2,366 matches
-
chiar evidentă și nici directă - între pluralismul social și pluralismul politic înțeles ca un pluralism al expresiilor politice "intermediare" (partide, sindicate și alte grupuri de presiune independent între ele, autonome în ceea ce privește instituțiile unui regim democratic care formează asociații pluraliste). Pe lângă pluralismul social, Haug [1967: 299] a evidențiat, cu mai mulți ani în urmă, existența "rezultatelor" politice diferite, în țări diferite, în special în Argentina, Polonia, Tunisia, Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia. Se înțelege astfel mai bine de ce unii autori insistă subliniind importanța
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Norvegia, Suedia. Se înțelege astfel mai bine de ce unii autori insistă subliniind importanța leadership-ului. Din acest punct de vedere, democrația este alegerea pe care o elită politică o poate face chiar și făcând abstracție de anumite condiții economice sau de pluralism social. Dar putem înțelege, de asemenea, de ce condițiile economice, mai mult sau mai puțin avantajoase, pot juca un rol important în ansamblul factorilor care stau la baza democrației în diferite țări. Pe lângă pluralismul social, Dahl [1989: 264] enumeră și alți
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
abstracție de anumite condiții economice sau de pluralism social. Dar putem înțelege, de asemenea, de ce condițiile economice, mai mult sau mai puțin avantajoase, pot juca un rol important în ansamblul factorilor care stau la baza democrației în diferite țări. Pe lângă pluralismul social, Dahl [1989: 264] enumeră și alți factori care stau la baza dezvoltării democrațiilor în lume73: • neutralizarea mijloacelor violente de constrângere; • relativa omogenitate culturală; în caz de eterogenitate apare o lipsă de segmentare în subculturi puternice; în caz de segmentare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot duce, de asemenea, la atitudini de protest ale grupurilor sociale defavorizate, care sunt împotriva unui regim democratic. Aceste elemente nu confirmă că ar trebui să existe o economie industrializată. S-a observat, însă, că acest aspect
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în societăți marcate de inegalități economice mari, industrializarea poate conduce la reducerea acelei diferențe [Dahl, 1970; trad. it. 1980: 86-88]. O privire de ansamblu asupra problemei, aruncată în contextul unei perspective istorice raționale, va conduce la concluzia că educația, comunicarea, pluralismul social și lipsa inegalităților extreme sunt cerințe fundamentale pentru o construcție democratică. Aceste fenomene nu sunt neapărat legate de dezvoltarea economică: ele au avut loc și în societatea preindustrială. Dar, în acele zile, nu exista cealaltă componentă a relației, liberal-democrația
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
său, și, prin urmare, pentru decizia sa; al treilea este concluzia formulată de alegător sau de organismul responsabil cu emiterea evaluării (după o analiză a informațiilor, a justificărilor, a așteptărilor și a intereselor proprii). Existența unei dimensiuni publice caracterizate de pluralism, independență și participarea concretă a diferiților actori individuali și colectivi este fundamentală pentru democrație. Responsabilitatea (accountability) poate fi "verticală" sau "orizontală". Responsabilitatea (accountability) "verticală" protejează alegătorul față de ales, adică guvernatul în raport cu guvernantul (în privința actelor întreprinse de cel din urmă). Acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acest subiect. Există democrații în care sunt limitate, din ce în ce mai mult, drepturile sociale și dreptul politic prin excelență (votul) decizii luate de oligarhiile de partid, după cum există democrații în care informația este monopolizată de un singur proprietar (cu consecințe previzibile pentru pluralismul informației și pentru formarea de opinii ale publicului). Ele sunt democrații lipsite de calitate, care, din cauza absenței unor manifestări adecvate, pot fi denumite democrații reduse. Politicile economice implementate de guverne, pornind de la criterii de piață și concurență, neinfluențate de solidaritatea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
