7,468 matches
-
în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să spun că nu pot să accept aceste strigate ale inimii, inspirate doar de un ac, de un cuțit, sau te miri ce atlceva. Cred
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
tortură, acest gen de experiențe, acestea ar trebui manipulate de o minte inteligență și inspirată”, (Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, Ed. Univers, Buc., 1980, apud. Vasile Nicolescu, Cuvânt înainte, p. 13, s.n.)? Sau considerațiile lui Petru Comarnescu, făcute pe când poeta avea doar 15 ani, despre specificitatea poeziei americane. El este, în secolul trecut, românul cu cea mai întinsă informație privind lumea și cultură americană și cu cea mai adâncă pătrundere a conștiinței acesteia. Studii peste studii, de la Homo americanus (Buc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
zgîrie zidurile, organe interne și diverse secreții. Altfel spus, idealul frumuseții feminine nu mai constă, așa cum știm din antichitate în armonia corpului, nu se mai află la vedere, s-a mutat sub crusta de piele. Ființele umane arată în viziunea poetei ca niște cadavre disecate cu organele la vedere, nimic din ceea ce oamenii se căznesc îndeobște să ascundă sau despre care evită să vorbesacă nu rămîne neobservat. Viziunea poetică a Elenei Vlădăreanu este, în spiritul generației sale, una fundamental antiromantică, anti-idilică
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
avut bani/ să-i dea preotului pentru slujbă/ tu vrei să-ți povestesc despre orașul meu..." (a cincea scrisoare către nikos). Secțiunea scrisori către nikos este cea mai reușită a volumului. Sub pretextul unor scrisori către un prieten din străinătate, poeta face un portret necruțător al României tranziției și descrie drama unor tineri debusolați, fără prezent și fără viitor. Tragicul dobîndește accente grotești, climatul este apăsător, imaginea străzii pare de pe altă planetă, totul este greu de înțeles pentru cineva din afară
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
în comun: ,nesiguranță/ sărăcie/ deprimare vanitate ură/ pe aici trece drumul spre europa/ nu mai așteptăm nimic/ avem fețe de șobolan/ nu mai visăm la america/ ne ucidem/ fericirea e pe buzele noastre". Poezia Elenei Vlădăreanu are forță și claritate. Poeta nu se încurcă în metafore și artificii tehnice, mesajul țintește direct la țintă. Anticalofilismul (susținut și prin eliminarea punctuației și a majusculelor) și-a găsit în versurile ei expresia poetică cea mai fericită. Combinația apocalitică dintre visceralitate și descriere socială
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
acestor veritabile maladii ale istoriei" și, prin generoasă extensie, tuturor celor ,ce și-au aflat moartea prin gheara ideologiilor alimentate de intoleranță și prin politicile totalitare bazate pe dictatură și încălcarea libertăților omului". Și acestea nu sînt vorbe convenționale. Căci poeta inserează în corpul liric protestul d-sale sarcastic-interogativ: , Somnul în corpus hermeticum I. se cuvine să înțeleg. și înțelegînd să/ admir și să fiu fericită. dar estului nu i se cere iertare./ cum să ceri iertare unui număr prim? estul
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
pe umerii bunicăi și apoi îi lăsa să alunece în/ pîntecele ei. eroii se lasă mîncați de hagiografi. într-o castitate mult mai/ subtilă, bunica vomita. lacurile se strîngeau în jurul peștilor, cerul în jurul buricului ei,. într-un astfel de registru poeta mizează pe o frenezie a materializării, pe un imaginar inflamat, sieși suficient. Nimic nu iese în afara acestei sfere implozive, a acestei magme ce se autoconsumă. Solemnitatea decade-n absurd, dar, printr-o mișcare circulară, absurdul se solemnizează. Transcendența e implicită
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
sînt oameni cu putere mare de reflexie". Sau: ,identitatea este o coajă de nucă. puțini reușesc să o desfacă, și atunci, întărîtați, o sfărîmă cu talpa". Conceptele nu sînt totuși complet eliberate de fascinația absconsului. O altă manieră în care poeta înțelege a se exprima ,pozitiv" este ornamentul ostentativ, decorativismul. în mod surprinzător, decepția moral-formală a deșirării exasperate se încunună cu o imagistică prețioasă, suprarealismul trecînd în barochism. Să fie o ambițioasă experiență formală sau o cochetărie feminină ce urmărește a
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
