2,405 matches
-
credinței, fără să își mai fixeze privirea spre trecut, printr-o remușcare continuă pentru ceea ce a făcut. El se simte mai liber datorită puterii milostivirii lui Dumnezeu și are mai mult curaj de a se întoarce și de a împlini pocăința propusă, fiind însuflețit de bunătatea și milostivirea experimentate în confesional. Este recomandat ca pocăința să nu se întindă pe un termen prea lung în timp și nici să fie prea obositoare pentru penitent. Însă i se va indica acestuia să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceea ce a făcut. El se simte mai liber datorită puterii milostivirii lui Dumnezeu și are mai mult curaj de a se întoarce și de a împlini pocăința propusă, fiind însuflețit de bunătatea și milostivirea experimentate în confesional. Este recomandat ca pocăința să nu se întindă pe un termen prea lung în timp și nici să fie prea obositoare pentru penitent. Însă i se va indica acestuia să nu se reîntoarcă la situații care l-ar conduce spre păcat, ci să ia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
considerație eficacitatea harului pe care tocmai l-a primit în sacramentul celebrat. Acest har îl va susține în propunerile sale bune și îi va da putere să fie consecvent. În urma mărturisirii, a finalizării dialogului cu persoana confesorului și a stabilirii pocăinței, penitentul este îndemnat de către același confesor să își exprime în mod verbal, conclusiv, părerea de rău pentru păcatele săvârșite și propunerea de a nu mai păcătui. 3.1.4 Rugăciunea penitentului și dezlegarea Ritualul Penitenței afirmă că penitentul, înainte să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent. Însă, dacă există alte necesități pastorale, preotul celebrant are permisiunea chiar de a omite anumite părți, sau doar de a le prescurta, dar nu și de a schimba elementele esențiale ale celebrării reconcilierii sacramentale: mărturisirea păcatelor, propunerea pocăinței, invitația la căință, formula dezlegării și formula trimiterii. Este evident că Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, propune un „limbaj de tip colocvial și în mărturisirea păcatelor și în răspunsul preotului”, fapt ce promovează un adevărat proces
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca procesul dialogic să nu se desfășoare între el și comunitate, ci între cuvântul lui Dumnezeu și comunitate. El va aduce acest cuvânt mai aproape de inimile și viețile penitenților prin prezentarea unor teme concrete, de exemplu: milostivirea lui Dumnezeu, necesitatea pocăinței interioare, aspectul social al păcatului, Cristos mijlocitor al omului, practica iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, etc.. Omilia nu trebuie să anunțe doar norme de viață, ci să prezinte însăși viața care se împlinește prin intermediul fidelității față de valori și față de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
izolat, ci împreună cu ceilalți. Această conștiință îl ajută pe fiecare să simtă apartenența sa la comunitate, precum și influența pe care fiecare o manifestă asupra vieții de credință a acesteia. În cele ce urmează, Ritualul Penitenței prevede mărturisirea păcatelor, primirea unei pocăințe și oferirea dezlegării, toate fiind celebrate în mod individual. Pentru ca acest moment să se desfășoare eficient și în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În afară de acestea, momentul mărturisirii rămâne și în acest caz individual, menținând confidențialitatea și promovând dialogul privat între confesor și penitent. Ceea ce poate fi specific acestui dialog este accentuarea într-un mod mai special a dimensiunii sociale a păcatului sau a pocăinței pe care confesorul i-o va propune penitentului. După acest moment personal, celebrarea este reluată în ansamblu, când întreaga comunitate, reunită, îi aduce mulțumiri lui Dumnezeu, preamărindu-l pentru iertarea pe care a primit-o. Preotul celebrant va invita comunitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și situații mai urgente, în care nu mai există timpul necesar pentru ca să se parcurgă întreaga structură a ritului. În aceste cazuri, ritul este prescurtat, rezumându-se doar la următoarele momente: o scurtă lectură din Sfânta Scriptură, un îndemn obișnuit, impunerea pocăinței, mărturisirea generală și oferirea dezlegării generale. Când însă situațiile sunt extrem de urgente, de exemplu în cazul unui pericol iminent de moarte, preotul rostește doar formula dezlegării, care este prescurtată: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
