2,793 matches
-
dugri”, adică este direct, simplu, agresiv, orientat spre imaginea publică a vorbitorului, alert, cu multe întreruperi și suprapuneri. Scollon și Scollon (1987) pun volubilitatea comunicativă vs atitudinea comunicativă taciturnă în legătură cu strategiile solidarității, ale politeții pozitive, respectiv cu strategiile deferenței, ale politeții negative din diverse culturi (vezi și infra, 6.4). Există diverse maniere culturale de semnalizare a intențiilor interacționale: de pildă, intenția de a păstra cuvântul este semnalizată de vorbitorii din Europa Centrală și de Sud printr-un debit verbal mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obedient, respectuos în asimilarea cunoștințelor transmise de profesor, deoarece îl percep pe acesta într-o poziție de putere instituțională și informațională. Inhibiția de „a vorbi în clasă” orientează evaluarea spre forme de comunicare scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îl percep pe acesta într-o poziție de putere instituțională și informațională. Inhibiția de „a vorbi în clasă” orientează evaluarea spre forme de comunicare scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în societate. În comunicare indivizii își negociază
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informațională. Inhibiția de „a vorbi în clasă” orientează evaluarea spre forme de comunicare scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în societate. În comunicare indivizii își negociază imaginea publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care exprimă dorința
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dorința de independență („imaginea negativă” a individului), respectiv dorința de afiliere (imaginea pozitivă a individului); activitățile de imagine (engl. face-work) sunt menite să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care vorbitorii apelează la una sau alta dintre cele două
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individului), respectiv dorința de afiliere (imaginea pozitivă a individului); activitățile de imagine (engl. face-work) sunt menite să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care vorbitorii apelează la una sau alta dintre cele două strategii, precum și mărcile lingvistice ale strategiilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să evite amenințarea imaginii interlocutorilor (Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care vorbitorii apelează la una sau alta dintre cele două strategii, precum și mărcile lingvistice ale strategiilor folosite. De exemplu, în Rusia, Polonia, țările latino-americane vorbitorii apelează mai frecvent la strategii ale politeții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Brown, Levinson, 1978). Impolitețea comunicativă apare atunci când interlocutorul neglijează (conștient sau inconștient) regulile politeții pozitive (impolitețe pozitivă), respectiv regulile politeții negative (impolitețe negativă) (Kienpointner, 1997). Diferă de la o cultură la alta preferința pentru strategii ale politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care vorbitorii apelează la una sau alta dintre cele două strategii, precum și mărcile lingvistice ale strategiilor folosite. De exemplu, în Rusia, Polonia, țările latino-americane vorbitorii apelează mai frecvent la strategii ale politeții negative, în timp ce în Europa de Vest și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
politeții pozitive, respectiv strategii ale politeții negative, situațiile în care vorbitorii apelează la una sau alta dintre cele două strategii, precum și mărcile lingvistice ale strategiilor folosite. De exemplu, în Rusia, Polonia, țările latino-americane vorbitorii apelează mai frecvent la strategii ale politeții negative, în timp ce în Europa de Vest și în culturile anglo-saxone vorbitorii recurg cel mai adeseori la strategii ale politeții pozitive; în cultura americană se folosesc strategiile politeții pozitive ori de câte ori vorbitorul poate să-și exprime interesul, aprecierea față de interlocutor, încrederea în el, disponibilitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cele două strategii, precum și mărcile lingvistice ale strategiilor folosite. De exemplu, în Rusia, Polonia, țările latino-americane vorbitorii apelează mai frecvent la strategii ale politeții negative, în timp ce în Europa de Vest și în culturile anglo-saxone vorbitorii recurg cel mai adeseori la strategii ale politeții pozitive; în cultura americană se folosesc strategiile politeții pozitive ori de câte ori vorbitorul poate să-și exprime interesul, aprecierea față de interlocutor, încrederea în