1,543 matches
-
Domnița Petri ș.a.). Dintre prozatori, încep să publice în A. Grigore Zanc, Vasile Sălăjan, Elena Nestor, Mihai Tatulici, Eugen Uricaru, Marcel Constantin Runcanu. La o „masă rotundă” pe tema Critică și promptitudine răspund foarte tinerii Marian Papahagi, Cornel Udrea, Petru Poantă, Eugen Uricaru, Vasile Sav și Marcel Constantin Runcanu. Ion Cristoiu debutează tot acum cu proză de evocare (Spectacol cu ursitoare). „Post-restant”, rubrica de poșta redacției inițiată de Gh. Tomozei, Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, continuă să apară, alături de rubrici noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
11; Gheorghe Pituț, Mircea Micu și edenul copilăriei, VR, 1976, 8; M.N. Rusu, „Cetiți-le ziua”, VST, 1976, 39; Mircea Ivănescu, „Citiți-le ziua”. Seriozitatea jocului, T, 1977, 3; Felea, Aspecte, I, 88-91; Raicu, Practica scrisului, 274-276; Iorgulescu, Scriitori, 102-104; Poantă, Radiografii, I, 105-107; Alboiu, Un poet, 171-172; Sângeorzan, Conversații, 256-262; Cândroveanu, Poeți, 113-119; Mihai Ungheanu, „Întâmplări cu scriitori”, LCF, 1982, 2; Cocora, Privitor, III, 163-165; Dumitru Dinulescu, Întâmplări cu „scriitori”, RL, 1983, 15; Cristian Moraru, „Secretul Doamnei de zăpadă”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
1981; Trandafirul și clepsidra, București, 1985; A cincea esență, Cluj-Napoca, 1989; Kaspar Hauser, Cluj-Napoca, 1991; Atotsfârșitul, Oradea, 1995; Cartea expierilor, București, 1996; Poveștile lui Moș Crăciun, Cluj-Napoca, 1998; Îndurările și alte poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: „Revista Cercului Literar”, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Intermundii”, AFT, 1976, 2; I. Negoițescu, „Intermundii”, VR, 1976, 5; Marian Papahagi, Despre „inocență”, RL, 1986, 18; Al. Cistelecan, „Trandafirul și clepsidra”, F, 1986, 5; N. Steinhardt, Un poet luciferic, VR, 1986, 9; Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Mureșan, „Atotsfârșitul”, PSS, 1996, 4-5; Al. Florin Țene, Implozia, „Zburătorul”, 1996, 4-10; Diana Adamek, Masca de mercur, TR, 1996, 48; C. Regman, Poetul apoftegmelor-imagini, JL, 1996, 33-38; Pop, Pagini, 221-225; Regman, Dinspre Cercul Literar, 190-194; Dicț. scriit. rom., II, 4-5; Poantă, Dicț. poeți, 75-79; Milea, Sub semnul, 68-83; Cistelecan, Topten, 61-63; Popa, Ist. lit., II, 633-634. Ct.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
acum asupra acestei aberații. Se citează trunchiat, obsedant, ritual, ostentativ, câteva pasaje din Herodot. Numai că, dacă-l citim atent, și mai ales în întregime, lectura sa rezervă și nu puține surprize. Unele de-a dreptul amuzante și cu o poantă foarte... actuală. Foarte bine, foarte frumos că, după indieni, neamul tracilor este cel mai mare din istorie. Ei ar putea fi cei mai puternici din neamurile pământului. Dar reproducerea citatului din Herodot (V, 3) se oprește ciudat tocmai aici. Fiindcă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să sune ca o goarnă; Întinderea versului este limitată, sunetul său mai mult puternic decât muzical. Goarnele inimii ale lui Dan Deșliu Își Îndeplinesc Însă din plin menirea: ele deșteaptă, cheamă la luptă, mobilizează (Ă). Nicolae Tăutu cultivă imaginea grațioasă, poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și ea reprezentativă pentru că „a fugit de abstracțiuni, plasându-se din plin În mijlocul faptelor și oamenilor”, dar „trebuie totuși să-i atragem atenția asupra riscurilor prezentate de poezia-anecdotă pe care o cultivă involuntar și care amenință să-l Întoarcă până la poantele ieftine ale lui Șt.O. Iosif (Ă)”. Unui tânăr poet, Gavril Mihai, recenzentul de la Flacăra Îi descoperă „orizont și meșteșug” În „descifrarea dușmanului În persoana chiaburului”, operațiune care nu este Întâmplătoare (Ă) și ține de originea sa țărănească (Ă). „Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din toate acestea. Consemnându-și În treacăt impresiile și opiniile sale despre o natură extrem de abstractă, de „stilizată”, considerată „În sine”, poetul se dovedește a fi preocupat Înainte de toate de obținerea unor finaluri „de efect ale poeziilor sale (așa-zisele „poante”, cum sunt cunoscute În argoul literar), subordonând Întreaga lor construcție acestui deziderat. (Ă) Sursa greșelilor pe care le conțin aceste poezii ale lui Căprariu, ca și alte poezii asemănătoare ca factură, din revista noastră și de aiurea, a fost indicată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în felul lui. Lăzărescu, enciclopedie ambulantă, reușea să-i țină atenți pe tropăitori chiar dacă, sau tocmai, le servea din cînd în cînd cîte-un citat din Tacit, din Înțelepții Sionului sau din Savonarola. Pentru că zicerile astea sunau, în urechile lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să găsească, nu-i așa, cuvîntul ce exprimă adevărul). Recent, mucalitul Costache Olăreanu, rememorînd începutul, îl
