespus de drag
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă-te suflete, poveste, ce adoarme pruncul seara Spusă blând de o bunică care toarce caier vara... Fă-te suflete, o stea ce străluce-n cer de mai Luminând cu raza sa mândrul nostru plai de rai! Fă-te suflete, toiag, pentru scumpii, dragi părinți, Și le fii și-n rai de poți ajutor la suferinți! Fă-te suflete, potir pentru Domnul la-nviere, Pentru sufletele toate fă-te rai și mângâiere! Suflete al meu
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]
-
mai 2017 Toate Articolele Autorului Din glasul vieții se nasc în lume, idei din visul tău neîmplinit în primăveri,femei cer stelele din infinit și florile din rai tu vei fugi necontenit iubirea ei, s-o ai!... cum florile pe plai dragostea e purul mit ce vine cu alai și cu mireasma de sfârșit în viață care trece ne va rămâne deslușit mormântul trist și rece! Lucian Tătar -21mar 2017 Dar timpul este definitcum florile pe plaidragostea e purul mitce vine
DIN GLASUL VIEȚII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378771_a_380100]
-
de-o vârstă cu Veșnicia, Este numai cea Creștină, ce ne-A Predat-o MESIA ! Firesc că Pedagogii noștri, când Școala o ctitoriră, Rămaseră fermi în Credință și pe CHRISTOS nu-L părăsiră ! Dar ciuma roșie atee, pe-al nostru plai când a venit, S-a năpustit și-n Școala noastră și pe IISUS L-A izgonit... Iar EL distrus-A ateismul și ne-A dat vremuri democrate S-alegem doar ce este bine !(cum scrie și-n Sfânta Carte !) Însă
ÎL IZGONIM PE DUMNEZEU DIN ȘCOALĂ ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377751_a_379080]
-
trebuie să li se dea ascultare; pe lângă ea bătrânii neamurilor rămân ca pîn-acuma singurii legiuitori. Cu toată atârnarea de împărăția turcească, albanejii au păstrat în parte instituțiile lor vechi, constituționale. Instituțiile acestea s-au cam diversificat la deosebitele neamuri sau plaiuri, poate în urma diversificării în confesiuni religioase. Neamurile nu plăteau dări împărăției turcești, dar erau obligate de-a intra în armată. În sine, sistemul vechi al instituțiilor albaneze e democrația în înțelesul antic al cuvântului, căci poporul exercită puterea supremă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate în urma diversificării în confesiuni religioase. Neamurile nu plăteau dări împărăției turcești, dar erau obligate de-a intra în armată. În sine, sistemul vechi al instituțiilor albaneze e democrația în înțelesul antic al cuvântului, căci poporul exercită puterea supremă în plaiuri, în adunările sale parlamentare, numite cuvînde (din lat. conventus, românește cuvânt, care înseamnă și "adunare" și "discurs"). Plaiurile mai au, afară de aceste adunări generale, câte un sfat de bătrâni, al căror cap e în genere ereditar și se numește voievod
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în armată. În sine, sistemul vechi al instituțiilor albaneze e democrația în înțelesul antic al cuvântului, căci poporul exercită puterea supremă în plaiuri, în adunările sale parlamentare, numite cuvînde (din lat. conventus, românește cuvânt, care înseamnă și "adunare" și "discurs"). Plaiurile mai au, afară de aceste adunări generale, câte un sfat de bătrâni, al căror cap e în genere ereditar și se numește voievod, adecă duce. Organizații analoge par a fi existat și la noi până târziu, deși izvoarăle sânt foarte insuficiente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cap e în genere ereditar și se numește voievod, adecă duce. Organizații analoge par a fi existat și la noi până târziu, deși izvoarăle sânt foarte insuficiente. Dar Vrancea, Câmpulungul (Bucovinei), Lăpușna par a fi fost asemenea mici republice de plai, ca cele din Albania. În comune administrația o poartă bătrânii familiilor, precum și alți membri aleși pentru averea sau influența lor, dar aceștia au mai puțină autoritate decât căpeteniile plaiurilor ortășești. Poporul însuși nu se numește albanez, ci șchipetar. Acest nume