el, disponibilitatea de a se angaja în acțiuni comune; în cultura japoneză, strategiile politeții negative sunt mult mai frecvente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosite. De exemplu, în Rusia, Polonia, țările latino-americane vorbitorii apelează mai frecvent la strategii ale politeții negative, în timp ce în Europa de Vest și în culturile anglo-saxone vorbitorii recurg cel mai adeseori la strategii ale politeții pozitive; în cultura americană se folosesc strategiile politeții pozitive ori de câte ori vorbitorul poate să-și exprime interesul, aprecierea față de interlocutor, încrederea în el, disponibilitatea de a se angaja în acțiuni comune; în cultura japoneză, strategiile politeții negative sunt mult mai frecvente, folosite pentru a marca diferența de statut dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai adeseori la strategii ale politeții pozitive; în cultura americană se folosesc strategiile politeții pozitive ori de câte ori vorbitorul poate să-și exprime interesul, aprecierea față de interlocutor, încrederea în el, disponibilitatea de a se angaja în acțiuni comune; în cultura japoneză, strategiile politeții negative sunt mult mai frecvente, folosite pentru a marca diferența de statut dintre interlocutori, grija de a nu intra în teritoriul personal al interlocutorului; în cultura română, ospitalitatea se manifestă, de pildă, prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în cultura japoneză, strategiile politeții negative sunt mult mai frecvente, folosite pentru a marca diferența de statut dintre interlocutori, grija de a nu intra în teritoriul personal al interlocutorului; în cultura română, ospitalitatea se manifestă, de pildă, prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința de a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
personal al interlocutorului; în cultura română, ospitalitatea se manifestă, de pildă, prin strategii ale politeții pozitive (insistențe verbale, dorința de a veni în ajutorul celuilalt), în timp ce în cazul relațiilor ierarhice inferiorul recurge la un comportament deferent față de superior (strategii ale politeții negative). Membrii culturilor individualiste tind să recurgă mai degrabă la strategii de promovare a imaginii personale, în timp ce membrii culturilor colectiviste tind să recurgă în special la strategii de conservare a imaginii celuilalt pentru menținerea armoniei sociale; membrii culturilor colectiviste tind
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adopte comportamente diferențiate în funcție de poziția ierarhică ocupată de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța față de putere este mică nu par să facă diferențe importante legate de putere în adoptarea strategiilor comunicative. Scopul cu care vorbitorii recurg la strategii ale politeții pozitive/negative este diferit: în societățile individualiste vorbitorii doresc să-și poată exprima liber opiniile, într-o formă acceptabilă de interlocutor și suficient de persuasivă, în timp ce în societățile colectiviste interlocutorii sunt preocupați de conservarea unor relații armonioase de grup. Modul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
liber opiniile, într-o formă acceptabilă de interlocutor și suficient de persuasivă, în timp ce în societățile colectiviste interlocutorii sunt preocupați de conservarea unor relații armonioase de grup. Modul în care sunt performate actele de vorbire este în legătură directă cu strategiile politeții preferate de o cultură dată. De exemplu, exprimarea dezacordului cu interlocutorul este un act de vorbire care amenință imaginea publică a acestuia. Un studiu efectuat cu subiecți din cultura americană și din cultura chineză (Liang și Han, 2005) indică faptul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
publică a acestuia. Un studiu efectuat cu subiecți din cultura americană și din cultura chineză (Liang și Han, 2005) indică faptul că, atunci când își exprimă dezacordul cu un superior, comparativ cu studenții americani, studenții chinezi folosesc mai multe strategii ale politeții negative și formule de adresare, în timp ce exprimarea dezacordului cu persoane egale ca statut se face în mod similar în ambele grupuri etnice, prin reducerea strategiilor politeții pe măsură ce distanța socială dintre interlocutori crește. Acest comportament comunicativ este consecvent cu diferența constatată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu un superior, comparativ cu studenții americani, studenții chinezi folosesc mai multe strategii ale politeții negative și formule de adresare, în timp ce exprimarea dezacordului cu persoane egale ca statut se face în mod similar în ambele grupuri etnice, prin reducerea strategiilor politeții pe măsură ce distanța socială dintre interlocutori crește. Acest comportament comunicativ este consecvent cu diferența constatată între cultura chineză - caracterizată prin distanță mare față de putere - și cultura americană - caracterizată prin distanță mică față de putere (Hofstede, 1984, 1997). Același studiu a evidențiat o