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cauciuc, le scoteam căciulile, trebuind să le ghicesc, frenologic, chica sau chelia, făceam statuile să zîmbească etc.), eram desenator, dar mai și scriam cîte ceva pentru... organ. Ce? Într-o zi, mi-a apărut o anchetă prin restaurante și poanta care avea să mă facă știut lui Mărgărit a fost una legată de... de... listele de bucate, scrise înfiorător, total ilizibil, avînd nevoie găseam eu găselnița de un Champollion pentru a le descifra. Ce putea să-l amuze mai mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
știut lui Mărgărit a fost una legată de... de... listele de bucate, scrise înfiorător, total ilizibil, avînd nevoie găseam eu găselnița de un Champollion pentru a le descifra. Ce putea să-l amuze mai mult pe Mărgărit, stîlpul restaurantului, decît poanta mea, cultă foc într-o gazetărie atît de...! Am fost, pentru prima dată, invitat la masa lui și stimat pururea. Doi. (reluat, reluat...) În același restaurant la aceeași masă, Mărgărit și... societatea. Printre comeseni, un notoriu al plasticii ieșene de-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
va da, oare, seama electoratul de ce pericol este pîndit, mergînd (iarăși) pe descărnata mînă marxistă? Trec, încîntat, pe lîngă stenicul World Trade Center și mă opresc din loc în loc, îngîndurat, să pun cîte ceva în palma întinsă. Atît. 30 martie Poanta mileniului pare a fi disponibilitatea lui Putin ca Rusia să adere la NATO. Nu știi ce să apreciezi mai mult aici: gluma sau cinismul. E de înclinat, mai degrabă, spre varianta secundă, avînd în vedere că KGB-ul n-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai îmbogățit, mai alaltăieri, cu încă o piesă grea, destinată de data asta unor destabilizatori congresmani americani, cărora, după spusa manieratului laureat revenit la București, ar trebui "să li se dea peste bot". Pur și simplu. În sfîrșit, noroc de poanta lui Putin, cu NATO, cît ăi fi de mofluz, tot te-apucă rîsul. Cea mai sănătoasă, mai neaoșă reacție la deja uitata gogoriță pedeseristă cu lichidarea liderului carismatic ni s-a părut a fi răspunsul cîtorva miștocari dă București, întrebați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dictatură roșie a înaintașilor pur-sînge care au decimat Regatul României, făcînd jocul Rusiei bolșevice. Cînd credeam noi că vigilentul prim-vice ne anunță, salvator, dictatura proletariatului, care alta?, iată-l că ne alertează cu... dictatura dreptei. Ce-ar mai fi mers poanta asta la Urzica! (v-o mai amintiți?) Ce vitamină miraculoasă a brevetat primul tătuc roșu pentru uzul permanent al celor ce s-au rînduit și se mai rînduiesc încă la secția mondială de agitație și propagandă a partidului! (Apropo, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
era ocupat? Așa că, ce mai vorbă lungă, umorul recent al prim-vicelui cu iminenta dictatură de dreapta e bun doar pentru arhivele "Urzica", Pentru pace trainică, pentru democrație populară, "Krokodil" și altele, la fel de vesele. Titluri care doar prin ele însele fac poanta. Dacă nu ar ascunde tragismul pușcăriei comuniste, de care a avut parte un Nicolae Steinhardt, atunci titlul pus cărții sale despre suferință, Jurnalul fericirii, ne-ar bine dispune ca aflîndu-ne în fața unui iad distractiv (era de un comic debordant mărturisește
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin lege nu mai are dreptul la încă un mandat. Contîndu-se, evident, pe ignoranța acesteia. Și obținînd, desigur, procentajul dorit. Așa că megalogluma cu bulgarizarea noastră nu mai are nici un haz. Iar cea cu românizarea bulgarilor pare, mai ales acum, o poantă suprarealistă. Ofensatoare, se-nțelege, pentru sud-dunăreni. 12 iulie Aflîndu-mă în două recente high-life-uri ieșene, am avut posibilitatea, dincolo de antrenul în care, ce-i drept, m-am simțit bine, să pot face o constatare surprinzătoare privind establishmentul la zi al civilității
