2,904 matches
-
mai recent pământ european, lumea Încă nediferențiată, terestră și acvatică a Deltei, cu uluitoarea ei bogăție de plante și animale, se Învecinează cu unul dintre cele mai vechi: Munții Dobrogei, cu Înălțimi modeste, tociți de trecerea vremii; În restul teritoriului, podiș și câmpie. Climat În genere arid și aspru, influența mării făcându-se simțită strict pe litoral. Dobrogea nu a aparținut țării Românești decât vreo trei decenii, În vremea domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). În Antichitate, aici trăiau geții, o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
german - figuri mai mult șterse decât eficiente. Străbatem cu microbuzul niște șosele pustii. Pe ambele părți, câmpuri verzi, colinele se succed într-o vălurire legănată. Hotărât lucru, îi spun lui Andrei, acesta nu este relief rusesc. Seamănă mai curând cu podișul Moldovei (o asociație pe care nu vreau să o „citesc” și în alt sens!). În sala de festivități a Bibliotecii Municipale, ne așteaptă solemn vreo 40 de persoane, majoritatea femei. Curiozitate maximă: prezența unor scriitori străini pentru comunitatea culturală din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o masă cum știe el! Dormim duși, dormim împărătește. Și a doua zi dimineață pornim spre tabără, "spre pământul făgăduinței", unde zile lungi vom bate dealurile și vom duce în corturi vieață de nevoi. Tabăra noastră e așezată pe un podiș trist și sărac, ars de soare, bătut de vânturi care nu mai contenesc. Cât vezi cu ochiul, dealuri și iar dealuri; afară de un buchet de stejari îndărătul casinului ofițeresc, încolo pustietate goală. Zări triste și pustii, arșiță nemilostivă și nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și de multe ori cu un gol sufletesc adânc, amărât de curgerea ceasurilor fără rost, rămân răzimat în sabie, privind spre tabără, spre nenumăratele corturi așezate regulat, în care stau grămădiți, ca sardelele-n cutii, peste șapte mii de soldați. Podișul întreg e plin de pânzele acestea de culoarea pulberii. Dintre ele necontenit izvorăsc soldați, cai și căruțe. Și sub coasta Viișoarei, aproape de locul de instrucție, gunoaele vărsate de regimentele de artilerie necontenit ard, ridicând spre cer și lăsând vântului fumuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi locuit de români sau că ar fi aparținut vreodată Rusiei. Era vorba, deci, de aceelași deziderat rusesc de a-și extinde stăpânirea în partea de Vest a Europei, iar Bucovina, teritoriu românesc, era puntea de legătură spre Ungaria și podișul Boemiei. Parțial, Rusia a atins acest obiectiv în condițiile create de pactul Ribbentrop-Molotov din 1939 și apoi de noii săi aliați, Marea Britanie și S.U.A. Misiunea Militară franceză, condusă de generalul Henry Mathias Berthelot, a fost prost văzută din capul locului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ăștia, după ce muncesc la fabrică, acolo, el mai vine duminica să culeagă și porumb, și ăia râd acolo, cu paharu’ de băutură ! Zic, da’ asta este altă treabă ! Da’, zic - unde trebuie să mergem ?” „- Trebuie să ne urcăm sus, pe podiș.” Și ne-am urcat sus pe podiș, am văzut ce este, era în picioare, nu era tăiat și am luat-o printre rânduri. „- Băi, luăm rându’, rându’, doi la rând, doi la rând, că... Nu, fiecare pe rând. Deci, nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mai vine duminica să culeagă și porumb, și ăia râd acolo, cu paharu’ de băutură ! Zic, da’ asta este altă treabă ! Da’, zic - unde trebuie să mergem ?” „- Trebuie să ne urcăm sus, pe podiș.” Și ne-am urcat sus pe podiș, am văzut ce este, era în picioare, nu era tăiat și am luat-o printre rânduri. „- Băi, luăm rându’, rându’, doi la rând, doi la rând, că... Nu, fiecare pe rând. Deci, nu luați câte două rânduri că, vrei, nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
râul Prut, care constituie hotarul cu Republica Moldova, în centrul fostului județ Fălciu, orașul Huși este înconjurat din trei părți de dealuri acoperite cu vii, livezi și păduri, toate la un loc având forma unei cetăți naturale. Orașul este situat în Podișul Central Moldovenesc, la intersecția paralelei 46o 41’ latitudine nordică cu meridianul 28o 03’ longitudine estică, la distanță de 18 km de râul Prut, la 52 km de Vaslui (reședința județului), la 81 km de Iași și la circa 335 km
