5,205 matches
-
imi spune nimic, Lacrimile îmi sunt agățate undeva inlăuntrul meu Nu vor să curgă, se întorc înapoi O respirație vine de undeva, Parcă se joacă de-a plânsul... Suflul greu încercă sa spargă dansul lacrimilor, O lacrimă coboară pe o pleoapă E singură și stingheră, Așa cum este si sufletul meu, Se prelinge pe obraz și dispare Așa cum dispare și imaginea ta în fața ochilor mei. http://www.youtube.com/watch?v=wWpZ806DK2s Referință Bibliografică: De dragoste -poeme / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare
DE DRAGOSTE -POEME de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361613_a_362942]
-
suflete. Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
mulți feciori / fecioare“) - cu infinitivul lung, substantivat, «fiìre»: În miez, o cât de suav / sâmburele nu mai vrea să se nască... / Obârșia lui împărătească / e de aur bolnav // Deasupra, - ce greu / să fii rază strivită / între oră și clipită / cu pleoape de curcubeu... // Jos, ce nevedere / și câtă lipsă de sens ! / ... a cojii jupuite ca un plâns / de pe conștiință... // Eu, tu, el / o să fiim toți trei / deodată // Mai mult tu, - / decât unicul / Mai mult el, - / decât piatra / Mai mult eu, - / decât
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
SUFLETULUI Cândva, în copilărie, am reușit să simt răsuflarea pietrei foșnind tăcut în palma cu care măsuram lățimea râului în care mă sfințeam până seara târziu, uitat lumea treburilor celor mari. Eram eu și umbra gândului ce se revărsa sub pleoapa lunii, alcătuind universul pe o sonată a ierbii. Această imagine mi-a readus-o în memorie lectura cărții de poeme „Răbdarea Pietrei” a maestrului Al. Florin Țene. „Vorbind cu Nietzsche” pe „Un deget de stradă”, poetul într-o „Urcare în
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
Ediția nr. 175 din 24 iunie 2011 Toate Articolele Autorului purtăm în sânge aceeași soartă pe pământul înfometat de atâtea zile cu griji lacrimi dureri și rugi nesfârșite și singurătăți vuind în dimineți născute sub mantia cerească la crucea răsăritului pleoape plăpânde cu freamătul irișilor în genune și trupul gol parcă e temnița zidită între zi și noapte *** punți de lumini pe-o firavă frunză ... Pictură: Maia Martin Referință Bibliografică: timiditate / Maria Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 175, Anul
TIMIDITATE de MARIA OPREA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351768_a_353097]
-
totul se învârtea într-o învălmășală năucitoare. Ceaușescu și consoarta lui fuseseră condamnați la moarte și uciși pe 25 decembrie, seara, după o judecată sumară; imaginea lor zăcând pe caldarâmul unei unități militare din Târgoviște încă-i mai stăruia sub pleoape, după o noapte de nesomn în fața televizorului pentru a se convinge, în sfârșit, că dictatorul s-a dus dracului pe lumea cealaltă.... Imediat Marian cu alți câțiva colegi s-au organizat în Liga studenților, implicându-se serios în ultimele evenimente
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
Să te-adun de prin nori și din maci să te beau, Ca un cer să îmi plângi, ca un dor să te-alint, Cu un zbor să mă-nalți, cu un ochi să te mint... Eu, cu zorii sub pleoape să-ți fiu răsărit, Tu, cu stele aproape să-mi scrii asfințit; Cu o palmă de lună să-mi vii când apun Și în ochii-mi albaștri să vezi ce îți spun... Nu mă-nchide în macii din care te
ZBOR AL ARIPILOR STÂNGI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351850_a_353179]
-
în plină rugă a sfântului, a îngerului și a mireanului uimit de trosnetul firavelor lemne prinse în focul de tabără din jurul lui, devine pe rând ramură, flacără slabă, flacără vie. la final devine scânteie sau la închiderea prea rapidă a pleoapelor, cenușa imperiului mort al gândurilor neîmblânzite. lupi ai încercării mușcă bărbia viitorului, împingându-i fruntea între pilonii, cât o idee curbați, ai podului de cuvinte. alfabetul adună zdrențele sensurilor unor simboluri nematerializate în planul fecund al geometriei valorilor. autentice linii
SALUT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351983_a_353312]
-
Autorului POEMUL ACESTA E NUMAI AL TĂU Poemul acesta e numai al tău, Primește-l ca pe-o mireasmă deplină, Am pus în cuvintele lui numărate Din lacrimă cea mai curată lumină. Citește-l încet să nu-i tulburi sub pleoape Vederea în care frumoasă te știu, De departele ei sunt atât de aproape Și gândul îți simte căldura când scriu. Pune-ți mâna rănită pe suflet și taci, Te vindece dar de tristețea întreagă, Poemul acesta e numai al tău
