11,985 matches
-
anul 1915, la Broscari 116, Vânjuleț 117 sau Vânju Mare118. Spectacolele de teatru se bucurau de aprecierea sătenilor. Pentru cele organizate înainte de anul 1906, la Boșteni spre exemplu, avem chiar mențiunea că erau urmărite de numeroși locuitori veniți din toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul lor fiind în continuă creștere. Meritul principal în organizarea acestor spectacole, ( susținute, după cum s-a menționat, cu ocazia serbărilor școlare, a șezătorilor culturale
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
renaști în primăvară, eu nu mă mai pot naște a doua oară și codru-mi dă binețe: noapte bună! și toamna-nfiorată cornu-și sună, voi, frunze de argint, hieratice făpturi, de m-ar atinge vraja romanticei păduri, m-a prins în plasa ei a câta oară și verde o visez în fiecare seară, îi bat la poartă: te implor deschide! străbune codru, prietene Alcide, deschide poarta umbrelor de seară, să dorm la umbra ta în nopți de vară și să ascult povești
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363204_a_364533]
-
o formă atât de frumoasă, cine le-a colorat așa de diferit și mă bucuram de lumina risipită în culorile florilor. Mirosul discret al ierbii și al florilor de câmp îmi umpleau plămânii mici de copil ... Tata îmi improvizase o plasă de prins fluturi, fiindcă îi spusesem cât erau de frumoși: imaculați, colorați în splendide culori diafane, valsând în aerul din jurul meu. Mă împiedicam de ierburile mari urmărind câte un fluture, cădeam și râdeam de câte ori eram păcălită. Fluturele zbura, se oprea
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
loveam la mâini sau la picioare de câte o piatră rătăcită printre ierburi, dar nu-mi păsa. Voiam să prind fluturele! Cel galben zburase, urmăream unul albastru, mai albastru și mai frumos ca cerul. Se întâmpla să-l prind în plasa improvizată. Gingășia, fragilitatea fluturelui prins îmi producea totuși o senzație de vinovăție. Mâinile mele erau atât de mari față de trupul său, încât îl lăsam puțin să se zbată, timp în care-i puteam privi plăpândul trup, frumoasele aripi, apoi îi
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
în curând iar noi vom putea gusta din bunătățile Crăciunului. Cu o seară înainte de Ajun, mama așeza ceaunul cel mare cu apă la fiert, iar când clocotea lua câte o turta și o trecea prin clocot cu o palata din plasă, o scutură ușor, asezand-o cu îndemânare pe un platou. Ne rânduiam câte una pentru a presura nucă dată prin mașină și amestecata cu zahăr, coaja de lamiie și vanilie. Ultimele două turte rămâneau așa, neacoperite. Erau întinse peste toată
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
râs. Îi plăcea jocul. --N-ai tu bani să cumperi clanul nostru. În orice caz, trebuie să stai de vorbă cu șefu’. --Cine-i șeful vostru? Cei trei se uitară unul la altul, întrebându-se din priviri cum să-l prindă în plasă pe îngâmfatul de Zamfirescu. Tot Pleșcan spuse în șoaptă: --Nu știi cine era managerul în liceu? „Prietenul” tău. Acum înțelese Zamfirescu cine-i organizează pe tâmpiții ăștia. --Cine, mă? Bucă?.. Umflatul? Tocmai în acel moment se apropie de grup un
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Simțirea mea eu o împart cu Nimeni Nimeni cu Nimeni vorbesc tăcerile toate în liniștea dintre două gânduri corbii bat clopotele se aud păianjenii cum țes plasă uitării încerc să trec dincolo de cortină istovită de oboseala ploilor aripi frânte-n îmbrățișarea pământului auzi cum strigă bezna nu de moarte mi-e frică ci de durerea trupului când cerul se desprinde din el oare groparul va putea să
SAU POATE…NIMIC de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368346_a_369675]
-
adevăr știe unde să îl găsească pe cântărețul din pădure. Fără să fie prea atent pe unde calcă, atent la propria poveste, porcușorul se trezi prea târziu că fusese ademenit într-o capcană. Abia când se trezi prins într-o plasă și agățat într-un copac din fața peșterii în care trăia șarpele, înțelese că acesta nu avusese niciodată în gând să îl conducă la vreun cântăreț. - Domnule șarpe, vă rog frumos să îmi dați drumul, strigă în urma târâtoarei care se îndrepta
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
