2,526 matches
-
după o bătălie inițială, cu un succes mai mare, apare o teorie rivală, mai simplă în sens și cu mai puține ipoteze și axiome. 2) O teorie este mai ușor de acceptat de cercetătorii contemporani dacă axiomele și postulatele sunt plauzibile. 3) O teorie are succes dacă este destul de flexibilă în dezvoltare, astfel încât pe parcurs să poată fi completată. În sinteză, o teorie poate fi testată, după următoarele criterii: 1) Sunt toate observațiile cunoscute din domeniu explicate de teorie? 2) Este
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
despre relația probabilă dintre două sau mai multe variabile reprezintă o ipoteză în cercetările empirice. Pentru ca să aibă calitatea de ipoteză, respectivul enunț trebuie să fie testabil. Prin testare, prin confruntarea cu realitatea ipotezele pot fi confirmate. Ipoteza constituie o explicație plauzibilă ce urmează a fi verificată prin faptele de observație. Plauzibilitatea ipotezelor rezultă din acordul cu cunoștințele verificate anterior. Deci, pentru a fi plauzibile, în cadrul științei normale ipotezele trebuie să aibă coerență externă. În același timp, ipotezele trebuie să fie și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
să fie testabil. Prin testare, prin confruntarea cu realitatea ipotezele pot fi confirmate. Ipoteza constituie o explicație plauzibilă ce urmează a fi verificată prin faptele de observație. Plauzibilitatea ipotezelor rezultă din acordul cu cunoștințele verificate anterior. Deci, pentru a fi plauzibile, în cadrul științei normale ipotezele trebuie să aibă coerență externă. În același timp, ipotezele trebuie să fie și coerente intern, adică să nu conțină elemente contradictorii. În științele sociale și comportamentale ipoteza reprezintă o reflectare într-o formă specifică a realității
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
trei condiții pe care trebuie să le îndeplinească un enunț pentru a deveni ipoteză: În primul rând, enunțul trebuie să fie testabil astfel încât ipotezele să poată fi confirmate sau infirmate. În al doilea rând, ipoteza trebuie să fie o explicație plauzibilă ce urmează să fie verificată prin faptele de observație, ceea ce presupune ca ipoteza să aibă coerență internă (să nu conțină elemente contradictorii) și coerență externă (coerență ce provine din acordul cu cunoștințele verificate anterior). În al treilea rând, ipoteza trebuie
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de artă, ci mai degrabă interoghează posibilitățile unei experiențe estetice deoarece, conform idealiștilor, opera de artă nu este un obiect în sine și nu are o existență suficientă, fiind expriență pură. Opera ca experiență pură nu dispune de nici un raționament plauzibil pentru a putea conferi artei o existență concretă, deoarece opera este interpretată doar ca existență dependentă de experiența subiectivă ce poate fi activată în orice loc și poate fi posibilă prin orice tip de obiect cu un minim de însușiri
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este apariția discontinuă în conștiință - adică, după Bergson, un virtual, în măsura în care se actualizează 3. Imaginarul, ca facultate de redare a imaginilor se află între adevăr și fals. Falsul se produce atunci când deosebirea dintre real și ireal nu este evidentă sau plauzibilă. Falsul face ca adevărul să nu iasă la iveală, să nu fie decidabil. Astfel, imaginile din cadrul artei acționează pe baza raportului dintre disimulare și simulare. Imaginile, ca prezență, pot fenta realitatea prin această dublă manifestare. Pe de o parte, arată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
credibil, prin care încearcă să vă convingă să completați informații confidențiale, prin accesarea unei pagini web (link "click aici"; link URL; link tip imagine; text link) sau prin completarea unui formular în textul mesajului. Mesajul pare să aibă un motiv plauzibil și chiar aduce argumente convingătoare, pentru a vă determina să achiziționați imediat. 3.5.2.3 Înțelegerea termenului de semnătură digitală Semnătura digitală este cel mai importat sistem de securitate electronică, folosit pentru a stabili identitatea semnatarului. Trebuie subliniat că
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
de piață în fostele democrații populare* au accelerat distanțarea. Chiar dacă imaginea „socialismului real” se degradase de-a lungul timpului, ea trimitea totuși la un „altundeva” unde economia de piață n-ar mai fi suverană și unde emanciparea muncitorului ar rămâne plauzibilă. Odată cu dispariția acestei „alte lumi”, imaginarul unei revoluții violente și totalitare este atins mortal, iar dinamica democratică își afirmă, cel puțin provizoriu, universalitatea. DEMOCRAȚII POPULARE „O CORTINĂ DE FIER A CĂZUT PESTE EUROPA” Sunt numite democrații populare cele opt țări
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