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
de stafii ea avea să țeasă Peste tot în juru-i ca să se ascundă. Când se aud ,seara, bocete-n cascadă, Ea-și piaptănă părul, la răscruci să iasă Cu buchetu-n mână, mirele să-și vadă. Și-un vis nevisat pe pleoapa lui varsă. Referință Bibliografică: Mireasa / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1324, Anul IV, 16 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MIREASA de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352293_a_353622]
-
am strâns, Mai multe primăveri, și veri și toamne, Și nu mai sunt fetița care a plâns, Pentru eroii săi iubiți din basme. În inimă,doar bucurii am pus, Și-acum când știu că iarna e aproape. Nu vreau sub pleoape,lacrimă de plâns, Vreau să visez frumos, în miez de noapte. Ași vrea în jurul lumii să pornesc, Să împlinesc ce inima îmi cere... Azi, vreau să râd,să cânt și să iubesc, Trăind un vis,doar singură-n tăcere. Eu
ÎNCĂ MAI VISEZ... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352296_a_353625]
-
noapte a Patriarhului Teoctist Nimic nu prevestea că noaptea de 29 spre 30 iulie 2007, respectiv noaptea de dumunică spre luni, va fi pentru mine una cu totul și cu totul deosebită. Somnul și-a făcut simțită prezența îngreunându-mi pleoapele. Sosise ora la care, de ani și ani mă las de bună voie somnului sclavă, cale de câteva ceasuri. Am stins lumina și m-am urcat în pat, culcându-mi capul pe perna moale, credinciosul meu tovarăș de pe timpul nopții
ULTIMA NOAPTE A PATRIARHULUI TEOCTIST de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352312_a_353641]
-
Sosise ora la care, de ani și ani mă las de bună voie somnului sclavă, cale de câteva ceasuri. Am stins lumina și m-am urcat în pat, culcându-mi capul pe perna moale, credinciosul meu tovarăș de pe timpul nopții. Pleoapele grele ca pământul mi s-au lăsat numaidecât peste ochii dornici de odihnă. Dornici numai, fiindcă lucrurile au luat o întorsătură aparte. În loc să mă ia în brațe somnul, mă aștepta ceva inedit. Mă aflam în fața unui hol nepământesc, făcut în
ULTIMA NOAPTE A PATRIARHULUI TEOCTIST de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352312_a_353641]
-
urechii. Apoi o mângâie pe spate, continuând să-și adune mâinile în față, cuprinzându-i sânii în căușul palmelor sale puternice. Dându-i la o parte părul ud ce-i căzuse pe față, îi alintă cu buzele colțurile gurii, nasul, pleoapele și urechile, cu o pasiune crescândă. Corpul bărbatului lipit de curbele ei moi o mângâiau tandru, iar degetele sale ardeau ca tăciunii aprinși, căldura lor pătrunzând prin toți porii deschiși de apa caldă a dușului. - Ce-mi faci? întrebă fata
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
încet în fiecare zi pe fereastra dormitorului asculți visele toate cum bat darabana trezirii bruscă trezire în clocotul apei din ibric spui cu voce înceată cafeaua e gata și pleci întorci ușa pe dos o privești saluți pleci târziu printre pleoapele pline de ceață ridic o mână ascult visele toate cum se zbat ca într-un borcan ancestral deja plin cu gesturi fracturate te privesc prin umbra pașilor nu știu sigur dacă pe ziduri nu rămân amprentele pașilor chiar dacă nu calci
NAŞTERE ÎN COAJA DE OU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352423_a_353752]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU ELEGIEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU ELEGIEI Ah, crud a -i vipia amurgului sub pleoape și, grav, zefirul mă adie pe aproape - n-am rost..., nici stare... , în clipa cea nătânga iar, din lăuntru-i, si umbră mă alunga - dar, cârpe diem, îmi repet în șoaptă și înoptez pe ram că rodia cea coapta - iar de
ELOGIU ELEGIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352532_a_353861]
-
o toamnă ce-am păstrat-o într-un vers: Este toamna vieții mele-n care vorbele nu latră Și-amintirile cu tine, din albumul meu, le-am șters. Plouă și mă las pierdută printre stropi fără măsură Ce-mi îmbracă pleoapa nopții cu un vis întârziat, Picături de-un veac pornite mi se-așază-acum pe gură Cu-n sărut al dimineții, ce trecutul ți-a-nfiat. Plouă ca în prima clipă, când ne biciuia minciuna Ce dospea în minți gestante, cu-alibiuri de doi
ÎN ALB SĂ HIBERNEZ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352565_a_353894]
-