generală. Deși fiecare din aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de citirea cuvântului lui Dumnezeu, o invitație la pocăință, mărturisirea, sfatul și îndemnul, importanța și acceptarea pocăinței, dezlegarea păcatelor, mulțumirea, o binecuvântare și trimiterea”. Fiecare formă propusă de Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de citirea cuvântului lui Dumnezeu, o invitație la pocăință, mărturisirea, sfatul și îndemnul, importanța și acceptarea pocăinței, dezlegarea păcatelor, mulțumirea, o binecuvântare și trimiterea”. Fiecare formă propusă de Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-i ajuta să înțeleagă care este cu adevărat voința Domnului, pentru ca, în funcție de aceasta, să identifice păcatul. Totodată, el le arată că această voință divină se poate împlini printr-o viață sfântă, motiv pentru care le poate propune ulterior și o pocăință adecvată. Din punct de vedere moral, procesul dialogic se poate concentra atât spre reorientarea corectă a conștiinței, cât și pe formarea unui simț al vinovăției adecvat, în conformitate cu existența și gravitatea păcatului. 5.3.1 Educarea conștiinței În momentul în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
4 Aspecte juridice ale dialogului Din punct de vedere juridic, celebrarea reconcilierii sacramentale este reglementată de Codul de Drept Canonic, care, în Cartea a IV-a, Titlul IV, de la canoanele 959 la 997, se referă în mod direct la Sacramentul Pocăinței. Același Cod se referă și prin alte canoane, aflate sub alte titluri, la aspecte ce țin de sacramentul reconcilierii. Respectarea acestui Cod va garanta liceitatea și valabilitatea unei astfel de celebrări. Dialogul sacramental, care se va derula între confesor și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ofere un sfat, confesorul îi poate solicita punctul său de vedere. Îl va ajuta începând prin a-i lăuda diferitele inițiative sau reușite, dacă penitentul ar vorbi ceva legat de asemenea aspecte. Va căuta să accentueze capacitatea sa de libertate. Pocăința poate fi stabilită în comun cu penitentul, eventual cerându-i o părere. Această pocăință va favoriza implicarea penitentului, în sensul că „va fi pus la lucru”, fapt necesar și benefic. Întreg procesul dialogic trebuie să fie caracterizat de atitudinea de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
începând prin a-i lăuda diferitele inițiative sau reușite, dacă penitentul ar vorbi ceva legat de asemenea aspecte. Va căuta să accentueze capacitatea sa de libertate. Pocăința poate fi stabilită în comun cu penitentul, eventual cerându-i o părere. Această pocăință va favoriza implicarea penitentului, în sensul că „va fi pus la lucru”, fapt necesar și benefic. Întreg procesul dialogic trebuie să fie caracterizat de atitudinea de încurajare a penitentului. g) Penitentul cu tulburare de personalitate pasiv-agresivă. Un astfel de penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. Va încerca să îi înțeleagă „lumea” sa interioară și să îi aprecieze calitățile sale ascunse. Nu trebuie provocat la conversație prea multă și nici să manifeste emoții puternice. Totuși, nu este recomandată încurajarea izolării complete, fapt pentru care, drept pocăință, este utilă implicarea sa în situații care îi sunt pe măsură. Alături de aceste tipuri de penitenți, se mai pot distinge și altele, așa cum sunt penitenții cu tulburare de personalitate schizotipală, cu personalitate evitantă sau cu tulburare de personalitate antisocială, etc.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
numit și „pregătire pentru Prima Sf. Împărtășanie”, în cadrul căruia este inclusă și pregătirea pentru Sf. Spovadă. În practica sa pastorală, Biserica așază mereu aceste două pregătiri împreună, pentru că este necesar ca, în mod coerent, copiii „să se apropie de sacramentul Pocăinței înainte de a primi pentru prima dată sfânta Împărtășanie”. Alături de „pregătirea la prima Sf. Împărtășanie”, Biserica mai recunoaște și o altfel de pregătire, care are loc cu mult înainte și care continuă și după aceasta. Este o pregătire îndelungată, sau permanentă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cel puțin în vederea unei evaluări finale. Prin programul educațional la care participă, prin ora de religie, el poate afla mai multe despre Dumnezeu, despre Biserică, viața de