3,630 matches
-
cu el" (DA, I, 104). Astfel, alde este pus în aceeași categorie cu formele de atenuare specifice oralității familiare (cam, mai, pe la etc.), care pot căpăta și funcția de mărci suplimentare ale politeții; în mod special, alde e comparabil cu "pluralul politeții". Construcția lui alde urmat de un nume propriu sau de un nume de rudenie este considerată (DA, GA I, 178, Mărgărit 2007) ca având utilizarea de formulă de politețe (în care alde substituie un termen de reverență) mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
individuală. Între faptele semnificative de dinamică a limbii au fost înregistrate și unele particularități ale structurilor sintactice în care intră grupul nominal care cuprinde nedefinitul alde (prezența prepoziției de, cu valoare clasificatoare sau partitivă, impunerea acordului la singular sau la plural, preferința pentru secvențe coordonate enumerative), precum și tendința lui alde de combinare cu grupuri nominale al căror referent e nonpersonal (cu centrul pronume nehotărât, substantiv comun, abstract, sintagmă citată etc.). Din punct de vedere gramatical, alde prezintă o tendință de specializare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
că actele asociației Nașului sunt pline de falsuri (EZ 24.07.2000). 7 Ioan Doncev, Cursul primitiv de limbă română, Chișinău, 1865, II, 23, apud Hasdeu (1998: 613). 8 Exemplele din DA nu sunt însă lipsite de ambiguitate; interpretarea ca "plural al familiei" nu e singura posibilă, iar în unele exemple pare chiar forțată. 9 Construcția este considerată de Mărgărit (2007: 327) ca "pătrunsă în limba comună"; tocmai de aceea autoarea, interesată de particularitățile regionale, nici nu se ocupă de ea
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cu referent individualizat și ancorat deictic. 12 Exemplul este întrucâtva ambiguu, în măsura în care numele propriu e o contaminare de două nume, putând trimite la doi referenți. 13 Ceea ce confirmă, la distanță în timp, asocierea pe care o făcea DA între antonomaza pluralului și cea marcată prin alde: "Și în cazul acesta, limba română, pe lângă întrebuințarea pluralului, ca celelalte limbi romanice (...), poate întrebuința și forma de plural cu al-de" (DA, I, s.v. al-de, p. 104). 14 Nu e, desigur, o inovație recentă. Aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
e o contaminare de două nume, putând trimite la doi referenți. 13 Ceea ce confirmă, la distanță în timp, asocierea pe care o făcea DA între antonomaza pluralului și cea marcată prin alde: "Și în cazul acesta, limba română, pe lângă întrebuințarea pluralului, ca celelalte limbi romanice (...), poate întrebuința și forma de plural cu al-de" (DA, I, s.v. al-de, p. 104). 14 Nu e, desigur, o inovație recentă. Aceeași structură o putem găsi, de exemplu, în publicistica lui Eminescu: Și în sângele nostru
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
referenți. 13 Ceea ce confirmă, la distanță în timp, asocierea pe care o făcea DA între antonomaza pluralului și cea marcată prin alde: "Și în cazul acesta, limba română, pe lângă întrebuințarea pluralului, ca celelalte limbi romanice (...), poate întrebuința și forma de plural cu al-de" (DA, I, s.v. al-de, p. 104). 14 Nu e, desigur, o inovație recentă. Aceeași structură o putem găsi, de exemplu, în publicistica lui Eminescu: Și în sângele nostru românesc, nu în de alde Pherekydis, Giani, Carada etc., în
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
corect consumabilul de care aveți nevoie, trebuie să cunoașteți firma producătoare și modelul echipamentului dumneavoastră. Variația poate fi și de număr. În contextul competițiilor sportive de talie mondială, de exemplu, cele două de forme, mondial/mondiale, de singular și de plural, concurează: Fostele mari gimnaste cred că obiectivul propus pentru Mondialele de la Aarhus, care încep azi, este unul sărăcăcios (GSp, 2006) Andreea s-a retras din lumea gimnasticii în anul 2002, după Mondialul de la Debrecen (GSp, 2006). b) Variabilitatea și diferențierea
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
2006). b) Variabilitatea și diferențierea semantică Variația formală a adjectivului substantivizat poate reflecta schimbări semantice semnificative. Unitățile rezultate intră într-o relație semantică de omonimie. De exemplu, naționale, cu sensul de competiții sportive de rang național, cunoaște numai forma de plural: Gimnasta trebuie să se pregătească mai întâi pentru naționale. Forma de singular a dublului omonim nu mai este susceptibilă de a intra în contextul mai sus menționat, trimițând tot la o competiție, olimpică, sau la lotul reprezentativ al unei națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