hoață șșși fură mai mult decât poate mânca. Ia sssă vedem! În timp ce șarpele intra în bârlogul său făcându-și planuri despre cum avea să îl servească, porcușorul guița și se zbătea cu putere, sperând că funiile din care era împletită plasa să cedeze sub greutatea sa. Atras de zgomote și de ploaia de frunze scuturate de pe creanga de care atârna Marinică, un bursuc își scoase nasul pistruiat dintr-o scorbură apropiată. - Mai potolește-te odată, nu poate dormi animalul de țipetele
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
să mă fac muzician. - Păi, poți fi muzician și dacă înveți să cânți la un instrument. - Un instrument? Porcușorul făcu ochii mari. Un pian? O vioară? Veverița începu să râdă, arătându-și dințișorii puternici cu care începu să ronțăie legăturile plasei în care era prins porcușorul. - Eu te ajut să scapi, dar vreau să fiu impresarul tău, ce zici? - Bine, dar nu știu să cânt la nici un instrument. - Am să te duc la prietenul meu, ciobănașul care îmi aduce nuci la
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
știu să cânt la nici un instrument. - Am să te duc la prietenul meu, ciobănașul care îmi aduce nuci la marginea pădurii. El te va învăța să cânți din frunză. - Din frunză? N-am mai auzit niciodată ceva mai caraghios. Nodul plasei se desfăcu și porcușorul se rostogoli peste frunze, oprindu-se cu codița drept în copacul de care fusese atârnat. Veverița sări în spatele lui. Porniră amândoi către marginea pădurii, în căutarea ciobănașului. Îl găsiră într-o poiană alături de oile lui și
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Nicola, doresc să rămânem în afacere și să continuăm treaba aceasta cum am plănuit. Trebuie însă s-o găsim! Știi ? Eu nu o iubesc pe Desire. Când am reîntâlnit-o, am jucat teatru cu ea și ea a căzut în plasă ca o proastă fără minte. Nu pot uita umilințele din trecut, ce m-a făcut să îndur îngâmfatul acela de taică-su și am hotărât, că merită o lecție pe care să nu o uite toată viața. Credeau că poziția
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
dus, puteau deveni ore de risc, chin și efort fizic, chiar coșmar în caz de furtună, la întoarcere. Cu ajutorul colegilor, am coborât barca la apă, echipată și gata de o nouă zi de pescuit. Noi, ca pescari sportivi, nu aveam plase. Pescuiam la volte[ Voltă, volte = suport lung de cca 10-15 cm, tăiat la capete în formă de V pe care se înfășoară 25-30 metri de nailon gros de 0,5 - 0,6 mm, iar la celălalt capăt se leagă un
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
vor fi fost pentru a semăna cu vreun zid de apărare și nici nu mai aveau în viitor o astfel de tendință de înălțare, altfel decât puse de mâna omului. Nimic nu protejează sau îngrădește locul, lemn, sârmă ghimpată sau plase de sârmă, este pur și simplu o „enclavă litică” de bolovani înșirați care pare părăsită. La noi astfel de urme ar fi dispărut de mult, ar fi încurcat locul, exemplele de acest fel fiind de prisos. Sunt un fel de
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
feudală a întunericului și ignoranței în celelate unghere ale lumii(și a celor mai multe colțuri de pe continentul nostru). Încrederea, optimismul robust, frumusețea și taina iubirii sunt armele neconvenționale care salvează umanitatea. Aerul lor însă (al liricii în discuție) cade în aceeași plasă întinsă de un destin implacabil, fatalmente predestinat: respiră parfumul devoalat și străveziu cețos și grețos al condiției noastre biologice și acțiunii vremelnice a omului, presupus de perisabilitatea speciei... Zicerea Ecleziastului „deșertăciunea deșertăciunilor, totul este deșertăciune!” dezarmează și anulează orice optimism
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
iștia di români! Da, la o vremi și oploșăști pi-n locurili șeli un chinez și dischidi, și și vez’, o prăvălii cu di toati... și tufliși și băsmăluțî și papușei și cordeluțî, di toati, di toati!! Nouî ni cam plase di el cum iară el așa mai mititeluț și mai gălghior și una-douî, hai, pi la prăvălii, ni mai râdem cu el pi-acolu, el ni mai dade, ba o băsmăluțî, ba o spelci, ci ave și el, ci iară bun
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându-l ca învățător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. A fost prima școală atestată documentar pe teritoriul comunei. Învățământul în limba română va lua avânt