noi proprietăți el nu va conduce la rezolvarea problemei. Învățarea prin descoperire se realizează cu aportul tuturor metodelor de învățământ, orientate euristic și presupune desfășurarea următoarelor activități: * înțelegerea temei de cercetat; * formularea ipotezelor și soluționarea problemelor puse și selectarea ipotezelor plauzibile; * stabilirea condițiilor, a elementelor intelectuale și a materialului necesar spre a descoperi răspunsul sau a efectua lucrarea cerută; * efectuarea lucrării; * verificarea soluțiilor găsite. Ținând seama de experiența redusă a elevilor și de complexitatea procesului de lucru, este necesar, ca pe parcursul
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
mod similar, interpretarea economică a teoriei imperialismului și a războiului satisface nevoi intelectuale și politice profund interiorizate. Opinia comună, tulburată de complexitatea amețitoare a relațiilor internaționale din epoca noastră, tânjește după o explicație care să fie atât simplă, cât și plauzibilă. Oferind această explicație, interpretarea economică liniștește opinia comună. Îndeplinește pentru acțiunea politică o funcție similară celei îndeplinite de teoriile rasiale. Oferă în „instigatorii la război de pe Wall Street” sau „furnizorii de muniție” simboluri ușor accesibile care pot fi folosite în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
extraordinară a persoanei considerate (ibidem). # Teoria conducerii charismatice nu a apărut pe terenul psihologiei organizaționale, ci pe cel al politicii și sociologiei. Totuși, ea a exercitat o puternică atracție pentru psihologii din mediile organizaționale deoarece conținea, cel puțin virtual, explicații plauzibile pentru efectele extraordinare obținute în activitatea de conducere. Serge Moscovici, un bun cunoscător al psihologiei șefului charismatic, crede că puterea liderului charismatic se află, pe de o parte, în faptul că harul charismatic, o dată recunoscut, acționează ca un placebo simbolic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care oamenii nu se gândiseră înainte, aceste noi informații vor favoriza înclinația spre risc sau spre precauții dacă discuția în grup oferă mai multe și mai bune argumente în favoarea soluției inițiale, aceasta va fi exagerată). Fiecare dintre aceste ipoteze, deși plauzibilă, prezintă avantaje și limite, așa încât este greu să se opteze pentru una sau alta dintre ele, fără o analiză amănunțită a particularităților concrete ale indivizilor, grupurilor sau chiar a sarcinilor implicate în procesul decizional. Pentru mediile organizațional-manageriale, efectul polarizării de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la stabilirea relației dintre motivație și satisfacție este absolut explicabilă. El se datorează, fără îndoială, complexității fenomenelor respective, naturii lor uneori foarte asemănătore, alteori foarte diferite. Într-un fel, fiecare dintre autorii citați are dreptate, ei subliniind câte un aspect plauzibil al fenomenelor analizate. Se pierde însă din vedere unitatea lor și mai ales interacțiunea dintre ele. În relațiile dintre motivație și satisfacție esențiale ni se par a fi trei enunțuri. Primul dintre ele precizează că starea de satisfacție/insatisfacție este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Locke furnizează unele informații pertinente, deși în ea este vorba mai mult de scopuri individuale. Dat fiind faptul că în literatura de specialitate nu există studii temeinice despre valoarea stimulatorie a scopurilor de grup, s-ar putea emite unele presupuneri plauzibile. Astfel, s-ar părea că scopurile imediate ale grupurilor de muncă, deci cele tranzitive, au valențe motivaționale mai evidente decât cele finale, intranzitive - de aceea, poate, indicatorii anuali (globali) ai planului de producție sunt defalcați pe trimestre și luni. De
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
funcțiune a unui alt fenomen inedit, raționalizarea posterioară a comportamentelor. Nu rare sunt situațiile în care oamenii sunt puși în situația de a explica de ce s-au comportat într-un fel sau altul. Atunci apare tendința de a inventa argumente plauzibile, credibile, raționale. O asemenea tendință este cu atât mai mare cu cât comportamentele comise sunt reprobabile, în dezacord cu normele comportamentale unanim acceptate. Numai că această raționalizare posterioară a comportamentelelor se soldează în cel mai bun caz cu mascarea/ascunderea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în sine ca pe un proces care oferă ambelor părți cadrul și motivația necesare pentru a fi restructurate și a fi făcute compatibile (Haslam, 2001, p. 187). # Apropierea problematicii negocierii de cea a identității sociale nu este gratuită, ci perfect plauzibilă. Faptul că cele mai multe teorii ale negocierii susțin preocuparea duală pentru sine și pentru ceilalți este în acord cu punctul de vedere al teoriei identității sociale și categorizării sinelui, care stipulează caracterul determinant al sinelui în raport cu acțiunea socială și condiționarea naturii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Semnificația teoretică provine din perspective convergente cu unele din teoriile/modelele motivației organizaționale care și ele subliniau rolul caracteristicilor muncii în producerea stărilor de motivare/demotivare. Paralela dintre motivare/eustres și demotivare/distres - cauzate de caracteristicile muncii − devine astfel perfect plauzibilă. Semnificația practică constă în faptul că se atenționează managerii ca în gestiunea stresului să se concentreze într-o mai mare măsură pe caracteristicile muncii, care pot fi mai ușor ținute sub control. Evident, fără a se pierde din vedere rolul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