I la națională i-a adus admiterea la facultate fără examen [olimpiada națională] Pentru orice jucător este o onoare să fie convocat la națională [echipa națională]. Luăm un alt exemplu din sfera politică electorală, adjectivul substantivizat parțiale, utilizat numai la plural, cu sensul de rezultate preliminare ale alegerilor. Termenul are un sens distinct în limbajul colocvial studențesc, de examene, și, numai în această situație, este posibil și singularul, parțial: PSD câștigă parțialele și se gândește la anticipate [alegerile parțiale] Se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
EZ, 2006) Piața farmaceutică românească riscă să devină angroul Europei (CN, 2006) Șeful Fiscului trimite Garda să controleze angrourile. ("Adevărul", 2007). 5.2. Atunci când adjectivele se substantivizează, dar "îngheață" cu o singură formă, vorbim despre defective de singular sau de plural. 5.2.1. Numeroase forme au fost interpretate (Nedelcu 2002: 110) drept pluralia tantum: prezidențiale, locale, adiționale, consumabile, tipizate, anticipate, compensate, electrocasnice, electronice etc.: Și la Cluj, luna aceasta s-au alocat pentru compensate cu 9 miliarde mai mult față de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
mult față de luna aprilie (EZ, 2006) Performanța primarilor PD la europarlamentare, [reprezintă un] criteriu de evaluare pentru localele din 2008 ("Gândul", 2007). Formele se explică prin păstrarea restricțiilor gramaticale și semantice ale sintagmei din care provin, adică utilizarea numai la plural (alegeri prezidențiale/locale, produse electronice/electrocasnice etc.). Statutul de adjective substantivizate defective de singular al formelor mai sus menționate nu pare a fi foarte solid de vreme ce am extras numeroase contexte din limbajul curent, în care se reconstruiește o formă de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
la fel cum pentru forma tipizate circulă două substantive cu forme de singular corespondente: unul de genul masculin (un tipizat) și altul de genul feminin (o tipizată). Chiar și pentru anticipate, termen care părea a trimite fără echivoc numai la plural, la alegerile anticipate, s-a construit un feminin singular, colocvial, anticipată 16: În plină iarnă și în Postul mare al Crăciunului, parlamentarii opoziției s-au săturat de muncă și vor să mai stea pe la casele lor pe gânduri, cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
oferite, prelevate din presa recentă sau de pe site-uri oficiale, pot fi legitimate, cu observația că utilizarea lor (mai ales a celor din urmă) este legată de forma colocvială a limbii. Admitem o anumită preferință a vorbitorilor pentru formele de plural, ceea ce nu implică însă statuarea acestora ca pluralia tantum: (băuturi) răcoritoare/energizante, (raze) ultraviolete, (substanțe) anabolizante/fortifiante/halucinogene/interzise/explozibile/radioactive/narcotice/stupefiante, (melodii) populare/lăutărești/spaniolești, (gaze) lacrimogene etc.: Energizantele grăbesc procesul de demineralizare a danturii (Internet, 2007) România
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Generic]. Prezentate drept fused-modifier heads (Huddleston și Pullum (2002: 417), cap. Fused-head and elliptical NPs,) sau head of a noun phrase (Quirk, Greenbaum, Leech, Svartvik 1972: 251), formele au un comportament morfosintactic special - apar numai la singular, impun acordul la plural, nu acceptă articolul nehotărât: The Chinese/the rich are staying here. Adjectivele de acest tip își conservă statutul adjectival, rămân deci adjective urmate de un "null noun pro" (Borer și Roy, 2005). Româna nu cunoaște constrângerile sau efectele gramaticale ale
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de funcționare a limbii; Încălcarea acestor norme se soldează (se poate solda) cu devieri În receptarea mesajului, sau chiar cu imposibilitatea decodării mesajului. Vom ilustra cu exemple din domeniul numelor de persoane. În limba română numele de persoană nu au plural, ca atare folosirea lor la plural atrage modificări de sens: Am doi Grigorești Înseamnă nu am două persoane cu numele Grigorescu, ci am două tablouri semnate de Grigorescu; Acolo erau toți Ionii trimite la o colectivitate de oameni simpli, numele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
norme se soldează (se poate solda) cu devieri În receptarea mesajului, sau chiar cu imposibilitatea decodării mesajului. Vom ilustra cu exemple din domeniul numelor de persoane. În limba română numele de persoană nu au plural, ca atare folosirea lor la plural atrage modificări de sens: Am doi Grigorești Înseamnă nu am două persoane cu numele Grigorescu, ci am două tablouri semnate de Grigorescu; Acolo erau toți Ionii trimite la o colectivitate de oameni simpli, numele Ion fiind generic pentru oamenii simpli
