2,275 matches
-
teoriei literaturii care se ocupă de creația poetică. 4. S. f. Ansamblu de forme și de principii poetice (1) caracteristice unei epoci sau unui curent literar; manieră poetică caracteristică unui poet. Din ngr. poiitkós, poiitikí, lat. poeticus, poetica, it. poetico, poetica, fr. poétique"4. Caracterul normativ al acestui concept este studiat și prezentat de domeniul cunoscut sub numele de estetică, unde considerațiilor de ordin teoretic li se alătură cele de ordin istoric, cum ar fi originea aristotelică a acestui termen. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
4. Caracterul normativ al acestui concept este studiat și prezentat de domeniul cunoscut sub numele de estetică, unde considerațiilor de ordin teoretic li se alătură cele de ordin istoric, cum ar fi originea aristotelică a acestui termen. După cum se știe, poetica lui Aristotel se axează "pe conceptul de mimesis ("arta imitare a naturii")"5. Aceasta devine prima poetică, apărută în anul 330 î. Hr., căreia îi urmează "alte celebre arte poetice pentru literaturile antice care îi au ca autori pe Horațiu (Epistola
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de la Blaga acea impersonalitate concis reflexivă, care lasă să se vadă din om mai ales ființa gânditoare"91. Existența fiecăruia dintre noi fiind una individuală, unică și irepetabilă conține moduri particulare de a trăi anumite evenimente, stări, fapte; ceea ce promoveză poetica Anei Blandiana este, în fapt, corespondența sinelui cu ceilalți, cu precădere manifestată în textele acestui volum. Fiecare trăim două, trei sau chiar patru vieți deodată,/ Ne naștem, Doamne, atât de tineri, încât/ Din miile de vieți posibile/ Nu ni se
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
imposibile, generate de trecerile succesive în planul visului, prin care eul liric ajunge la echilibrarea mișcărilor interioare, legitimând astfel permanenta construcție și reconstrucție a creației"106. Reinvestirea cu sensuri noi, în legătură sau nu cu constantele liricii neomoderniste, fac din poetica Anei Blandiana o poetică distinctă, care își câștigă individualitatea tocmai prin această permanent deconstrucție și reconstrucție a diferitelor tipuri de canon. Interesantă este, însă, deconstrucția individuală, pe care Ana Blandiana o va realize în interiorul propriului canon, demolând sensurile proprii instaurate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ele. Verbul a privi se suprapune unor consemnări diferite: pe de o parte, aduce ceva din substanța vieții, pe de altă parte, din profunzimea eului. Ființa își dorește contopirea cu lucrurile, se vrea absorbită de ele, depășită de acestea."118 Poetica demetaforizării presupune și o anumită încercare de a reface vârsta pe care o trăiește, din prisma simplității și a bucuriei de a simți clipa. Rarefierea figurilor de stil nu semnifică și o rarefiere a semnificațiilor, întrucât, așa cum poeta însăși mărturisește
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
arăta/ Ceea ce nu înseamnă nici pe departe/ Că timpul nu mai există,/ Dimpotrivă,/ Că vârtejul trecerii lui a spulberat/ Măsurile...//" (Cadran) Redimensionarea realității presupune la Ana Blandiana o încadrare a ei în alte tipare total diferite de cele obișnuite. Chiar dacă poetica în sine presupune o permanentă pendulare între real și ireal, deci o raportare la două medii diferite, originalitatea acestei autoare depășește granițele oricărei paradigme, printr-o excepțională reconstruire a trecutului prin poezie. Ea realizează o frântură în două a timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală pictați cu peisaje în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți" (Autoportret cu palimpsest), i-am cercetat poetica dintr-un unghi diferit, pe care îl considerăm corect, fiind susținut parțial de alte încercări anterioare, de cercetare a operei sale. Premisa deconstrucției canonice pornește de la studiile Ioanei Em. Petrescu, care încearcă o atribuire a conceptului de deconstructivism primei etape
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și moartea ca o consolare sau ca recuperare, nu obișnuită, ci tainică (reconstrucția). Înainte, însă, de studiul comparativ privind tipurile de poetică ale autoarelor menționate, considerăm pertinentă o incursiune în biografia Ilenei Mălăncioiu, pentru stabilirea unei relații mai trainice cu poetica acesteia, urmată de redarea titlurilor volumelor publicate, legate ambele prin intenția de a realiza o privire de ansamblu în viața și în opera autoarei, necesară, ulterior, în înțelegerea mai exactă a anumitor abordări tematologice. Despre poeta Ileana Mălăncioiu, prozatorul Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
