3,008 matches
-
Charles Baudelaire, dandysmul, preocuparea obsesivă pentru exterioritate, femeia ca „obiect” prețios, asemenea artei. Poezia capătă uneori vagi, retorice elanuri constructiviste, R. fiind sedus mai degrabă de aspectul pictural, pitoresc al agitației din porturi, fabrici, șantiere. El pare să ocolească orice popas reflexiv, orice angajare sentimentală și, în general, se cantonează în orizontul ideilor comune, ca atunci când compune o imprecație la adresa idolului Aur. Limbajul este adecvat, colorat neologistic, într-o frazare abil retorică, ce dovedește o mare ușurință a versificării. Poeme eroice
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
se-întâmplă/ atât de rar să mă ridic în picioare/ în vremea veselă a vieții mele”) monologhează interogativ în numele însumării actoricești care îi compune existența: „Ce suntem? ce suntem? Un fel de fantomă a fugii/ un fel de formă a popasului/ cu sufletul continuând să fugă/ un fel de suspin al febrilității”. Cum spune Lucian Raicu, „poezie torturată de neliniști lucide, nutrită însă de zonele mai adânci, halucinante, ale reprezentării. O conștiință sensibilă, în stare de continuă pândă și tensiune interogativă
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor?/ Ziua de vară dam roată câmpiei,/ Noaptea dormeam cu caii sub plop foșnitor” (Popas) sau tânguiri: „Nu m-așteaptă mama în prag și nicăierea./ În casa amintirii s-a așternut tăcerea./ Ferestrele sunt negre și oarbe și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
de Litere și Drept. Colaborează la ziarul „România muncitoare” cu traduceri din Maxim Gorki, reunite în volum sub titlul Vagabondul. Tovarășul meu de drum (1905). Ideea plecării din țară îi este inculcată de prietena sa evreică și, cu un scurt popas la München, ia drumul Statelor Unite ale Americii, stabilindu-se la începutul anului 1906 la New York. După perioada de acomodare, în care îndeplinește tot felul de munci și învață limba engleză, devine gazetar și își continuă studiile de artă la National Academy și
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
Adevărului literar și artistic” (1937). Invitat în țară în 1937, participă la o serie de șezători literare, dar se face cunoscut și prin traducerile realizate de Jul. Giurgea, care transpune romanul There Is My Heart (1936) sub titlul Drumuri cu popas (1938), și de Ionel Jianu, care tălmăcește Easter Sun, intitulat în versiunea românească Soare de Paști (1940). În țară va reveni și după de-al doilea război mondial spre a se documenta pentru romanul închinat lui Brâncuși, The Saint of
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l familiariza cu obiceiurile ciobănești. Alte ipostaze ale acestui tip de om isteț și cu inimă mare pot fi întâlnite în povestirile Viscol (personajul Ion Baciu), Păstorul Domnului (preotul), Drumuri cu popas (Ion Codreanu), în care laitmotivul constă în asigurarea bunăstării urmașilor sau în buna rânduială a căsătoriei celor tineri. Între sentimentele copiilor și calculele părinților există uneori mari discrepanțe, care generează suferință și dușmănie, marcând destine. Moment esențial în viața săteanului
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
de urmărit sunt mai ales isterizarea colectivă trăită de lumea din sat, modul în care „gura satului” și „moara zvonurilor” influențează mentalul colectiv, văzut în paralel cu fixația amoroasă. O astfel de fixație se întâlnește și în romanul Drumuri cu popas, un fel de Han al lui Mânjoală schimbat, pentru că Ion Codreanu este oprit din drumul său spre America de dragostea pentru Zamfira, soția cojocarului și negustorului de lână Anghel, a cărei făptură îl farmecă într-atât, încât preferă rolul de
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
1934; ed. (Soare de Paști), tr. Ionel Jianu, București, 1940; Iléana la Possédée, tr. Paul Genty, Paris, 1934; Winning a Wife and Other Stories, pref. Edward J. O’ Brien, New York, 1935; There Is My Heart, New York, 1936; ed. (Drumuri cu popas), tr. Jul. Giurgea, București, [1938]; A Time to Keep, New York, 1949; ed. (Timp de neuitat), tr. și pref. Ioan A. Popa, Cluj-Napoca, 1975; No Time for Tears, New York, 1958; The Saint of Montparnasse, Philadelphia - New York, 1965; ed. (Sfântul din Montparnasse
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