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre interlocutori crește. Acest comportament comunicativ este consecvent cu diferența constatată între cultura chineză - caracterizată prin distanță mare față de putere - și cultura americană - caracterizată prin distanță mică față de putere (Hofstede, 1984, 1997). Același studiu a evidențiat o diferență între strategiile politeții preferate de bărbați, respectiv de femei în cultura chineză, față de folosirea acelorași strategii, atât de către bărbați, cât și de către femei, în cultura americană. Din nou, concluzia este consecventă cu gradul mare de masculinitate al culturii chineze, respectiv cu caracterul preponderent
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau, în culturile arabe, prin tautologii, determinări ori structuri (cvasi)repetitive (de tipul structurilor românești 5 ani de zile; 2 zile pline; de dimineața până seara; E foarte frumos, îmi place foarte mult, e foarte frumos!). O abordare a sistemului politeții în termenii principiilor comunicative a relevat existența unor maxime ale politeții precum Nu impune!, Lasă opțiuni interlocutorului!, Exprimă sentimente de camaraderie! (Lakoff, 1973) sau maxima tactului, maxima generozității, maxima aprobării, maxima modestiei, maxima acordului, maxima simpatiei (Leech, 1983). În această
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de tipul structurilor românești 5 ani de zile; 2 zile pline; de dimineața până seara; E foarte frumos, îmi place foarte mult, e foarte frumos!). O abordare a sistemului politeții în termenii principiilor comunicative a relevat existența unor maxime ale politeții precum Nu impune!, Lasă opțiuni interlocutorului!, Exprimă sentimente de camaraderie! (Lakoff, 1973) sau maxima tactului, maxima generozității, maxima aprobării, maxima modestiei, maxima acordului, maxima simpatiei (Leech, 1983). În această abordare, culturile diferă între ele în funcție de felul în care ierarhizează maximele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
maxima aprobării, maxima modestiei, maxima acordului, maxima simpatiei (Leech, 1983). În această abordare, culturile diferă între ele în funcție de felul în care ierarhizează maximele, de prioritățile acordate unora dintre ele. Pentru cultura chineză, de exemplu, Gu (1990) identifică patru maxime ale politeții în acțiune: maxima autodenigrării (autodenigrarea pentru a oferi poziție de superioritate interlocutorului), maxima adresării (folosirea unor modalități de adresare către interlocutor în funcție de rolul acestuia în cadrul structurilor ierarhice), maxima generozității și maxima tactului. 2.6.5. Empatizarea cu interlocutorul Gradul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2.6.5. Empatizarea cu interlocutorul Gradul de empatizare cu interlocutorul marchează capacitatea/disponibilitatea interlocutorului de a privi o problemă din perspectiva vorbitorului, de „a se pune în locul lui”. În culturile în care vorbitorii au tendința de empatizare predomină strategiile politeții pozitive, în timp ce în culturile în care empatizarea cu interlocutorul nu joacă un rol important predomină strategiile politeții negative. În interacțiunile instituționale apar diferențe de empatizare între funcționarul public și solicitant: în cultura britanică, de pildă, funcționarul public tinde să empatizeze
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
privi o problemă din perspectiva vorbitorului, de „a se pune în locul lui”. În culturile în care vorbitorii au tendința de empatizare predomină strategiile politeții pozitive, în timp ce în culturile în care empatizarea cu interlocutorul nu joacă un rol important predomină strategiile politeții negative. În interacțiunile instituționale apar diferențe de empatizare între funcționarul public și solicitant: în cultura britanică, de pildă, funcționarul public tinde să empatizeze cu interlocutorul, în timp ce în culturile orientale comunicarea se desfășoară strict de pe poziții instituționale, cu reducerea la minim
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
satisfacției Zâmbetul - sprijin al interacțiunii verbale Rolul important al conversației fatice Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]