perspectiva politică: a) continuitatea (participanții la dialog consideră că procedura și instituțiile care o promovează se vor menține în viitor); b) libertatea, sau, mai exact o dezbatere liberă între egali (dezbatere ce stă la baza legitimității înseși a procedurii); c) pluralismul instituției deliberative (în care obiectivele, chiar divergente când privesc soluții similare, sunt recunoscute; d) conexiunea dintre dezbtere și decizii; e) respectul față de opiniile și argumentările participanților; f) angajamentul de a evita practici incorecte. Din punctul de vedere al efectelor deliberării
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Hadenius, A., 1992, Democracy and Development, Cambridge, Cambridge University Press. Hagopian, F., 1995, "After regime change: Authoritarian legacies, political representation and the democratic future of South America", în World Politics, 45 (Aprilie), pp. 464-500. Haug, M.R., 1967, "Social and cultural pluralism as a concept in social system analysis", în The American Journal of Sociology, 73. Held, D., 1989, Political Theory and the Modern State: Essays State, Power and Democracy, Cambridge, Polity Press. Hermet, G., 1973, "Les fonctions politiques des organisations religeuses
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
social system analysis", în The American Journal of Sociology, 73. Held, D., 1989, Political Theory and the Modern State: Essays State, Power and Democracy, Cambridge, Polity Press. Hermet, G., 1973, "Les fonctions politiques des organisations religeuses dans les régimes à pluralisme limité", în Revue Française de Science Politique, 23. 1975, "Dictature bourgeoise et modernisation conservatrice", în Revue Française de Science Politique, 25. Higley, J. și Gunther, R. (eds.), 1992, Elites and Democratic Consolidation in Latin America and Southern Europe, Cambridge, Cambridge
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Party and Linkage: A Comparative Perspective, New Haven, Conn., Yale University Press. 1988, "When Linkage Fails", în K. Lawson e P. Merkl (ed.), When Parties Fail: Emerging Alternative Organizations, Princeton, N.J., Princeton University Press. Lijphart, A., 1968, The Politics of Accomodation: Pluralism and Democracy in the Netherlands, Berkeley, University of California Press. 1975, The Politics of Accommodation, Berkeley, University of California Press. 1977, Democracy în Plural Societies. A Comparative Exploration, New Haven, Conn., Yale University Press. 1984, Democracies, New Haven, Conn., Yale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
A. Puddington, 2001, "The 2000 Freedom House Survey", în Journal of Democracy, 12 (1), pp. 87-92. Pierson, P., 2000, "Increasing return, path dependence and the study of politics", în American Political Science Review, 94. Pizzorno, A., 1980, I soggetti del pluralismo: classi, partiti, sindacati, Bologna, Il Mulino. Pomper, G.M., 1992, "Concepts of political parties", în Journal of Theoretical Politics, 4 (2), pp. 143-159. Powell, C.G., 1982, An Economic History of the British Building Industry 1815-1979, London, Methuen. Predieri, A., 1963, La
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nc? de la sf�r?ițul secolului al XVIII-lea ?i mai ales �n secolul al XIX-lea, re�ntoarcerile la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n�nd ap?r?toa-rea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
europene reprezintă un model supranațional de welfare state menit să asigure mai degrabă eficiența sistemului social decât drepturi sociale pentru cei defavorizați de integrarea în sistemul de piață liberă. Recunoașterea limbilor și culturilor nu este deloc în contradicție cu spiritul pluralismului liberal despre care vorbește Rawls, iar dacă anumite elemente comunitariste nu pot fi evitate, ele fac parte din ceea ce Rawls numește constructivism liberal: "de fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"65. Principiul subsidiarității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la rândul său (bun) catolic 3. Bryan Wilson este sociolog al religiei (apropiat de filosofia practică), motiv pentru care, din rațiuni de deontologie, nu-și declară apartenența religioasă. John Hick, filosof de orientare analitică preocupat de religie, e adeptul unui pluralism religios ce valorizează curente ale înțelepciunii orientale. Alăturarea ideilor lor cu privire la rostul religiei în istoria trecută și viitoare a omenirii are ca rațiune schițarea unei analize comparative privind funcția religiei în societatea contemporană, în special cu privire la problema carității. Plecând de la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un clivaj între conștiința de sine a corpului eclezial și perceperea acestuia din exterior. În plan ecleziologic Biserica se definește în această etapă prin "confesiune", termen care reunește identitatea fiecărui individ credincios în parte cu instituția care îl reprezintă în pluralismul religiilor recunoscute de statul modern în virtutea drepturilor omului 5. Trăirea credinței devine pentru mulți o preocupare spirituală mai mult sau mai puțin superficială, fără miza eternității și a unicității sufletului 6. Problema, însă, nu este doar a Bisericilor și religiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
