12,324 matches
-
încât părea retușată de un fotograf prost; ea despărțea cu un chenar gros și negru nesfârșirea verde a mării de cea de azur a cerului. Iar incerta și în același timp deosebit de clara mea amintire nu putea desluși sensul acelei plaje izolate pe un povârniș atât de înalt, la marginea unei mări la care accesul era aproape imposibil. Despărțită de ape printr-un zid uriaș de nisip, plaja se profila însingurată, ca o efigie a trecutului la un etaj superior deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și în același timp deosebit de clara mea amintire nu putea desluși sensul acelei plaje izolate pe un povârniș atât de înalt, la marginea unei mări la care accesul era aproape imposibil. Despărțită de ape printr-un zid uriaș de nisip, plaja se profila însingurată, ca o efigie a trecutului la un etaj superior deasupra mării. Două lumi paralele: forfota în alb și negru a plajei și, dedesubt, întinderea nesfârșită de ape separate de o perdea subțire și rarefiată de ceață, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mări la care accesul era aproape imposibil. Despărțită de ape printr-un zid uriaș de nisip, plaja se profila însingurată, ca o efigie a trecutului la un etaj superior deasupra mării. Două lumi paralele: forfota în alb și negru a plajei și, dedesubt, întinderea nesfârșită de ape separate de o perdea subțire și rarefiată de ceață, ca o membrană peste cristalinul memoriei, ce depăna din când în când cu o inexplicabilă claritate această secvență anonimă, disparată a existenței mele. Sensul tainic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
n-au putut fi visate? Poate că visele nevisate sau neconsumate pătrund în memoria ta într-un timp neprecizat, ca o secvență de realitate. E posibil ca prietena mea să fi avut cândva același vis ca și mine pe aceeași plajă. Prin urmare, visele noastre s-au întâlnit: unul în tonuri de alb și negru, celălalt policromatic, și au fuzionat într-o incertă realitate. Rechinii cu ochii albaștri Prietena mea a intrat singură în apa clară și transparentă. De sus, de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
un ecou, amplificat de ape, suprapus peste strigătul meu mut, îl resimțeam în coșul pieptului ca pe o sfâșiere insuportabilă. Și-atunci, pentru a-mi controla spaima, strigătul meu descătușat s-a dezlănțuit, a penetrat perdeaua de ceață ce învăluia plaja, a umplut cerul și marea. Și, deopotrivă, privirile uimite ale costumelor de epocă de pe plaja suspendată deasupra mării și ochiul albastru al armatei de rechini s-au întors pentru o clipă către mine. Prietena mea s-a întors în loc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca pe o sfâșiere insuportabilă. Și-atunci, pentru a-mi controla spaima, strigătul meu descătușat s-a dezlănțuit, a penetrat perdeaua de ceață ce învăluia plaja, a umplut cerul și marea. Și, deopotrivă, privirile uimite ale costumelor de epocă de pe plaja suspendată deasupra mării și ochiul albastru al armatei de rechini s-au întors pentru o clipă către mine. Prietena mea s-a întors în loc și a început să înoate spre mal, dar, de data asta, cu viteza maximă. Rechinii s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
însingurat în timpul său, el nu va lăsa în urmă decât o carapace uriașă, în formă de șa (galapagos în spaniolă), de sub care cândva ieșea un gât neobișnuit de lung. La capătul lui cea mai tristă și mai țestoasă dintre priviri. Plajele albe. Leii și Iguanele de mare Plajele de aur alb sunt locuite de leii de mare. Este surprinzător acest contrast între nisipul neobișnuit de alb și roca poroasă vulcanică ce formează pereții și gura plajelor. Leii de mare erau atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în urmă decât o carapace uriașă, în formă de șa (galapagos în spaniolă), de sub care cândva ieșea un gât neobișnuit de lung. La capătul lui cea mai tristă și mai țestoasă dintre priviri. Plajele albe. Leii și Iguanele de mare Plajele de aur alb sunt locuite de leii de mare. Este surprinzător acest contrast între nisipul neobișnuit de alb și roca poroasă vulcanică ce formează pereții și gura plajelor. Leii de mare erau atât de mulți, încât trebuia să-ți potrivești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și mai țestoasă dintre priviri. Plajele albe. Leii și Iguanele de mare Plajele de aur alb sunt locuite de leii de mare. Este surprinzător acest contrast între nisipul neobișnuit de alb și roca poroasă vulcanică ce