2,670 matches
-
putem numi Ființa ființelor" (B.N., 1999, p. 168). Acest lucru se poate realiza, la nivelul societății, printr-o nouă politică și printr-un nou tip de educație. În centrul oricărei politici veritabile, trebuie să se găsească omul, cu destinul său planetar și cosmic. O politică ce sacrifică totul economicului nu este demnă de numele ei (B.N., 2004, p. 72). Rolul politicii, dar și al educației este acela de a facilita, a crea condițiile nașterii omului deplin. Abia acum, după ce sensul conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu sine) ființă armonioasă armonizarea dimensiunilor: mental, emoțional, fizic integrat social armonie între: lumea exterioară (efectivitate) și lumea interioară (afectivitate) permite găsirea locului personal în varietatea contextului social integrat cosmic armonie om Natură (cosmos) permite găsirea locului în cosmos (destinul planetar al omului) A CUNOAȘTE (a ști devine a înțelege) gândire transdisciplinară (pe baza logicii terțului inclus) cunoaștere transdisciplinară (înțelegere): realizarea de punți între științific și umanist) spirit interogativ înțelegerea (leagă a ști de a fi; transpune cunoașterea în atitudine, comportament
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fi necesară o schimbare a paradigmei educaționale azi. Filozofii, sociologii, psihologii, specialiștii în educație, părinții și copiii lor, toți sunt de acord cu un adevăr evident: ceva e putred în domeniul educației în societatea contemporană; se traversează acum, la scară planetară, o adevărată criză a educației. Dar puțini sunt cei capabili să înțeleagă cauzele acestei crize și foarte puțini sunt cei chemați să găsească soluții la această problemă. Ne-am dori să putem răspunde la câteva dintre aceste întrebări: de ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
în perioadele de criză, cât mai ales prin crearea condițiilor necesare ca țările să se dezvolte, să stea pe propriile picioare” (Stiglitz, 2003). Lianu (2004) observă că majoritatea economiștilor „se pronunță pentru o mai atentă și coordonată gestionare la scară planetară a asistenței nerambursabile și corelarea ei cu problemele esențiale ale dezvoltării sustenabile”. Poziții radicale împotriva asistenței externe nerambursabile sunt exprimate de economiștii aparținând curentului antiglobalizare. Printre aceștia, Goldsmith și Mander (2001) consideră că asistența externă nerambursabilă este ca „o formă
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de Roma au suscitat în 1972 proteste vehemente, deoarece textul Clubului de la Roma a fost confundat mai mult sau mai puțin voluntar cu un alt text ce preconiza "creșterea zero". Clubul de la Roma scotea în evidență limitele întîlnite de evoluția planetară așa cum se realiza ea atunci: limitele impu-se creșterii, puterii, demografiei, pentru ca Pămîn-tul să rămînă viabil. Era reunit un număr considerabil de variabile și acest text arăta că o catastrofă era iminentă dacă oamenii nu își schimbau obiectivele productive. Acest model
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu Clubul de Roma a fost simultan fructuoasă și decepționantă. Fructuoasă, deoarece am putut constata că studierea diferiților parametri, chiar aflîndu-și originea într-un demers tehnocratic, era esențială pentru a ne face să înțelegem în ce măsură ne îndreptam spre o situație planetară îngrijorătoare. Am devenit conștienți de pro-blemele legate de o creștere cantitativă excesivă, de demografia galopantă, de poluarea industrială. Ecologia "științifică" se organiza în aceeași perioa-dă: ecosistemele ne sileau să gîndim într-un mod complex. La rîndul lor, membrii Clubului de la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cod și reguli de conduită pentru acțiunile uma-ne, își asigurau robotizarea indivizilor și supunerea acestora unor prejudecăți favorabile stabilității proprii. Astăzi, într-un context socio-economic aflat în evoluție accelerată, fie și numai pentru că există mijloace rapide de difuziune la nivel planetar și de planetarizare a informațiilor, ele tre-buie să le monopolizeze pentru a-i condiționa pe indivizi. Nu trebuie să arate decît acele aspecte și interpretări ale faptelor care sînt favorabile supraviețuirii lor. Își ating scopul cu atît mai ușor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
caracterul lor eronat, critici constructive despre folosirea modelelor, a analogiei, a simulării și despre extinderea acestor idei la domenii foarte diverse precum imunologia, teoria rețelelor am scris mult despre aceasta din urmă. Se regăsesc și în Le cerveau planétaire (Creierul planetar), și în L'homme symbiotique (Omul simbiotic) idei legate de fabricarea unui creier planetar exterior creierului uman, care nu mai e biologic, ci hibrid simultan electronic, mecanic și biologic. Își mai păstrează el atunci statutul de creier? E o întrebare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