plânsul lor care nu se mai termină,/ Să tot încerc să ies din acest noroi,/ Sătot dau la o parte lespedea asta grea,/ Pe care nu știu cine o pune înapoi//". (Într-o așteptare apăsătoare). Unul dintre principalele argumente ale apropierii de poetica Anei Blandiana, o constituie, în cazul Ilenei Mălăncioiu, prezența unei poetici a căutării de sine și a regăsirii, prin curajul de a spune adevărul. Deosebirea constă în faptul ca regăsirea se produce, la Ana Blandiana, prin naștere și prin vitalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de apoi. Încercăm, să înțelegem această notă tragică a poeziilor Ilenei Mălăncioiu și din prisma biografiei sale, contextualizându-le într-un cadru intim, personal, dominat de evenimente tragice, precum moartea surorii sale, căreia chiar îi dedică volumul Sora mea de dincolo. "Poetica regăsirii" este numită metaforic creația Anei Blandiana, poeta rezervându-și aproape în fiecare poem dreptul de a-și mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută, într-o limbă și într-un limbaj proprii. Increatul, nunta, sunt teme des întâlnite în literatura română
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
preferat să astepte si să debuteze editorial după mai multi ani"195. Nu acordă atenție sporită construcției textuale, depășind, astfel, granițele modelului șaizecist, de la care nu se dezice în totalitate, însă, prin variata tematologie pe care o împrumută de la acesta. Poetica sa este o poetica a semnificatului, a conținutului, ideea transmisă fiind mai importantă decât învelișul ei, uneori, chiar decât modul de a o comunica. Publică, dar, mai ales, scrie, doar când are ceva de spus, fiind o prezență, pe cât de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania"514. O cunoaștere și o cercetare îndeaproape a biografiei autoarei relevă modul în care nu doar întreaga experiență culturală acumulată influențează poetica acesteia, ci și experiențele cotidiene, intime sieși. Astfel, "așa cum scriitoarea argumentează și în epistolele trimise la vârsta de 19 ani poetei Victoria Ana-Tăușan (1937-2011), prietenă încă din adolescență, orice scriitor trebuie, un timp, să se izoleze, să citească enorm, să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
București, Editura Diadactică și Pedagogică, 1996. Petraș, Irina, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992. Petrescu, Ioana, Modernism-Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. Petrescu, Ioana, Studii de literatură română și comparată, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2005. Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. Petroveanu, Mihail, Traiectorii lirice, București, Editura Cartea Românească, 1974. Picon, Gaetan, Funcția literaturii, București, Editura Univers, 1982. Piru, Alexandru, Poezia românească contemporană 1950 1975, I, București, Editura Eminescu, 1975. Piru, Alexandru, Istoria literaturii române
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Le unește un specific interior, o finețe a firii, peste care privitorul nu poate trece nepăsător. Tematica îi facilitează autoarei accesul în lumea atât de generoasă, atât de complicată, atât de fără margini, a poeziei. Vorbind despre Ana Blandiana, despre poetica acesteia, Alina-Iuliana Popescu se referă, de fapt, la limbajul poetic în integralitatea lui. Ne readuce în perimetrul unei literaturi clasicizate, intrate de multă vreme în manuale. Generația '60 sau curentul neomodernist, ca etapă de tranziție între două paradigme, modernismul și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
își propaga ideologia, anulând, prin instrumentalizarea discursului literar, valoarea estetică a acestuia". 40Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală, O abordare funcțional tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2007, p. 17. "Vezi poetica structuralistă, poetica generativă, poetica ilocuționară etc." 41Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 9. 42Crișu Dascălu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986, p. 18. 43Ibidem, p. 19. 44Cf. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ideologia, anulând, prin instrumentalizarea discursului literar, valoarea estetică a acestuia". 40Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală, O abordare funcțional tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2007, p. 17. "Vezi poetica structuralistă, poetica generativă, poetica ilocuționară etc." 41Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 9. 42Crișu Dascălu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986, p. 18. 43Ibidem, p. 19. 44Cf. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. 65Ioana Bot, în Ioana Em. Petrescu și poetica postmodernismului, Prefața la Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 15. 66Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 40. 67Concepție formulată de Derrida, 1974 (capitolul La fin du livre et le commencement de l'écriture) și 1978 (Freud and the Scene of Writing ). 68Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995, p. 5-7. 81G. Bachelard, Le nouvel esprit scientifique
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Bratu, op. cit., p. 132. 145 Dicționarul general al literaturii române, p. 296. 146Dumitru Micu, art. cit., p. 54. Autorul, vorbind despre poezia subversivă a Anei Blandiana, identifică metafore inedite, fiind, în concepția noastră, unul dintre puținii care îi înțelege îndeaproape poetica. Ana Blandiana nu scrie întocmai ca romanticii, nu scrie nici ca moderniștii, nici ca poeții generației sale, ci scrie câte puțini din toți și mai mult, însă ceea ce este interesant, așa cum rezumă Dumitru Micu, constă tocmai în faptul că "poeta
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în teoretic, nu lasă nimic deoparte. Lansează observații în prismă psihologică, psihanalitică, din când în când filosofică, recurge la sugestiile semanticii și ale stilisticii (limbajul aluziv, "vorbirea acoperită" ș.a.), atacând pieptiș sau prin învăluire retorica unor scriituri ("tainele strategiei" ș.a.), poetica plurivalentă a narațiunii. Noime fel de fel vor ieși la iveală în urma acestor stăruitoare operațiuni, în cursul cărora sunt capturate și detalii cu miez, vocabule cu semnificativă frecvență, pe ici, pe colo și semnele de punctuație fiind valorificate pentru "elocvența
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu limba! 37 Cf. Proza istorică greacă, culegere îngrijită de D. M. Pippidi, Tucidide (Traducere și note Florea Fugariu), Editura pentru Literatură Universală, București, 1970, p. 178. 38 Id. ib. p. 179. 39 Id. ib. p. 180. 40 Cf. Aristotel. Poetica (Traducere, notiță introductivă și note de D. M. Pippidi), în vol. Arte poetice. Antichitatea, Editura Univers, București, 1970, mai ales pp. 161-163. 41 Cf. Romanul istoric, vol. I-II, (Traducere românească de Ion Roman), Editura Minerva, București, 1979, vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
8. Scriitura ca absență a autorului / 181 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului / 186 3.3.1. Logos-ul disprețuit / 187 3.3.2. Postmodernism și stil / 188 3.3.3. Filosofie sau literatură? / 190 3.3.4. Poetica postmodernismului / 199 3.4. Buclă concluzivă / 201 Partea a II-a. Cazul Baudrillard / 205 Capitolul 4. Baudrillard și postmodernismul / 207 4.1. De ce Baudrillard? / 207 4.2. Influențe / 211 4.3. De la modernism la postmodernism / 215 4.3.1. Explorarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ritual al strămoșilor noștri care căutau răspunsurile în autoritatea preoților. Pentru Rorty, progresul ține și de înlocuirea figurii filosofului cu aceea a poeților și inginerilor, care pot produce mai multe proiecte cu efecte sociale mult mai mari. 3.3.4. Poetica postmodernismului În contextul lărgit al punerii în discuție a raportului dintre discursul filosofic și cel literar se situează și proiectul constituirii unei poetici a postmodernismului 325, în cadrul căreia caracteristicile scriiturii postmoderne pot fi mult mai ușor decriptate. Scriitura este aceea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
HASSAN, Ihab, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, 1987. HAUPT, Heinz-Gerhard, "Consumatorul", în Ute Frevert, H.-G. Haupt, Omul secolului XX, trad. de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 259-278. HUTCHEON, Linda, Poetica postmodernismului, trad. de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002. HUTCHEON, Linda, Politica postmodernismului, trad. de Mircea Deac, Editura Univers, București, 1997. HUYSSEN, Andreas, "Mapping the Postmodern", în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, 1990, pp. 234-277. JAMESON, Fredric
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]