culegerii de versuri Florete, însoțite de câteva sugestive desene originale de Tudor Jebeleanu, nu știm decât că datorită căsătoriei, locuiește la Viena. în plus, textele sale (zece rânduri, dintre care primul poate fi și titlul poemului) îi atestă identitatea de poetă, ceea ce și contează. Ideea de florete induce starea de competiție, confruntare cu sine, sau în interiorul unui cuplu de forțe (masculin-feminin) ce se înfruntă, iscodesc, suspectează, poetei revenindu-i rolul asumat de a focaliza prin metafore tăioase fisura: ,iarna ne-aruncă
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
zece rânduri, dintre care primul poate fi și titlul poemului) îi atestă identitatea de poetă, ceea ce și contează. Ideea de florete induce starea de competiție, confruntare cu sine, sau în interiorul unui cuplu de forțe (masculin-feminin) ce se înfruntă, iscodesc, suspectează, poetei revenindu-i rolul asumat de a focaliza prin metafore tăioase fisura: ,iarna ne-aruncă priviri/ câini de gheață se dau la picioare/ un alb mai puțin mătăsos/ o privire necruțătoare/ râsul tău obez/ își scutură pântecele/ în sus și în
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
ca oricare alta/ e somnul de dimineață care vine/ te îngroapă în pat odată cu mine/ aproape te îngroapă/ mușcata din fereastră/ ce gură frumoasă". Versurile Floricăi Madritsch Marin se destăinuie în chip de descântec denotativ și transcrieri de vise, ca și cum poeta și-ar exorciza demonii unor amintiri corozive și urâtul prin autoidentificare și ultimatumuri. Floreta nu cruță sinele din oglindă, și nici eul privat, nocturn sau diurn, omologat în arena socială: ,ce atac frumos, ce superbă mișcare/ nu există nici un risc
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
masca facială/ ce mod de viață sfărâmicios/ în camera mea nu mă cunoaște nimeni/ lucrurile mă înghit noaptea/ ziua mă scuipă cu o bucurie naivă/ nu-mi pasă cine câștigă/ am să te lovesc prin surprindere". Martelanta anamneză psihică a poetei, bolnave de confesiune și transfigurare, nu exclude ingrediente de sorginte soresciană, adică elegie, umor, tandrețe, și nici repertoriul postmodern de măști terifiante, eventual horror, interiorizat, în ciuda aparentei detașări. Frecvența oximoronică și gesticulația suprarealistă atestă o artă poetică antimelodramă, necalofilă și
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
Gabriela Ursachi Codul de acces în poezia Ilenei Mălăncioiu pare a se regăsi în chiar rîndurile ei despre Bacovia, în locul unde poeta observă că ,simbolistica lui se depășește pe sine și face posibilă o dureroasă privire înspre moarte, din cea mai cumplită singurătate". Dacă poate fi înțeleasă și mai ales acceptată imaginea infernului cu un singur locuitor, atunci în acest fel se
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
țara noastră s-ar chema domnul Întuneric", spune Aglaja Veteranyi. ,Numele celui pe care-l iubesc este Hans (pe românește Ion)", scrie și Ileana Mălăncioiu în poezia Ondina. Cu tonul ei ,alb", impersonal, ,ca și cum ar rosti lucruri de la sine înțelese" poeta oficiază, dar se și integrează între personajele teatrului ei cu măști și cu roluri de atîtea ori schimbate între ele. Eul liric cunoaște numeroase avataruri livrești, de la regina moartă, misterios interpusă între cei doi îndrăgostiți, pînă la Ahab și Isus
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
alte eseuri, apărută în 2003 la Paralela 45 și volumul lui Horia Gârbea, Arte parțiale, de curînd publicat la editura Muzeului Literaturii Române. Poetrix pare-a fi, după nume, vreun erou. De fapt, e un fix, énorme et delicat, de poetă - cîștigarea dreptului la care poezia rîvnește neîntrerupt încă de cînd i l-a refuzat Platon: să conteze întrucîtva în cetate. De fiecare dată, altcumva decît înainte. Găsirea, cînd prioritățile sînt, mai mereu, altele, a ,momentului propice" poeziei rămîne, pentru optzecismul
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
doar să ne împrospăteze memoria ori chiar s-o informeze, dar și să asigure o minimă protecție unor case aflate acum la discreția unor primari ignoranți. în străinătate, prezența românilor e și mai rar marcată. Cînd era consilier la Viena, poeta Grette Tartler m-a invitat să dezvelesc o placă pe clădirea vestitului Theresianum, școală absolvită și de Titu Maiorescu. Numele ilustrului nostru înaintaș nu figura, cum s-ar fi cuvenit, alături de alți elevi celebri, între care unii laureați ai Premiului
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
și politice care mă înconjoară, trebuie să-mi exprim mai puțin clar părerile - că o dată mă dau afară din America!" Or, pentru ea, nu există nenorocire mai mare decît eventuala întoarcerea în România comunistă. Ar fi un dezastru pentru o poetă care îl urăște sincer pe Ceaușescu. O știe ea, portarul de la bloc și poate vînzătoarea de la băcănie. Pentru că, o dată în plus, ,grija" pentru prietenii rămași acasă o împiedică să ia atitudine publică: Nu mă pot întoarce la Ceaușești. Opinia mea