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
dus, puteau deveni ore de risc, chin și efort fizic, chiar coșmar în caz de furtună, la întoarcere. Cu ajutorul colegilor, am coborât barca la apă, echipată și gata de o nouă zi de pescuit. Noi, ca pescari sportivi, nu aveam plase. Pescuiam la volte , aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord , în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
în condițiile unei vieți banale și confortabile), ci de luptă și îndrăzneală, atunci când îl receptezi în condițiile dramatice ale unei confruntări pe viață și pe moarte cu cei ce umblă să-ți prindă nu numai trupul, ci și sufletul în plasa Satanei. <>iată replica evanghelică la toate tertipurile <> de-a ne prinde în capcanele ei. <<Îndrăzniți! Eu am biruit lumea!>> a fost de asemenea, deviza <> noastre și a contribuit prin forța mesajului ei evanghelic la eliberarea noastră din frica și angoasa
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
duș, să fie altul. În septembrie împlinea patruzeci de ani. Când au trecut patru decenii din viața lui? Parcă ieri era student la A.S.E., în capitală, cu ochii după colege, mai ales după bobocele naive și ușor de prins în plasă. Acele vremuri au rămas în urmă. După plecarea soției sale acum trei ani, viața nu mai avea același farmec. Nu mai trăia emoțional cu aceeași intensitate. Se dedicase muncii și dorinței de a face un turism de calitate. Investise tot
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
spre o dâră de lumină - cine știe. * PRIN fierbintea amiază își scrie râul urma de apă umăr la umăr cântecele ̶ semne de oracol rostogolite și cumpănite se abandonează sau se poartă spre tărâmuri mai adânci. LANCE ÎN ABISUL disperării plasa de care atârnă viața caută epava în aval cuvintele de pe vremuri spărgând liniștea adună firmiturile în încrengătura zorilor de zi. CÂND BUZA DE CUVINTE-MI SÂNGEREAZĂ (pentru Paul Celan) Vântul înghețat zdruncină cadranul încovoaie către umbră acele tăios în asfințitul
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
sau inferior mergeau la șarlatani de genul ăsta și căutau răspunsuri la întrebări de tot felul. Marea majoritate a celor care mergeau la ghicitori întrebau cum să facă bani mai ușor, sau doreau să facă vrăji pentru a atrage în plasă pe câte cineva cu scopuri ușor de intuit. Acești șarlatani erau împărțiți pe categorii în funcție de clientelă. Câteva așezăminte de genul ăsta însă erau pentru oameni grei, care smulgeau sume importante din pungile unora cu dare de mână. Erau însă și
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
în inimă (II) până la bucurie ne ajunge noaptea până la îngeri uneori măcar din gulerul amintirii n-au plecat toți aș vrea să ai diminețile mai înalte decât prezentul să nu te crezi când îți spui că ceasul e doar o plasă de păianjen mai ales aș vrea să nu cadă la următorul cutremur lumina din tine. Exil în inimă (III) inima în care stau ascuns are un ceas făcut să meargă mai tot timpul pe dos de-aici atâtea confuzii îmi
EXIL ÎN INIMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367097_a_368426]
-
rază de o sută de metri, pe întindera mării. Aveam agățate de ceva toate voltele de pe un bord. Am tras o voltă din babord și am văzut că se ridica cu greutate spre suprafață. Din apă, și-au făcut apariția plasele montate de pescarii profesioniști, iar într-una dintre ele erau încurcați doi calcani de peste două kilograme fiecare. Încă se zbăteau vii, deci pescarul trebuia să vină și să controleze curând. Se vedea doar că nu mai trecuse pe la ele de
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
de peste două kilograme fiecare. Încă se zbăteau vii, deci pescarul trebuia să vină și să controleze curând. Se vedea doar că nu mai trecuse pe la ele de vreo două zile, să verifice ce pește s-a mai prins în ochiurile plasei. Mi-am desfăcut voltele din plasă, dându-i drumul la loc și lăsând calcanii încurcați în ochiurile din ața de relon a plasei. În astfel de împrejurări, oricând, te poți trezi cu barca proprietarului lângă tine, să te ia la
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]