3,174 matches
-
evrei, nu mai sunt decât 11 simpatizanți comuniști care au venit din herța și sunt supravegheați într-o dare de seamă se fac referiri la legionari rebeli „activitate care să facă obiectul unor cercetări judiciare nu au fost în afară de cazul plutonierului major Fecioru Dumitru la care în percheziția din 8 iulie 1942 s-a găsit material de propagandă legionară, pentru care a fost înaintat Curții Marțiale Cernăuți, în 27 iulie 1942 pentru material de propagandă legionară, deținere de armă fără autorizație
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ce se cunoaște despre relațiile de familie, dacă a fost căsătorit și cu cine,dacă are copii; alte date de interes operativ”. Chiar a doua zi, 7 mai 2008, șeful postului de miliție către care fusese trimisă adresa interesatului Ionescu, plutonier Buruiană Ion, a răspuns Securității dar nu are prea multe de spus deoarece familia Zahariuc Constantin și Aurica Împreună cu cei doi băieți, eu și frate-meu Ioan (Nelu), ne mutaserăm de multă vreme În Vaslui. Mai mult de atât, fiind
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răspuns Securității dar nu are prea multe de spus deoarece familia Zahariuc Constantin și Aurica Împreună cu cei doi băieți, eu și frate-meu Ioan (Nelu), ne mutaserăm de multă vreme În Vaslui. Mai mult de atât, fiind prost informat, bravul plutonier afirmase că tata era pe atunci membru al PCR or tata nici măcar nu voia să audă de un partid căruia fusese nevoit să-i dea tot pământul și animalele de muncă bașca inventarul agricol, În anul 1961. Eu, am refuzat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Eram într-o așteptare continuă. Începuseră concentrările celor tineri la granițele țării. Multe neliniști și o nesiguranță tot mai accentuată. Pe 3 septembrie 1939 primesc ordinul de concentrare. În ziua următoare eram pe drum spre unitatea mea de la Ismail. Ca plutonier T.R. sunt repartizat comandant al unui pluton și intru, deci, într-o nouă fază a vieții mele, aceea de ostaș. La 10 luni de la absolvirea școlii de ofițeri de rezervă sunt rechemat sub arme. Ordine și dispoziții noi de îndeplinit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
problema aprovizionării, el îmi spune că n-are nimic, dar că speră să se aducă suficient prin cooperativa satului. Îl invit să mergem împreună prin Oltenia, dar refuză categoric! Sunt îngrijorat și iau măsuri corespunzătoare. Îmi amintesc despre un fost plutonier pe care l am cunoscut în concentrarea din septembrie 1939. Omul avea o gospodărie înfloritoare la Măldaeni - în Teleorman și hotărăsc plecarea cât mai repede. Atunci circulau acele lungi și aglomerate „trenuri ale foamei” și ajung cu greu la fostul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
greu de observat și că, începând cu ora x, fenomenul de umbră totală se observă. Fiind solicitat de noul director să-l ajut la unele lucrări scriptice, merg la școală, lucrăm în cancelarie la lumina unei lămpi afumate. Un fost plutonier deblocat este îmbătat de un grup ostil mie și instigat să mă omoare în cazul când luna nu va pieri. Respectivul, cu aburii alcoolului în cap, umblă prin sat ca un turbat, înarmat cu o secure și mă tot căuta
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de parcă aș fi fost un adevărat criminal. Cu mult calm îi potolesc zelul de acuzator, spunându-i să ceară lămuriri de la secția învățământ raională. Pe linie administrativă e ceva și mai greu să mă dezvinovățesc de acuzații. Secretarul raionului, fost plutonier deblocat, posesor al unui carnet P.C.R., tună și fulgeră împotriva mea, spunându-mi că nesocotesc autoritățile locale, că mă consider a fi buricul pământului în acel sat, că nu știu să mă comport, că nu știu să lucrez cu masele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și voi pe la televizor, mai vedeți, mai ascultați pe la radio! Se întâmplă niște chestiuni care nu-s cum trebuie la Timișoara". Noi nu eram informați. Țin minte că, pe 17 seara, pe la orele 18-19, l-am trimis pe șoferul meu (plutonierul Gogan Valerică, de loc de prin Târgu Jiu) nu știu după ce, până în oraș și când s-a întors mi-a spus: "Ceva nu-i în ordine". "Ce-i, măi?" Zice: "E vânzoleală, e lumea agitată". "Băi, lasă-i, băi, de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