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
români Și frați Și că venim din istorie. LA MULȚI ANI ZILEI LIMBII ROMÂNE PE 31 AUGUST! CĂRȚI CARE AU TRECUT OCEANUL Nu vă fie teamă Japonia este o țară puternică, se va reface din cenușă. AȘa ne-a asigurat poeta Kae Morii Și așa va fi! Suntem convinși. „Trăiesc la prezent viața mea cea nouă...” sau „trecutul mă rupe de tine mereu...”. Pictorița Și poeta Carmen Doreal La mulți ani cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață încercată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
teamă Japonia este o țară puternică, se va reface din cenușă. AȘa ne-a asigurat poeta Kae Morii Și așa va fi! Suntem convinși. „Trăiesc la prezent viața mea cea nouă...” sau „trecutul mă rupe de tine mereu...”. Pictorița Și poeta Carmen Doreal La mulți ani cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață încercată! Să nu vă opriți la această a 61-a carte, Excelență! 15 cărți de poezie, 15 „trepte” spre perfecțiune, ne asigură Mihai Golescu. Impresionante poeme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
intim vor trece dincolo de mine o altfel de iubire ca o demonstrație publică se va întrupa dezbatere nevindecabilă din care rămân doar promisiuni o licitație cu amintiri și poate un interviu cu umbra mea Carmen Doreal este numele artistic al poetei și artistei plastice de origine română Carmen țuculescu Poenaru, stabilită din 2001 în Montreal, Canada. Carmen Doreal s-a născut la Petroșani, România a absolvit cursurile școlii de Muzica si Arte Plastice din Tg-Jiu, Liceul Sanitar din Tg-Mureș și Colegiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu e, devine atunci, desigur prin vorbă, prin marea curgere-a ei, prin marea de vorbe, năvalnic, în dulce talaz peste tot ce pare amar, și este, dar nu se mai vede, nu se aude așa. M-am întâlnit cu poeta și jurnalista Veronica Balaj din Timișoara, (România) la Budapesta, cu prilejul Fetivalului internațional de poezie ”Mare și cuvinte”, organizat de poetul Aron Gaal, un mediator între poeții lumii și un poliglot. Dovadă e chiar faptul că la ediția respectivă au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un altfel de poezie, lumea văzută din alt unghi poetic din altă țară și astfel, numărul iubitorilor de poezie poate crește. Precizez asta pentru că, acest fel de a scrie este diferit de ceea ce se tipărește azi în Israel. în versurile poetei din România sunt o serie de elemente, din creștinism, din mitologie care constituie o placă specială, dar nu acest aspect îl voi avea în atenție în articolul pe care l-am scris cu ocazia lansării volumului în Ierusalim și Tel-Aviv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
prezentă o derulare de imagini neașteptate, care declanșează o varietate de impresii artistice. Prima poezie pe care am ales să o traduc, este intitulată, “Pe o stradă din Budapesta”, și așa cum am menționat, a fost scrisă în ziua în care poeta a ajuns în Ungaria, și, când am citit-o, mi-a mers la inima cum se spune, și am tradus-o dintr-un impuls spontan. Pe o stradă din Budapesta//vară se topea/printre degetele noastre/ prelungindu-le/în cuvinte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o zi normală, ca toate zilele, pe o stradă îngustă din Budapesta. O mare parte din străzile din marile orașe din România și Ungaria sunt similare (Fac precizare pentru poeții din Israel care nu au văzut aceste orașe). Deci, declarația poetei subliniază faptul că această stradă este familiară oferindu-i un sentiment cald... încearcă o interrelaționare a gândurilor sale cu cele ale trecătorilor... comunicarea în lumea contemporană, nu este chiar așa de accesibilă. Accentul însă cade pe atmosferă. Aceasta constituie învelișul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
I și vol. II), precum și alte 10 volume de poezie și proză editate cu prilejul Festivalului. în noaptea de 11 iulie 2013, în saloanele Hotelului Posada din Curtea de Argeș (gazda tradițională a oaspeților Festivalului) au fost sărbătoriți cu prilejul unor vârste, poetele Elina Kuple (Letonia); Lana (România) și prozatorul Marin Ioniță (România). în seara zilei de 12 iulie 2013, în Sala Basarabilor, Muzeul Municipal Curtea de Argeș a avut loc vernisajul Expoziției de Artă a Cărților Neconvenționale ale Carolinei Ilica, intitulată Cărțile de la Vidra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]