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia ajung la 500 mm. Din această cauză, s-a apreciat că fostul județ Fălciu făcea parte dintre ținuturile secetoase ale țării. Vegetația, specifică dealurilor și podișurilor, este reprezentată prin stejar, frasin, carpen, paltin, ulm, măr, păr etc. În partea răsăriteană, pe dealurile mai joase de pe ambele maluri ale Văii Prutului, se identifică ușor cernoziomul negru. În Evul Mediu, ținutul Fălciu, parte a Moldovei, deși era unul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Văzând așa, ne-am hotărât a întreprinde trecerea Mărei de gheață care, după Mont Blanc, ne-a ațâțat mai mult curiozitatea. Închipuiți-vă spațiul deșert dintre munții Montanvert și Chapeau plin de un masiv enorm de gheață, care formează un podiș lung de vro șapte kilometri și lat de vro doi. Acest podiș se numește Marea de gheață și are într-adevăr aspectul unei mări în valuri care deodată ar fi înghețat, și de sub care izvorăște râul Arveyron. Noi pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după Mont Blanc, ne-a ațâțat mai mult curiozitatea. Închipuiți-vă spațiul deșert dintre munții Montanvert și Chapeau plin de un masiv enorm de gheață, care formează un podiș lung de vro șapte kilometri și lat de vro doi. Acest podiș se numește Marea de gheață și are într-adevăr aspectul unei mări în valuri care deodată ar fi înghețat, și de sub care izvorăște râul Arveyron. Noi pe atunci nu puteam să ne dăm samă desper ce este Marea de gheață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fluvii, Tigrul și Eufratul, care izvorăsc din același loc, precum Oltul și Mureșul nostru. Să ne reamintim legenda celor doi frați ce-au plecat de la casa părintească, unul spre miazănoapte, Mureșul, altul spre miază-zi, Oltul. Cam tot așa izvorăsc, din Podișul Tibetan, cele două fluvii ale Chinei: Hunhe și Iantzî. India repetă cazul Spaniei, Gangele și Indusul nefăcând altceva decât să colecteze parte din ceea ce izvorăște din interiorul peninsulei. Sunt și ele niște fluvii de frontieră. Un aspect nelipsit de importanță
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mei, și făcând analogie cu cele învățate la ora de geografie, am găsit răspuns la unele din întrebările mele legate de satul Probota, sat care uimește atât prin pitorescul său, generat de formele de relief și anume, prin încadrarea în Podișul Fălticenilor arondat arealului Podișului Sucevei, cât și prin gospodăriile frumos îngrijite în care s-a pus ceva din sufletul țăranului român de altădată. Șirul întrebărilor și nedumeririlor nu s-a oprit aici. Într-una din zile, în drum spre casa
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cu cele învățate la ora de geografie, am găsit răspuns la unele din întrebările mele legate de satul Probota, sat care uimește atât prin pitorescul său, generat de formele de relief și anume, prin încadrarea în Podișul Fălticenilor arondat arealului Podișului Sucevei, cât și prin gospodăriile frumos îngrijite în care s-a pus ceva din sufletul țăranului român de altădată. Șirul întrebărilor și nedumeririlor nu s-a oprit aici. Într-una din zile, în drum spre casa bunicilor, părinții mi-au
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe 11 decembrie 1969 la ora 13, când avionul a decolat de la București spre Turcia. "Era o zi rece, cu lapoviță își amintește Viorica Huțan. Am zburat spre Constanța, apoi de-a lungul coastelor Mării Negre până la Istambul, survolând pe urmă Podișul Anatoliei. Era începutul unei adevărate aventuri". Drumul a continuat pe următoarea rută: Teheran, Karaci, New Delhi, Agra, Bangkok, Rangoon. "Zborul spre Rangoon s-a făcut de-a lungul Gangelui, pe la sudul munților Himalaya, și, peste Oceanul Indian Golful Bengal, până am
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
străbătută longitudinal prin latura sa de vest de Șoseaua Transfăgărășan (DJ 7C), temerară lucrare de artă a constructorilor de drumuri, realizată cu multe eforturi, cu multe sacrificii umane în scopul creării unei legături rutiere mai directe între sudul țării și podișul Transilvaniei. Lucrarea se va dovedi impracticabilă bună parte din an, ea satisfăcând mai de grabă ambițiile faraonice ale unui conducător de țară, recunoscut de popor la vremea lui ca paranoic și megaloman. Cu valorile umane și materiale sacrificate aici, statul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urme ale glaciației cuaternare. Cu lacuri, custuri și văi glaciare. Climatul este de asemenea alpin, cu precipitații abundente, cu vânturi predominante din Vest. Depresiunea Făgărașului formată prin drenarea și colmatarea de către Olt și afluenții săi, este cuprinsă între Perșani și podișul Hârtibaciului. Câmpia piemontană, fragmentată de culmi deluroase, trece treptat într-o câmpie joasă de acumulare în care se află și vatra satului nostru, Cârțișoara. Aceste forme de relief oferă soluri diferite după altitudine astfel: - la golul de munte către 1500