din cazarmă bucătărie, mâncare, camioane etc. Până s-a stabilizat situația, că nu-i ardea nimănui de mâncare... Dar, am mai avut o sursă de hrană, totuși. De la sediul Direcției a V-a, în zona aia la mine, era un plutonier, unul Langu Vasile, pe unul dintre tancuri, și lumea zicea: "Hai, Vasile!" și ăsta mai trăgea câte o lovitură "Poc!" și lumea iar: "Hai, Vasile!" S. B.: Devenise o distracție pentru ei. Și mai era și dorința de afirmare a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fiu rău, s-ar putea să fi fost anumiți profitori, acolo erau valori, Muzeul de Artă. Cum de au apărut după Revoluție o grămadă de oameni cu bani, domnule? Din nimic? De unde? Au luat, au găsit fișetele alea despre care plutonierul meu n-a știut ce-i în ele și ei au știut și le-au luat, normal. Cum, de unde au apărut? Au făcut bani noaptea? Au fabrică de bani acasă? Dar iar, nimeni nu-și pune întrebarea de unde au avut
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
luat de la fiecare și au descompletat. Doamne ferește, dacă era nevoie să se intre în situație operativă, cu cine se intra? S. B.: Situația operativă era acoperită în PC. M. M.: Mă înțelegeți ce zic? Asta e exact ca în cazul plutonierului major Muceniuc, că nu-l uit!, care era de serviciu pe Punctul de control și, la un moment dat, a tras și a găurit o grămadă de mașini din parcare. Și l-am întrebat de ce și a spus că i
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ochi de mai demult de "Maiorul Caltaboș", a dispărut din cazarmă la o sindrofie sâmbătă și s-a întors luni, motiv pentru care a fost blagoslovit cu 7 zile de arest. Într-o dimineață când maturam amândoi prin curtea cazărmii, plutonierul care ne supraveghea ni se adresează pedagogic: Vedeți unde ați ajuns, la mătură, domnilor "elevi", dacă nu ascultați de "domnii superiori"". Tovarășul meu de suferință, repartizat profesor de istorie la o școală pe lângă Iași, i-a răspuns prompt: Lasă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
domnii superiori"". Tovarășul meu de suferință, repartizat profesor de istorie la o școală pe lângă Iași, i-a răspuns prompt: Lasă că-i aranjez eu pe domnii superiori, să vezi matale cum o să-mi pupe toți mâna". "Cum", îl întrebă mirat plutonierul. "Păi eu am fost repartizat la Liceul "Laurian" (cel mai de vază liceu din Botoșani, unde învățau plozii elitelor locale, inclusiv cei ai "gradaților" de la regiment)." "Și ce-o să predați?" "Păi matematica, fizica și chimia", răspunse nonșalant amicul. Informația respectivă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
înapoi. Propunerea mea a fost primită de "tablagiul șef" cu remarca "dă-l dracului, sa-l aruncăm peste gard, mama lui de javra cu stăpân cu tot!". Am insistat și cu un gest de lehamite a fost de acord , tov. Plutonier aruncându-l peste gard cu supărare celui conștient că se ratase o ocazie importantă pentru consolidarea prieteniei româno-turce! în iulie 1976 ne vizita Mathieu Kerekou, președintele Republicii Benin. Plecasem cu delegația de ziariști beninezi la Constanța, unde Kerekou și Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcea stagiul militar l-a prins fără a termina școala normală. S-a reangajat în jandarmerie, dar a fost ținut ca sergent major foarte multă vreme. Abia pe timpul generalului Ion Antonescu a fost avansat și a ajuns la gradul de plutonier major și a condus o secție de Jandarmi la Movila Miresei. A fost un om foarte bun la suflet. După 23 august 1944 comuniștii l-au persecutat- nu știu pentru ce. Din postul de șef de secție a fost scos
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