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Câmpulungul (Bucovinei), Lăpușna par a fi fost asemenea mici republice de plai, ca cele din Albania. În comune administrația o poartă bătrânii familiilor, precum și alți membri aleși pentru averea sau influența lor, dar aceștia au mai puțină autoritate decât căpeteniile plaiurilor ortășești. Poporul însuși nu se numește albanez, ci șchipetar. Acest nume pare derivat din cuvântul șchiipe sau șchipe, care însemnează "stîncă", deci "munteni". Dar se află în dialectul ghegic cuvântul arberi pentru popor, Arberia pentru Albania. Deși ramurile naționalității sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie? În Basarabia vedem naționalitatea noastră oprimată în mod sistematic; în Ardeal și Țara ungurească asemenea. Amândouă puterile - deși singure de vină la răspândirea ideii dacoromâne, căci marea Ecaterina și Iosif II sânt părinții acestei idei - persecută azi niște biete plaiuri de plugari, despre cari presupun că s-ar putea răspândi prin ele ideea ce singure {EminescuOpXI 332} au semănat-o. Deosebirea între persecuție și persecuție e numai o deosebire de sistem, nu de esență. Rusia-i strivește, Austria-i macină
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Bucovina s-ar fi ivit între populațiunile române niște emisari cari sfătuiau pe săteni să nu iasă întru întîmpinarea lui, ci să aștepte venirea împăratului celui românesc. În state mari, precum e monarhia austro-ungară, unde există colțuri de țară și plaiuri de munte nepătrunse de mișcarea prezentului și trăind cu totul în trecut în privirea limbei, obiceielor și tradițiilor, formarea unei asemenea mitologii istorice despre împărați românești e în adevăr posibilă. Există în Albania de ex. câteva plaiuri românești nepătrunse de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de țară și plaiuri de munte nepătrunse de mișcarea prezentului și trăind cu totul în trecut în privirea limbei, obiceielor și tradițiilor, formarea unei asemenea mitologii istorice despre împărați românești e în adevăr posibilă. Există în Albania de ex. câteva plaiuri românești nepătrunse de călători, despre cari puținii câți au fost din întîmplare pe acolo spun că oamenii ies și azi la vânătoare cu arcuri și cu șoimi ca-n evul mediu. Între asemenea oameni știrea că Asan Împărat ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la care-i supusese pe slavi; dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice tentativă de cucerire a noilor lor adversari încît, de voie, de nevoie, turcii au căutat să renunțe la supunerea lor. Astfel, în chiar timpul invaziunii turcești, plaiurile albaneze dintre Drin și lacul Scutari au știut să-și câștige o neatrînare oarecare, pe care generalii osmani n-o recunoșteau formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-au întîmplat tocmai acum patru sute de ani. În
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tocmai acum patru sute de ani. În anul 1479 o oștire turcească de peste 70 000 de oameni a luat cu asalt cetatea Scutari, apărată eroic de Atonio Loredano, patrician din Veneția, și Ivan Cernoievici. După catastrofa aceasta, gințile se-ntoarseră în plaiurile lor de munte: sârbii în asprele înălțimi spre nord de lacul Scutari, albanejii în munții despre sud de acest lac. Din timpul acesta datează domnia strâmtă a apărătorilor Serbiei mari, risipiți în câteșipatru părțile de cătră osmani, aproape pururea învingători
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sistemul s-a dovedit a fi practic de tot, în Albania de nord el a fost încercat conform esperiențelor făcute. Pe locuitorii Muntenegrului actual îi stimula însă tocmai împrejurarea aceasta. Cel întîi "vlădică" (episcop), căpetenie și religioasă și politică, organizase plaiurile munților, iar unde astăzi e capitala Țetinie, se întemeie o mănăstire ca reședință. Muntenegrenii începură ofensiva. An cu an, deceniu cu deceniu, slavii irumpeau în ținuturile ocupate de turci. Ei părăduiră Herțegovina, Rascia (ținutul Novibazar) și cercetară des locurile pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nieguș (lîngă marginea austriacă mai sus de Cattaro) în ținutul muntos Catunsca și care nu recunoscu nicicând dominațiunea turcească, [î]î dădu în curând de lucru. El răzvrăti nahiile Riecica, Cermnița și Lieșansca, amenință Podgorița și Șabliac și irupse în plaiurile muntene despre răsărit ale albanejilor. Spre norocul vlădicei, în locul energicului Suleiman Pașa urmase un guvernator foarte pacinic, anume Chior Mehmed, membru al unei puternice, binevăzute și influente familii feudale albaneze, numită Bușatlia. Acesta a fost cel dentîi guvernator scutariot care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]