formează pereții și gura plajelor. Leii de mare erau atât de mulți, încât trebuia să-ți potrivești fiecare pas să te poți strecura printre ei. Se răsfățau în soare pe nisipul fierbinte sau pe stâncile labirintice de lavă și o purtau cu gândul la descrierile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aveau coamele de solzi și cozile de aur ce se îmbrățișau și se rostogoleau în mare. În pas legănat, dar parcă prea susținut pentru picioarele sale tăfăloage, "taurul", sau deținătorul haremului cu leoaice de mare, baleiază teritoriul de la intrarea în plajă, cu capul semeț, dat pe spate, în răgete îngrozitoare de împerechere și supremație. Ceva mai departe, pe stânci..., iguanele portocalii! Ele stau încălecate în soare. Aerul și lumina irizează nervos în jurul lor, exasperate de atâta nemișcare. Ca niște uriașe baterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
peste altele. Puii, deasupra lor, se răsfață în soare, în cele mai insidioase poziții. Aceste femele par cele mai tactile și senzuale ființe din lume. Te privesc curios și ciudat cu ochii lor negri ca mărgelele. Doar "taurul" bate imperturbabil plaja în lung și în lat, cu ochii încercănați, făcându-și remarcată prezența la mari distanțe, prin mugete înfiorătoare. Simte de pe acum că îl cuprinde oboseala, că zilele lui sunt numărate, că în curând va sosi unul dintre "looser-i", mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
numărate, că în curând va sosi unul dintre "looser-i", mai bine hrănit și mai puternic decât el, și îi va uzurpa locul. "Looser-ii" retrași câteva sute de metri mai încolo, pe stâncile vulcanice de la buza mării, nu au acces la plajă și la femelele lor. Ei așteptă triști și răbdători momentul prielnic să atace. Doar leoaicele de mare își văd de puii și de jocul lor senzual în soare, nepăsătoare la treburile bărbătești, la războiul pentru teritorii. Plaja va rămâne pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
au acces la plajă și la femelele lor. Ei așteptă triști și răbdători momentul prielnic să atace. Doar leoaicele de mare își văd de puii și de jocul lor senzual în soare, nepăsătoare la treburile bărbătești, la războiul pentru teritorii. Plaja va rămâne pentru totdeauna a lor. "Vine regele! Pleacă regele!" Soarele va desena în umbre aceleași jocuri pe nisipul fierbinte, marea va clipoci la fel din ochiurile de apă construite cu migală de vânturi, timp și lavă. Santiago Santiago era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
încerca să-l ducă la gură blesteme adresate tuturor locuitorilor orașului, îndemnuri la crime, la distrugerea adversarilor de partid și, pe verso, desene obscene cu Primarul. Mioara 1 și Mama 1 alegeau cu ochii pălăriile de soare și costumele de plajă expuse pe umerașe, în timp ce Mioara 2 și Mama 2 asistau la momentul rapace al gunoierilor care, cu urlete și fluiere, dirijau cuirasatul cu tocător, printre tarabe, culegând bătrânii morți atârnați în cârligele inoxidabile pe care fuseseră pălăriile de paie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ca Pitagora, să-și deseneze în țărână cu un băț inima săgetată de Any Palade. A scrijelit cu un briceag scoarța copacilor din grădină cu același semn, pielea sidefată a cerului, apele pufoase ale Dunării și ale tuturor bălților de la Plaja Lipovenească și a celor de vizavi, dintre Smârdan și Măcin, ajungând până aproape de Jurilovca, însemnând cu același semn toate bornele kilometrice, indicatoarele, troițele și cumpăna fântânilor părăsite la intersecții, precum și pe stâlpii podgoriilor supraetajate. A vrut să meargă mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
când nu se lăuda cu puterile sale. Cu durere mi-a povestit ce luminată e lumea Ondinelor, nedezvăluită ochilor de muritor. Și în care Chirilă și Halipa se integraseră de la vârsta preșcolară. O Ondină îi ducea în adâncurile Dunării de la Plaja Lipovenească până la Ghecet și apoi pe brațul vechi al Dunării până la Piatra Frecăței din Insula Mare a Brăilei. Acum înțelegeam cum ajungeau fără bicicletă la asemenea distanțe și cum se-ntorceau acasă cu zeci de kilograme de pește, vândut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nici Cartierul Chercea în care amicul Mihai trebuie că dormea, nici Pisc-ul sau Primăria de pe Calea Călărașilor. Oamenii aveau vârste ca și cei de deasupra, subacvaticii având aceleași preocupări. Unii intrau la bancă, la teatru sau se duceau la plajă. O Dunăre de pământ mlăștinos în care se scăldau cu plăcere. Erau școli și Poliția Ondinelor precum și Gară, fără trenuri. Chirilă și Halipa mergeau alături de Ondina cu păr albastru, acum gri în apele fluviului inundat de noapte. Intrară într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