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tinerețea activistă. Cele care lezează de fapt permanent esența statului de drept. Încălecînd din nou cal norocos în 2000, anchilozatul de pînă atunci recurge brusc la avantajele gimnasticii. Presat, evident, și de comandamentele de moment ale scenariului euroatlantic, piruetele pe poantele din ce în ce mai agile ale vîrstei a treia fac spectacolul de nerecunoscut. Republican din fașă, găsește totuși că în locul hăituielii rutiere a Regelui Mihai e oricum mai fotogenică... reconcilierea cu cel îndepărtat de la tron de către înșiși înaintașii întru sovietism ai șiretului ocupant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venețiană a propus chiar vidul, imensul pavilion oferindu-se, fără slip, eventualilor rătăcitori prin hăul său.. Evident, n-ar fi fost o soluie mai fericită umplînd spațiul cu Sălașa, dar, oricum, din moment ce tot ne frăsuim că nu avem audiență internațională, poanta vidului nu rezolvă prea mult. O cinstită simeză cu fotografie pentru că, între provocările de ultimă oră, fotografia ocupă un loc extrem de revendicativ ar fi fost de o mie de ori mai fericită. Dar care fotografie? Supraevaluîndu-și orgoliile, soluțiile foto la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mai e posibilă. Finalul, care mie mi se pare foarte elocvent din punct de vedere al ideii, dar extrem de facil din punct de vedere dramaturgic, aproape copilăresc, îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei, contrastînd față de aceasta, prin banalitatea simțului comun. În acest sens poate că unele sublinieri mai apăsate ale poantelor s-ar cuveni încă moderate, fiind vorba de un text și de un spectacol care își datorează valoarea descifrării personajelor și situațiilor în registrele mai pretențioase ale unui modern, deși lipsit de ostentație, teatru de idei. Radu. Șt. Mihail "Calul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
volum de capital social este mai mare). Urmărind dispunerea lor după prima dimensiune, se observă constituirea unei elite alcătuite din mai mulți universitari (Papahagi, Pop, Zaciu ș.a.). O alta este constituită din ocupanții unor poziții în instanțele instituționalizate ale câmpului (Poantă - redactor și critic la revista Steaua; Opriță - fost redactor-șef adjunct al editurii Dacia, în 1997 diplomat; Bădescu - fost director al Teatrului Național Cluj, cu funcție politică în vechiul regim, aflat în diplomație în 1997; Cubleșan, Buzura, Rău, Savu ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
locală”, RL, 1973, 35; Zaharia Sângeorzan, Certitudinea debutului, CRC, 1973, 52; Ulici, Prima verba, I, 34-37; Eugen Simion, Un roman satiric, LCF, 1976, 23; Iorgulescu, Scriitori, 243-246; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 56-59; Ilie Purcaru, „Solfegiul biruinței”, R, 1983, 9; Poantă, Radiografii,II, 158-159; Cosma, Romanul, I, 210-212; Ulici, Lit. rom., I, 373-375; Popa, Ist. lit., II, 1007. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
abia în 1957, când redebutează în „Tribuna” și continuă să publice în „Steaua” și „Familia”. Nu reușește să recupereze „codurile unui imaginar” în care se impusese inițial, ci „se situează, deloc mimetic, pe sensul de adâncime al liricii contemporane” (Petru Poantă). Și prima carte, Maluri înalte, îi apare târziu, în 1974. Poezia de acum transgresează realitatea în planul sensibilului, dominată fiind de o senzualitate oarecum rafinată, într-un registru ce decurge din stilistica manieristă. Ulterior lirica lui S. evoluează spre un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
de fosfor, București, 1982; Discursul îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1986; Mic tratat de miresme, Cluj-Napoca, 1989; Vedere de pe Olimp, Cluj-Napoca, 1993; Circe și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici, Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici, Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru Poantă, „Ce nu vindecă vremea”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Ce nu vindecă vremea”, TR, 1978, 49; V. Pop, „Cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]