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, Înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată În locul celei de I plural. Un alt exemplu În care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului, dar despre altceva: Ce mai faci?eu sunt bine. La școală la tine cum este? Ai luat note bune la școală? Eu am luat note la teza. Ai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
departe cu răspunsul la Întrebarea de mai sus (Care este rostul presupoziției?), se naște o altă Întrebare, din cazul concret analizat: De ce, totuși, Își asumă ministrul, sub umbrela largă a lui noi - exprimată lingvistic implicit, prin desinența specifică persoanei Întâi plural, minți-m, faptele foarte grave rezultate din presupoziții? El putea să construiască un alt enunț În care aserțiunea să fie aproximativ aceeași, dar cu alte presupoziții, mai puțin agresive asupra propriei imagini. Răspunsul la această a doua Întrebare depășește barierele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba română contemporană. Morfologia verbului, București, [Tipografia Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492. Brâncuș, Gr., 1978, "Pluralul neutrelor din română actuala", în SCL, XXIX, 3, p.253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 26-36. Brâncuș, Gr., 1985, "Pluralul femininelor neologice din limba română", în SCL, XXXVI, 3, p. 253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 21-25. Brâncuș, Gr., 2007
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492. Brâncuș, Gr., 1978, "Pluralul neutrelor din română actuala", în SCL, XXIX, 3, p.253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 26-36. Brâncuș, Gr., 1985, "Pluralul femininelor neologice din limba română", în SCL, XXXVI, 3, p. 253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 21-25. Brâncuș, Gr., 2007, Studii de istorie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Breban, V. (coord.), 1973, Limba română corectă. Probleme de ortografie, gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
un prieten de-al meu", în: Până Dindelegan (coord.), p. 25-37. Cornilescu, A., 2006a, La periferia grupului nominal, mss., Universitatea din București. Costinescu, M., 1979, Normele limbii literare în gramaticile românești, București, Editura Didactica și Pedagogica. Coteanu, I., 1955, " Despre pluralul substantivelor neutre în românește", în LL, IV, 1, p. 103-117. Coteanu, I. (coord.), 1985, Limba română contemporană. Fonetica, fonologia, morfologia, ed. revăzuta și adăugita, București, Editura Didactica și Pedagogica. Creissels, D., 2004, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
SCL, LIX. Până Dindelegan, G., sub tipar c, "Tipuri de gramaticalizare. Pe marginea utilizărilor gramaticalizate ale prepozițiilor de și la", în: Până Dindelegan (coord.). Perret, D., 1970, "Leș appellatifs", în Langages, 17, p. 112-120 Pitiriciu, S., 2006, " Neutrele atematice cu pluralul în -e/-uri în limba română actuala", în: Sală (coord.), p. 340-353. Pop, L., 2005, La grammaire graduelle, à une virgule près, Bern, Berlin etc., Peter Lang. Popescu-Marin, M., 1987, "Adjectivele defective din română contemporană", în LR, XXXVI, 5, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
de gradare, nu și al unui termen indefinit. 2. CONCURENȚA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE DIN ȘI DINTRE 2.1. Variația liberă a prepozițiilor din și dintre Toate prepozițiile partitive presupun ca nominalul împreună cu care formează GPrep, nominal corespunzător întregului, să fie la plural sau să trimită la ideea de plural. Spre deosebire de celelalte prepoziții partitive, care se construiesc obligatoriu cu un nominal la plural, din se poate combina atât cu un nominal la plural, cât și cu un nominal cu formă de singular, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
indefinit. 2. CONCURENȚA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE DIN ȘI DINTRE 2.1. Variația liberă a prepozițiilor din și dintre Toate prepozițiile partitive presupun ca nominalul împreună cu care formează GPrep, nominal corespunzător întregului, să fie la plural sau să trimită la ideea de plural. Spre deosebire de celelalte prepoziții partitive, care se construiesc obligatoriu cu un nominal la plural, din se poate combina atât cu un nominal la plural, cât și cu un nominal cu formă de singular, dar cu înțeles de plural. Așa se explică
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
prepozițiilor din și dintre Toate prepozițiile partitive presupun ca nominalul împreună cu care formează GPrep, nominal corespunzător întregului, să fie la plural sau să trimită la ideea de plural. Spre deosebire de celelalte prepoziții partitive, care se construiesc obligatoriu cu un nominal la plural, din se poate combina atât cu un nominal la plural, cât și cu un nominal cu formă de singular, dar cu înțeles de plural. Așa se explică faptul că nominalul asociat prepoziției din poate fi un substantiv colectiv: o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]