câine negru la picioare și, în timp ce scria, ficțiunea devenea realitate în celălalt capăt al orașului, în Cartierul Pisc, de unde, ascunși într-o fântână părăsită, au țâșnit pe furiș într-o noapte Chirilă și Halipa. Chiar în timp ce s-au dus la Plaja Lipovenească, după ce au privit stelele, s-au aruncat în apele îndoliate ale Dunării. Și acum întreg colectivul profesoral, elevii tuturor claselor, Primarul, părinții și vecinii priveau înmărmuriți în curtea școlii monștrii acvatici. Unul de 1,60 m, celălalt mai scund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
seama începu să și-l imagineze mai întîi elev al Școlii Militare în uniformă albastră, diminețile tocindu-și coatele pe băncile școlii, iar după-amiaza ieșind la plimbare de unul singur prin București, cu gîndul acasă la Constanța, la nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție, la pescărușii care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și mai rău, reia Bătrînul. Gîndiți-vă cum ar fi fost dacă s-ar fi lăsat cu un război civil. — încă nu-i prea tîrziu nici pentru asta, spune Gulie. — Război civil în România? E ca și cum ți-ai închipui că faci plajă la Polul Nord, spune Roja, ca să iasă război civil îți trebuie diversitate, iar în România totul este o apă și-un pămînt, o mocirlă uniformă. Uite că cine-și pune puțin mintea la contribuție găsește singur răspunsurile, spune Bătrînul. — Nu este
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
trunchiuri de copaci, case mai mici, podețe, acoperișuri și animale. „Vadul” era o porțiune mică de râu, unde În verile secetoase, căruțașii mai curajoși reușeau cu căruțele lor trainice, trase de cai puternici, să treacă de pe un mal pe celălalt. Plaja dinspre Cățălești era plină cu nisip fin și pietre aduse din munți, rotunjite prin rostogoliri repetate. Printre pietre, valurile aduceau apă, scoici și adeseori niște peștișori mici, argintii și lacomi, pe care localnicii Îi numeau, nu se știe de ce, porcușori
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
prin rostogoliri repetate. Printre pietre, valurile aduceau apă, scoici și adeseori niște peștișori mici, argintii și lacomi, pe care localnicii Îi numeau, nu se știe de ce, porcușori. Dorița, cunoscându-și nepotul, se grăbea să Împrejmuiască cu Îndemânare patru palme de plajă cu pietre de râu și să facă un zid Întărit, inginerește, cu nisip și să obțină o adevărată baltă În miniatură pe care o umplu cu apă tulbure iar popularea acesteia cu porcușori nu era o treabă la Îndemâna oricui, necesita
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bine, deși nu Înțelegea nicidecum relele apucături ale lui Niță, pe care le are atunci când vrea să se culce! Auzi comedie, să vrea să-și improvizeze pernă din frumusețe de rochie a fetei, iar pe acele timpuri țăranii nu făceau plajă la ... nudul gol, așa cum nici acum nu fac! Pe drumul către casă, Aneta Îi făcea toate moftulețele și toate poftele, l-a lăsat s-o țină pe Marțolea de funiuță, ba l-a săltat pentru ai mângâia coarnele-i mari
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vânt, Quadrat, Botoșani, 2001), tocmai emoția lipsește. Remarcăm ingeniozități, prețiozități și obscurități, dar emoție - nu. Autorul procedează ca un funcționar care, obișnuit să apară la tot felul de ocazii cu costum negru și cravată, rămâne îmbrăcat astfel și când face plajă. Utilizarea neologismelor reprezintă, la el, un mod neinspirat de a fi solemn: ‹ ‹ ‹ „Blazonul ți l-ai pus pe frontispiciu, / esențele roiesc în alambicuri / lăsând arar să mai sloboadă picuri / când trebuie aport și sacrificiu. // S-au pus de la ivire pronosticuri
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ochi i s-a răsfrânt acum / A ei tristă răceală. // Și i-au stins acele scântei / Din genele lui dese, / Prin care a privit frumos / Ca-n basme cu prințese. Căci scânteile-i din gene / I-au indus farmecul ei, / Plaje însorite, mare, / Dar s-au dus acele scântei. // Ce văzu doar mit a fost / Ce Luna i-a zugrăvit, / Luceafărul având surâsul / Se mira de ce-a privit. // Cum el sta în cerul lui / Cu ochiul lui hazliul, / Privea la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]