extinderea acestor idei la domenii foarte diverse precum imunologia, teoria rețelelor am scris mult despre aceasta din urmă. Se regăsesc și în Le cerveau planétaire (Creierul planetar), și în L'homme symbiotique (Omul simbiotic) idei legate de fabricarea unui creier planetar exterior creierului uman, care nu mai e biologic, ci hibrid simultan electronic, mecanic și biologic. Își mai păstrează el atunci statutul de creier? E o întrebare care mă preocupă de cîțiva ani buni: oare nu putem numi creier decît ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
planétaire pentru a încerca să deschid o poartă spre construirea din interior a unui macrocreier, macrocalculator care începe să ne lege unii de ceilalți. Și, în 1985, în L'homme symbiotique, fac încă un pas, căci folosesc metafora unui organism planetar pe care îl numesc "cybionte". B.C. Cum v-a ajutat Grupul celor Zece și cum se desfășurau întîlnirile? J. de R. Grupul celor Zece a fost pentru mine un laborator de idei, un loc de confruntare și de mare deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
începe să se facă referire la aspirațiile, dorințele, psihicul, "înflorirea" și "fericirea" oamenilor. El repune în discuție noțiunea de progres și vorbește despre o criză a speciei umane, "care se dezvoltă cu un asemenea elan încît perturbă însăși stabilitatea ecosistemului planetar", despre o criză a societăților în care "imperativele producției dictează nevoile de consum", de o criză a indivizilor, "care se luptă cu dificultăți crescînde". Primul său capitol se încheie printr-o constatare: "Creșterea economică nu se mai înscrie în cadrul unui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
condițiile de creștere a sistemelor vii, a sistemelor ecologice ale naturii și între sistemele nevii create de om constituie realitatea "creșterii". Reglarea demografică, respectarea ritmului și reglărilor ecologice, stăpînirea dorinței noastre de putere sînt propuse pentru a construi o "societate planetară" care să asocieze dezvoltarea individului și a speciei umane cu dezvoltarea ecologiei. Spargerea structurilor mentale naționaliste, instituirea unei tonalități planetare, păstrînd în același timp autonomia vieții regionale, diversificarea mediilor pentru a lupta împotriva uniformizării mediului omului modern, limitarea situațiilor ierahice
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
creșterii". Reglarea demografică, respectarea ritmului și reglărilor ecologice, stăpînirea dorinței noastre de putere sînt propuse pentru a construi o "societate planetară" care să asocieze dezvoltarea individului și a speciei umane cu dezvoltarea ecologiei. Spargerea structurilor mentale naționaliste, instituirea unei tonalități planetare, păstrînd în același timp autonomia vieții regionale, diversificarea mediilor pentru a lupta împotriva uniformizării mediului omului modern, limitarea situațiilor ierahice prin privilegierea structurilor economice care permit participarea majorității la luarea deciziilor cotidiene sînt luate în calcul pentru construcția acestei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
păstrînd în același timp autonomia vieții regionale, diversificarea mediilor pentru a lupta împotriva uniformizării mediului omului modern, limitarea situațiilor ierahice prin privilegierea structurilor economice care permit participarea majorității la luarea deciziilor cotidiene sînt luate în calcul pentru construcția acestei societăți planetare. Jacques Robin propune să se facă distincția între producție și profit: "Profitul devine acum însuși obiectivul întreprinderii și pervertește orice finalitate economică (...). Dar schimbările decisive se impun mai ales la nivelul însușirii profitului. Această apropriere se face în prezent fie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
informație generalizată, destinată dezvoltării capacitaților de inven-ție și creativitate), pe echilibrul între activitățile intelectuale și cele manuale, și pe devoltarea formării permanente. Educația e concepută astfel drept "calea prin excelență a transformărilor sociale care vor oferi accesul la o societate planetară". Și, "pentru ocrotirea lumii viitoare", Jacques Robin propune efectuarea unor cercetări pentru a determina definiția nivelului optim de populație în diversele zone geografice ale globului și mijloacele pentru a ajunge la el, limitele acceptabile ale densității populației, protecția patrimoniului genetic
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din 26 aprilie 197776 prezintă acest "proiect de publicare lunară a unor "Buletine neconfidențiale"", care să se ocupe de procurarea de informații de natură biologică, psihologică, sociologică, ecologică, în vederea lămuririi acestor concepte și a pregătirii căilor unui "ecologism cu ambiție planetară". Observînd existența unei avalanșe de "crize" în toate sectoarele, sînt prezentate trei obiective: să se vehiculeze infor-mații-cheie; să se faciliteze apariția "conceptelor transdisciplinare"; să se organizeze acțiuni "care să se opună sistemului socio-economic ce conduce acum lumea"; "să se favorizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