sacramente, cât și despre păcat, iertare, bine, rău, viața adevărată, rolul convertirii, al pocăinței, respectarea Decalogului, etc. Dacă însă aceste lucruri nu sunt transmise în mod corespunzător, ele riscă să se așeze în incoerență cu ceea ce același copil învață în familie sau în ambientul parohial. Iată de ce Biserica se vede motivată să se preocupe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu a avut criterii și valori creștine. Biserica propune și actualizează noi modele de cercetare a cugetului, pentru a le veni în ajutor, atât penitenților cât și confesorilor, dorind crearea unui numitor comun în a defini păcatul, vinovăția, iertarea și pocăința. Ritualul Penitenței conține în anexa sa trei modele de cercetare a cugetului, alcătuite în raport cu cuvântul lui Dumnezeu și orientate în sfera a trei teme de referință: dragostea față de Dumnezeu, dragostea față de aproapele și respectul față de sine. Alături de acestea, Biserica locală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se, într-un psalm (Din spovedaniile doctorului Faustus), în care-și manifestă dezamăgirea de lume și de sine, invocă Transcendentul în încercarea de a găsi o cale de mântuire (pentru sumeția și rătăcirile mele / trebuie să existe o răscumpărate). Gestul pocăinței, în acest moment, pare a fi total, dacă sinele s-a îmbogățit prin experiența cunoașterii, inclusiv a ademenirilor demonice, în voia cărora chiar s-a lăsat un timp, rătăcitul revenind acum la dumnezeire: dorul meu cel mai fierbinte a fost
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Trahonitei, Lisania, cîrmuitor al Abilenei, 2. și în zilele marilor preoți Ana și Caiafa, Cuvîntul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie. 3. Și Ioan a venit prin tot ținutul din împrejurimile Iordanului, și propovăduia botezul pocăinței, pentru iertarea păcatelor, 4. după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările. 5. Orice vale va fi astupată, orice munte și orice deal va fi prefăcut în loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
netezite. 6. Și orice făptură va vedea mîntuirea lui Dumnezeu." 7. Ioan zicea dar noroadelor, care veneau să fie botezate de el: "Pui de năpîrci, cine v-a învățat să fugiți de mînia viitoare? 8. Faceți dar roduri vrednice de pocăința voastră, și nu vă apucați să ziceți în voi înșivă: Avem pe Avraam ca tată!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. 9. Securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și ziceau ucenicilor Lui: "Pentru ce mîncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii?" 31. Isus a luat cuvîntul și le-a zis: "Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. 32. N-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși." 33. Ei I-au zis: "Ucenicii lui Ioan și ai Fariseilor postesc des și fac rugăciuni, pe cînd ai Tăi mănîncă și beau." 34. El le-a răspuns: Oare puteți face pe nuntași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
mi-am găsit oaia care era pierdută." 7. Tot așa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decît pentru nouăzeci și nouă de oameni neprihăniți care n-au nevoie de pocăință. 8. Sau care femeie, dacă are zece lei de argint și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa și nu caută cu băgare de seamă pînă cînd îl găsește? 9. După ce l-a găsit, cheamă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile, 46. și le-a zis: "Așa este scris, și așa trebuia să pătimească Hristos, și să învieze a treia zi dintre cei morți. 47. Și să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăința și iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim. 48. Voi sunteți martori ai acestor lucruri. 49. Și iată că voi trimite peste voi făgăduința Tatălui Meu; dar rămîneți în cetate pînă veți fi îmbrăcați cu putere de sus." 50. El i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
la îndemnul diavolului, care îi bagă sub nas ispite lumești, cum ar fi agoniseala de averi sau profitul de pe munca altuia. A aproapelui, în exprimare proprie domeniului. Colectivitățile călugărești, se știe, duc un trai auster, în comun, în rugăciune și pocăință. Toate bunurile lor sunt de folosință comună. Un singur buzunar, cu alte cuvinte. Numai că, așa cum descopere autorul, mai există și buzunare proprietate personală. Un soi de cămașă, care, se știe, este mai aproape de piele decât haina. De aici și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]