Acasa > Impact > Scrieri > VORBE ... Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 1232 din 16 mai 2014 Toate Articolele Autorului ... m-am dezbrăcat de cuvinte, m-am învelit cu privirea ta, am închis tristețea, dezchizând pleoapele, am coborât în uitare, urcând spre nemurire, am păstrat speranța, alungând umbrele m-am dezbrăcat de cuvinte, acoperind goliciunea cu șoapta ta ... Camelia Constantin mai 2014 Referință Bibliografică: Vorbe ... Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1232, Anul IV
VORBE ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350511_a_351840]
-
mai 2014 Toate Articolele Autorului Ploaia se-așterne din nou peste gândurile mele, Ce s-au mai îmbunat de ceva timp,, De când soarele mi-a încălzit parcă Și sufletul cuprins de-amar. Ploua cu vânt, ceața se lasă-ncet Peste pleoapele pădurii, Seară, e-aici aproape și eu privesc, cum norii, Gonesc pe cerul plumburiu, de parcă, Ar vrea, s-ajungă undeva, la timp. Vântul e ploaie parcă, pe el îl simți, nu-l vezi, Doar murdăria lumii, când e prea puternic
PLOAIA E VÂNT de COSTI POP în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350551_a_351880]
-
a fost să fie, corbul cel bătrân din turlă, ne dădea ocol prin spații, printr-un zodiac furat, răspândind otrăva morții peste seara noastră dragă, prevestind o toamnă rece, plină de vânturi și ploi, noi cu trupurile-nchise ca o pleoapă printre lacrimi, ne-am pierdut unul de altul printre timpuri, printre patimi. eu prin glasul trist de sunet și de harfă și de flaut, am rămas singur prin lume ca Ovidiu să te caut... marți, 27 mai 2014 Referință Bibliografică
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
Se schimbă pacea, pe un foc, Nava războiului se îmbarcă! Pândește frica la hotare, Și gândul rău își ia avânt, Căci vorba bună nu e-n stare Să facă pace pe Pământ ! SUB SEMNUL LOR ! Când raza cade pe o pleoapă, Cu zâmbetu-i și mângâierea, Scaldă privirea ca o apă Și- aduce-n inimă plăcerea . Dar tatăl ei, bătrânul Soare, O urmărește în tăcere, Dorind puțin să mai dogoare S- arate că e în putere. Când vara va sosi ,voioasă, Soarele
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
pretenții de frontieră. Templul orbirii Nu există trup în templul orbirii, oasele curg într-o mocirlă de scrum, celula își urcă mătasea pe diguri, nu o mai paște mielul de plumb, rămân donatorii de albă țărână să plimbe amurgul prin pleoapa de lut. Înțeleg... Înțeleg povestea, în sfârșit, pot recunoaște acum bărbatul furibund, privirea aceea din fereastra acuzatoare, săracul, cum gesticula disperat chinuit de cuvânt, iar sângele îi curgea din degete într-o cenușă devoratoare, înțeleg acum, nu-și putea aduna
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
și inspirației. Deprinderea înțelesului frumuseții și tainei versului devine stare emoțională care dă omogenitate poemului, acolo unde tăcerea se oprește admirativ: „Cine a stârnit vijelia aceea/ nimeni nu știe./ Bătrânii caiși și-au clătinat/ cu-nfricoșare/ pletele albe,/ și-au sfâșiat pleoapele melcii/ de pereții fântânii./ Argintul din lacrima lor/ a sporit curcubeul/ pe care, orbi/ și bezmetici,/ nu apucaseră măcar să-l zărească./ Pentru că erau muți/ și năuciți/ de dangătul stelelor,/ cineva,/ poate chiar Dumnezeu/ i-a transformat în lebede.// Astfel s-
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
negrul meu păr/ respiră, în noapte,/ catrene.//...// Mânzul cel alb nechează a drum,/ în vatra plesnită a iernii,/ acum,/ întreg a rămas doar pocalul/ cu urma subțire a buzei de scrum.” („A sare miroase petala de măr”); „Strigătul cocoșului/ sfâșie pleoapa grea/ a dimineții./ Complici,/ el și ea/ se întorc/ fiecare/ pe altă parte.” („Clovnii de ceară”); „norocul meu se plimbă prin târg/ cu laba ruptă,/ de inimă nu mai vorbesc./ Ar cumpăra și el un suflet, da',/ de unde nu-i
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
frumos de fecioară cade pe fruntea noastră ca un stigmat al acestui ev care ni se dezvăluie ca niște orfice tumulturi într-un exil voluntar venit din elada lebedelor cu gâturile lor lungi balerine pe corzi de liră iluziile plâng pleoapele melancoliei varsă lacrimi căzând pe osânda sângelui obscure danaide joacă pe timpane la porțile palatinului lui nero prevestindu-i frumoasa lui nebunie logos mă întreabă de ce incendiez metaforele în pivnița lui auerbach e posibil ca imposibilul să devină posibil să
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]