the Meaning. The absence of the meaning would be the greatest danger of liberal utopia in the theory of the end of history (Fukuyama), for it would ruin social cohesion. Therefore, political action should be conceived from the idea of pluralism and coexistence of micro-utopias (Nozick). Keywords: liberal utopia, political party, political action, the matter of meaning. Sfârșitul istoriei și micro-utopiile În 1992 apărea la New York lucrarea Sfârșitul istoriei și ultimul om a lui Francis Fukuyama, o profundă investigație socio-politică ce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care, însă, devenind din ce în ce mai rigid, provoacă o reacție de respingere și de căutare a eliberării de sub lege. Performanța și rapiditatea acțiunilor sunt avantajele acestei prime alegeri, în defavoarea diversității sociale. Acestei soluții, care ar putea fi numită unanimism, i se opune pluralismul; acesta, însă, îi provoacă individului o impresie de instabilitate și de lipsă de orientare între valorile sociale care își pierd treptat din încărcătura lor axiologică, din pricina diversificării. În timp, o a treia poziție a devenit privilegiată, una care încearcă să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
două principii ale dreptății; altfel spus, ar fi o societate democratică fără să se bazeze pe proprietatea privată (vezi infra, n. 13). În schimb, o societate socialistă marxistă nu are cum să fie decentă, pentru că nu se bazează nici pe pluralism, nici pe o "concepție publică asupra dreptății". 4 Will Kymlicka, Contemporary Political Philosophy: An Introduction, Oxford University Press, Oxford și New York, 2002, p. 88. 5 James Sterba, How to Make People Just: A Practical Reconciliation of Alternative Conceptions of Justice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
claritate: era îndemnul la o rigidă unitate de ton, la o puritate și o "simplitate" stilizată, la concentrarea asupra unei singure emoții (groază sau râs), precum și asupra unei singure intrigi sau teme. *310 Era, de asemenea, îndemnul la specializare și pluralism: fiecare artă are propriile ei însușiri si produce o plăcere specifică. De ce ar încerca poezia să fie "picturală" sau "muzicală", sau de ce ar încerca muzica să povestească ceva sau să descrie o scenă ? Aplicând principiul "purității estetice" în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
model binar disjunctiv e mereu la lucru în felul cum clasificăm realul, cum îl gîndim și îl comunicăm, într-o formă care tinde să devină electronică. Ideologia postmodernă nu a criticat acest model decît pentru a celebra asurzitor explozia multiplicității, pluralismul nesistematizabil. Un cercetător german, Bernard Schlink, afirma că, în ciuda uriașei lor brutalități, totalitarismele erau menite să eșueze tocmai fiindcă ele pretindeau să abolească diversitatea, să nege însuși principiul diferențierii pe care se constituie omul modern, societățile moderne După modelul alegerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
obiectivată, care, ce-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și ce este rău. însă, de obicei, oamenii credincioși nu se prezintă ca voci ale Atotputernicului. Iar dacă aderă la democrație și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la președinția țării propunea astfel românilor un model de societate în care comunismului recent dispărut i se opunea ortodoxia folosită drept categorie înglobantă. Dar a fost doar o manevră retorică de circumstanță, căci, după victorie, președintele a respectat cuminte regulile pluralismului. în campania din 2009, dl Mircea Geoană a răsturnat (pentru foarte scurt timp) avantajul retoric în favoarea social democraților, declarîndu-l pe Patriarhul Daniel modelul de om pentru societatea noastră. Ba a mai și citit, de pe bilețelul furnizat la moment de consilierul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]