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
perioadă a agriculturii socialiste a adus satului românesc daune incomensurabile, dintre care cea mai mare este surparea principalului edificiu moral: cultul pentru muncă. Cultul pământului Trenul personal care îl ducea pe Dumitru Dascălu spre localitatea natală, situată undeva în inima Podișului Moldovei, se târa leneș printre ogoarele cu holde sărace și pipernicite, cu frunzele ofilite și răsucite de căldura arzătoare a soarelui din miez de zi și mijloc de vară. Multele suprafețe de pământ nelucrat, arse de secetă și inundate de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a așezării sale, în mijlocul colinelor care-l adăpostesc, fertilitatea și bogăția regiunei, încântătoarea frumusețe a locurilor, el n-a cunoscut totuși, în agitata-i existență, decât o strălucire îndoielnică și de scurtă durată. Așezat pe unul din cele mai înalte podișuri, la încrucișarea marilor drumuri care, străbătând Moldova, legau Răsăritul de Apus, Polonia de gurile Dunărei, Țarigradul de unele ținuturi apropiate de noi ale Europei, Iașul a început să se afirme ca un centru cu destulă importanță, încă din secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
parohie comunală. Din depărtare, din oraș cu deosebire, Galata, cu biserica, turnul și zidurile ce le înconjoară, se prezintă ca o adevărată citadelă și produce un efect din cele mai încântătoare. Prin poziția pe care o are în centura orașului, podișul său era predestinat să poarte o mare podoabă a acestuia, un palat, un templu... (Din "Albumul României", Alex. Popescu) Pag. 148. Vedere din Podul-Verde (astăzi str. Carol) cam prin anul 1830. După o aquarelă, de autor necunoscut, proprietatea doamnei Mihail
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a fost numit director al Stațiunii de Cercetări Agronomice din Iași, unde a funcționat până în 1962. A reușit să reorganizeze și să reprofileze acest așezământ pe o tematică de cercetare complexă, legată îndeosebi de prevenirea și combaterea coroziunii solului în Podișul Moldovenesc. Ca urmare a înființării, la Fundulea, în 1957, a Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului, s-a organizat în același an, Stațiunea de Cercetări Agricole de la Podul - Iloaei, care a preluat, în 1962, tematica de cercetare a stațiunilor experimentale
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ieșit la pensie, la cerere, devenind profesor consultant, în cadrul Catedrei de Geografie a Universității A.I.Cuza Iași. La Universitatea A.I.Cuza Iași, Facultatea de Biologie Geografie. a obținut la 7 iulie 1972, titlul de Doctor în Geografie, cu teza Platforma Podișului Covurlui - studiu geomorfologic, sub conducerea științifică a prof. dr. doc. C. Martiniuc. Pentru buna pregătire a studenților la disciplina Cartografie Topografie a fost coautor la editarea a doua cursuri universitare, în 1966 și 1970. A fost coautor la editarea, în 1983
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
unde a văzut lumina zilei. De aceea voi începe printr-o descriere sumară a acestor locuri și istoricul lor. Pungești este o localitate așezată pe valea pârâului Racova din județul Vaslui, vale despre care se știu multe, raportându-ne la Podișul Moldovei, al cărui certificat de naștere este vechi de aproximativ 150 milioane ani, după cum reiese din studiile geologice. Referindu-ne strict la așezarea acestei străvechi localități, a cărei denumire inițială nu este cunoscută și nici împrejurările în care a primit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
administrativ-teritorială a plaselor și comunelor.) Pungești, 9 februarie 1939 C. OBREJA, învățător, pensionar. Stimate cititorule ! Cartea de față, va dezvălui în primul rând, o localitate numită Pungești, amplasată într-o zonă cu o frumusețe rară, situată pe Valea Racovei de pe Podișul Moldovei, parte componentă a județului Vaslui, având un trecut istoric deosebit de interesant ce-l veți descoperi încă din partea introductivă. Dar scopul principal al acestei cărți este descrierea, preocuparea de bază a localnicilor acestui așezământ, viața lor în decursul unui timp
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ori s-au suduit, care fată a mai fugit de acasă, ce nunți se mai pun la cale, că doar s-a terminat postul și s-a primit dezlegare pentru nunți, adică toate întâmplările și necazurile unei așezări sătești din Podișul Moldovei. Din vorbă în vorbă au ajuns în discuție și situații mai deosebite. De pildă, Profira lui Ghiță Nașcu se căină că fata ei, Lisaveta nu poate ține nici o sarcină și din această pricină, s-a măritat cu un bărbat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]