proporții și fără să știu ce fac, l-am lovit atât de repede, atît de mult, fără să văd unde lovesc și fără să știu ce fac, încât Bădeliță a început să strige, „luați-l de pe mine”. A intervenit elevul plutonier major Ion Ianovici, încheietor de companie, asistent universitar, pe care l- am și lovit fără să văd cine este. Am fost pedepsit și eu dar și Bădeliță. Pentru că eram ne îmbrăcați în uniformă militară și pentru că încă nu depusesem jurământul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vară”, ne-am mutat mai în Munții Apuseni, în localitatea Gura Honț, și am fost cantonați în satul Iosășel. De acum eram „șef”(încheetor de ploton) la proprii mei camarazi. Colegii aveau gradul de „elev sergent” iar eu de „elev plutonier”, și ca încheietor de ploton, conduceam „programul administrativ” și chiar comandam plotonul, în lipsa ofițerilor. În fiecare seară organizam plantoanele și la dormitoare și la magaziile cu armament și muniție. Într-o noapte frumoasă de vară, la Iosășel, m-am trezit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Brăila, unde am fost cooptat într- un „batalion de marș” care trebuia să plece în Cehoslovacia în primăvara lui 1945, dar cu câteva zile înainte de a pleca trenul din Brăila „a căzut Berlinul” și s-a anulat plecarea. Ca elev plutonier major, încadrat la Regimentul 35 Infanterie Cetarea Albă, cu sediul în Brăila, în ziua de 8 mai 1945, după amiază, am fost convocat- ca toți gradații- la biroul mobilizării, și s-a organizat serbarea victoriei pentru a doua zi. Acolo
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
De ce? N-am casă și casa-i la mine în buzunar ca la melc. Aha. Vrei să treci la sovietici. Te aranjăm noi. și m-au aranjat la masă. Mâncare ca lumea, nu ca la spital. Văzând că-mi place, plutonierul mi-a spus că-s nebun de mă tot agăț de învățământ. Fă armata, dom'le, și te reangajezi ca subofițer! Aha. Nu te ia că ai debilitate?! Păcat. Mare păcat. Are verișoara o nepoată frumoasă, cam curvuștină, dar cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la armată. In sfârșit, Sașa. Era micuță, slăbuță, aproape brunetă și frumușică, chiar frumoasă. Avea un suflet de aur și dacă nu mi-ar fi spus că a fost logodită și apoi părăsită când, în realitate fusese ademenită de un plutonier de jandarmi, poate m-aș fi însurat cu ea. Dar cum să începi să-ți clădești viața pornind de la o minciună? Oricum a mai trecut un an și iată-mă iar la o altă gazdă doamna Gancev, pe strada Comercială
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
militar întâia oară ferește-te. Iar dacă ți se fură oarece, ia-ți oareceul de la altul. Mi-a dispărut centura, am furat centura de la altul. În careu, la inspecție, toată lumea avea centură! Totul, și mamă și tată la companie, era plutonierul major Popa Ion, gras de nu putea intra pe ușă, cu două bărbii veșnic însiropate de sudoare sau de ușoara scurgere de creier, că materie cenușie, ioc. Ar fi fost în stare, exact ca hoții de cai, să vândă toate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. "Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai deștept ca voi!" Cu plutonierul începusem s-o cam apropiem. Ajunsese uneori, mai ales către inspecții, să se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mai deștept ca voi!" Cu plutonierul începusem s-o cam apropiem. Ajunsese uneori, mai ales către inspecții, să se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru Marian, comandantul muzicii militare a Regimentului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am început a funcționa. Am lucrat cu tragere de inimă. Aveam între elevii comunei, bulgari și găgăuzi, și copii ai funcționarilor români de la gara Traian Val. Am început să ne facem noi prieteni: Machedonschi Constantin, notarul comunei, Vasile Arnăutu, secretar, plutonierul de jandarmi Colum căruia i-am botezat fetița, desigur Steluța, dar cei mai buni prieteni au fost Vladimir și Emilia Popa, învățători în comu-na Bulgărica, județul Cahul, la 2-3 kilometri de Tabacu. Prin ei ne-am împrietenit și cu familia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]