DUCROT 1972; GRICE 1975; ANSCOMBRE - DUCROT 1983; KERBRAT-ORECCHIONI 1986; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM INDETERMINARE. În mod obișnuit, determinarea contextuală (discursivă sau situațională) rezolvă cazurile de ambiguitate sau măcar oferă soluția cea mai plauzibilă. Există însă situații, arată H. P. Grice, atunci cînd se uzează de metaforă, în care implicatura conversațională are o determinare mai curînd inferioară decît superioară. Ca atare, conținuturile comunicate indirect prin enunț, care nu țin exclusiv de rolul informativ al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elementelor ce țin de situația discursivă, precum situațiile de enunțare, statutul locutorului, tipul auditorului, credințele acestuia etc. Practica retorică a tins spre stabilirea unor etape în procesul producerii discursului, reprezentate de invenție, prin identificarea mijloacelor pentru a face o cauză plauzibilă și demnă de fi crezută, de dispoziție, prin organizarea succesiunii argumentelor și părților discursului, de memorizare, prin punerea în joc a factorilor cognitivi, și de acțiune oratorică, prin "performanță" și realizare a discursului. În cadrul acestui proces, se articulează părțile discursului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
eternitate, Istoria Mântuirii nu este trecut, ci rămâne mereu contemporană, în timp ce istoria seculară poate fi îngropată sub vremuri 8, consideră Rust. Afirmația lui este numai pe jumătate adevărată, deoarece dihotomia istorie seculară-istorie sacră, întâlnită și la Löwith, nu poate fi plauzibilă, pentru simplul fapt că Iisus, prin jertfa sa, a răscumpărat nu doar omul, ci întreaga creație și deci întreaga istorie. Totuși, după Maritain, Istoria seculară aparține atât lui Dumnezeu, cât și diavolului. Lui Dumnezeu în virtutea faptului că a creat-o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
detecția convențională, astfel că identificarea lor a devenit total dependentă de selecția unor probabili / posibili candidați sau pe baza unor trăsături morfologice asociate fenotipului transformat. Identificarea genelor implicate în cancer se va putea realiza pe baza lungirii listei candidaților genici plauzibili prin analiza variantelor paraloge ale genelor tumorale recesive care sunt gene supresoare de tumori. Dar autorii au întâmpinat dificultăți în identificarea de noi gene implicate în tumorigeneză, prin aplicarea unei asemenea strategii. Absența paralogilor detectabili s-ar putea datora deficiențelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acțiune care nu s-a întîmplat încă, dar pe care cineva o prevede: „se vor ivi zorii”, „i se va face foame”, „cu plimbarea o să-i treacă frigul” ș.a.m.d. Dintre acestea din urmă, unele sînt interpretate în mod plauzibil ca fiind relatări la timpul trecut ale meditațiilor lui Sartoris, experimentînd un stil cunoscut sub numele de Gînd Indirect Liber care va fi explicat pe larg în Capitolul 5. Așadar, la: Se ridică din pat. Se simțea cam țeapăn, dar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
D.? Putem face speculații (și, la prima vedere, faptul nu pare deloc absurd), dar e dificil să anticipezi în mod mecanic, căci aceste personaje nu sînt nici pe departe atît de statice și atît de predictibile. Dacă aceste argumente sînt plauzibile, s-ar impune o re-evaluare a analizelor lui Bradley asupra personajelor lui Shakespeare. Nu se poate susține că modul său de abordare furnizează comentarii adecvate ale tragediilor ca ansambluri cu valoare estetică dar, așa cum demonstrează Chatman într- o pledoarie entuziastă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în Discursul Direct, „viguros paratactice” precum imperativele și exclamativele, rezistă încorporării în format Discurs Indirect. Așadar, atunci cînd d-l Brown încearcă whiskey-ul: - Să mă ajute Dumnezeu, spuse el zîmbind, sînt ordinele doctorului. Este greu să desprindem o alternativă DI plauzibilă la: ? Se lamentă zîmbind că s-ar cădea ca Dumnezeu să îl ajute, dar acestea erau ordinele doctorului. Relația dintre regentă și subordonată în DI poate fi explicitată, cel mai frecvent, prin prezența conjuncției subordonatore că (folosirea lui that pentru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
assasinate 'a asasina') permit numai interpretarea reflexivă, iar variantele reflexive ale verbelor subspecificate (break 'a se rupe, a se sparge') permit și interpretarea anticauzativă. De multe ori, anticauzativul și reflexivul sunt marcate identic. Morfologic, analiza reflexivă a anticauzativelor este foarte plauzibilă. Anticauzativizarea este o operație asupra reprezentării semantico-lexicale a unui verb, iar pasivizarea este o operație la nivelul structurii argumentale, care suprimă argumentul extern, proiectarea acestuia în sintaxă fiind obligatorie. Ca și forma activă, cea pasivă are două argumente în reprezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]