construcția europeană, progresele științifice și tehnologice, mutația în întreprinderi erau principalele subiecte tratate în această revistă. Transversales păstra o orientare ecologistă, mai ales sub influen-ța lui Armand Petitjean. Buletinul viza stimularea reflecției asupra unui proiect de civilizație alternativ, european și planetar. Pe lîngă Transversales, Maison Grenelle mai adăpostește Europa 99, Mișcarea de Cetățenie activă, Întîlnirile de la Partenay, Observatorul deciziei politice și VECAM (Veille européenne et citoyenne sur les autoroutes de l'in-formation et le multimédia (Supravegherea europeană și cetățenească a autostrăzilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nici de a propune o politică a științei, nici de a crea o știință a politicii. Și, cum nu mai poate fi vorba de a lăsa politica să se împotmolească și mai mult în iraționalitate și ineficacitate în timp ce apar probleme planetare și în timp ce știința avansează din ce în ce mai mult, soluția nu poate fi decît inserarea politicii în sînul activității științifice". Demersul transdisciplinar și cercetarea în comunicare sînt propuse pentru a realiza acest proiect în care știința lasă impresia de instrument revoluționar rațional și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în vederea întîlnirii cu membrii Clubului de la Roma139, acesta își clarifică punctele de vedere și observă că, "fără îndoială, nu e nesemnificativ faptul că se fondează cam peste tot grupuri interdisciplinare cu ambiția de a studia probleme cu soluții de nivel planetar: Clubul de la Roma, Grupul de la Institutul Salk, ecologiștii englezi, munca echipei lui Picht, Grupul celor Zece, Clubul de la Royaumont, mișcarea Pugwash; în toate aceste grupuri e vorba, într-un fel sau în al-tul, de a găsi noi legături între "Știință
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Robin tin-de și el să înlocuiască individualismul prin spiritul comunitar, întrecerea prin cooperare, pentru a constitui o utopie fără clase, care să permită evoluția programată spre o umanitate în progres. Pro-iectul său face apel la o strategie la scara planetară: conceperea de raporturi sociale care respectă comportamentele indivizilor. Pentru a domina orientarea creșterii, el propune, totuși, metode foarte radicale, precum "eliminarea anumitor pro-ducții artizanale prea radicale", apelul la "mai multă organizare, mai multă comunicare, mai multe planuri", folosirea de tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
asigură o largă audiență. Referindu-se la valorile umaniste și la dorința de a construi o lume mai dreaptă și mai echitabilă, el descrie în cartea sa Omul simbiotic 161, un om asociat printr-o simbioză strînsă cu un organism planetar constituit de ansamblul oamenilor și mașinilor lor, al națiunilor și al marilor rețele de comunicații. Foarte influențat de orientările tehnologice americane și contribuind la difuzarea și popularizarea lor, Joël de Rosnay preferă să adopte o viziune optimistă asupra devenirii omu-lui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
singura sursă de adevăr, pentru a reprezenta progresul ineluctabil. Această atitudine este prinsă pe picior greșit de către ecologie: aceasta din urmă subliniază limitele necesare acțiunii lui Homo-sapiens-demens; ea cheamă la o co-evoluție atentă la natură; caută calea spre o conștiință planetară capabilă să reconcilieze individul și umanitatea. O astfel de atitudine este insuportabilă pentru spiritul antropocentric și orgolios al celor care nu acceptă să fie puse frîne dorințelor și puterilor lor"173. Această dezbatere despre locul științei îl face să afirme
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1975) și a ocupației israeliene în sudul Libanului (din 1982), fluxul petrolului pe magistrala transarabă spre terminalul libanez Zahrani, să fie întreruptă. A. Volumul, structura și repartiția spațială a magistralelor petro-gazeifere Valorile acestor indicatori reflectă rolul de arie de alimentare planetară cu resurse energetice jucat de regiunile Golfului Persic și Africii de Nord (foto 38 și 39), spații ce au toate fațadele maritime conexate prin oleoducte și gazoducte la “rezervoarele petrolifere” cu care este înzestrat spațiul arab. Întregul domeniu arabofon este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
armate în cadrului corpului social național: ponderea efectivelor armate din populația totală, din populația activă și din populația ocupată în sectorul terțiar. Astfel, pe ansamblul spațiului arabofon ponderea efectivelor militare din populația totală este dublă față de valoarea similară la nivel planetar (0,6% față de 0,3% pe Glob), iar în arealul arabo-asiatic este chiar triplă (0,9%). De asemenea, procentajul efectivelor armate din populația activă este triplu (2,1% față de 0,7% la scară mondială), iar în Asia de sud-vest este
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
concordanță cu evoluția fenomenelor politice, militare și geostrategice petrecute în interiorul spațiului arabofon sau în legătură cu acest areal. Volumul efectivelor militare pe ansamblul domeniului arabofon a înregistrat o creștere permanentă atât numeric, cât și ca pondere în economia generală a puterii militare planetare. Strict cantitativ, din 1950 și până în 2008, corpul armatelor arabe s-a multiplicat de peste 5 ori, în timp ce ponderea sa în cadrul efectivului armat mondial a crescut de aproape 4 ori (de la 3% în 1950 la 11,2% în 2008). Evoluția ponderii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]