-se printre protagoniștii grupului format în jurul revistei „Poesis” din Satu Mare, este și membru al Fundației „N. Steinhardt” de la Rohia, președinte al Filialei Satu Mare a organizației Lions Club International, patron asociat al Editurii Decalog din Satu Mare. Figurează cu versuri în antologiile Popas printre poeții tineri (Cluj-Napoca, 1974) și Caietul debutanților pe anul 1978 (București, 1979). În prima lui carte, Literatură și eveniment (1983), P. adună eseuri privind literatura rusă și sovietică, semnate de-a lungul anilor în presă. Sunt aici pagini care
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
Bravu 91. 3983. Ionescu Elenă, 3 apartamente, București, str. Ștefan Mihăileanu 6. 3984. Iliescu Ana, 5 apartamente, București, Aleea Rumeoara 25. 3985. Ionescu Lucia, 5 apartamente, București, str. Fântânica 15. 3986. Ionescu Elisabeta, 6 apartamente, București, str. Călușei 11, str. Popasului 32. 3987. Iosif Cezar, 2 apartamente, București, str. Stupinei 17. 3988. Ionescu Eugenia, 4 apartamente, București, str. Maior Claudian 10. 3989. Ionescu Victor și Gherghina, 8 apartamente, București, str. Lt. Medic Zlatescu 35. 3990. Ionitescu George, 3 apartamente, București, calea
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Premiul Kalinga (UNESCO, 1993) - pentru opera omnia, Premiul Asociației Scriitorilor din București. Ca poet, debutează în 1942 la revista „Poesis” a Colegiului Național Militar „Nicolae Filipescu”, publicând apoi reportaje, articole de critică și versuri în „Presa” din Câmpulung. Primul volum, Popas printre frunze și flori, îi apare în 1962, iar prima culegere de poeme, Omul, cu iubirile, în 1985. În 1993 tipărește Versuri alese, urmat de Poeme marine (1995), De dragoste (1997), Zborul cărăbușului (1997), Inedite (I-II, 1998-1999), Cântece ameline
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
românesc, concretizate în monografiile Liceul „Gheorghe Lazăr”. 1860-1995 (1995), Monografia Liceului „Mihai Eminescu”. 1926-1999 (1999), Sub semnul lui Lazăr (2000, în colaborare). O interesantă memorialistică este adunată în Pietre la templul adevărului (1995) și în Întâmplări și oameni (2001). SCRIERI: Popas printre frunze și flori, București, 1962; Minuni ce nu mai sunt minuni, București, 1962; Meșterii naturii, București, 1962; Printre pitici și uriași, București, 1971; Reviste literare ale elevilor. 1834-1974. Istoria presei școlare românești, București, 1977; Uzina Flora, pref. I. Tarnavschi
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
condiții, bolnavii cancer să poată locui Împreună cu familiile și să poată duce o viață comună activă cel puțin trei luni pe an, În condițiile În care tratamentul și asistența medicală generală continuă. La Întoarcerea spre Trondheim am făcut un scurt popas la Fosen Aquasenter, Rødneset, un vast incubator pentru puietul de cod, specie care urmează să populeze bazinele a tot mai multe ferme piscicole moderne care se răspândesc În Întreaga regiune, complementar la agricultura tradițională. Ultima zi a congresului de la Trondheim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Iași, 1998 (în colaborare cu Mihai Ungureanu); Mituri și simboluri politice în Europa Centrală, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Satco-Pânzar, Dicționar, 170; Liviu Antonesei, Un excelent traducător, „Monitorul”, 1995, 1237; Dan Mănucă, Trepte spre sinteză, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Florin Faifer, Popasuri în Țara Fagilor, DL, 1997, 27; Corneliu Ștefanache, O carte despre Bucovina, „Evenimentul”, 1997, 1752; George Bădărău, Amănunte esențiale, CL, 1997, 8; Mircea A. Diaconu, Generozitatea istoricului literar, „Crai nou”, 1997, 1885; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 317-318; Mihai Iacobescu, Unitate
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
Valeriu Cristea, „Fața lumii”, FLC, 1971, 51; Adrian Popescu, „Fața lumii”, ST, 1972, 23; Sorin Titel, Experiență și transcriere, RL, 1975, 52; Virgil Carianopol, „Primăvară în infern”, R, 1981, 8; Al. Raicu, Stelian Păun - 70, RL, 1983, 9; Al. Raicu, Popas aniversar, RL, 1988, 11; Cristea, Teleorman, 513; Popa, Ist. lit., II, 942. O.I.
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
avangardist M. pare că nu se poate stabili nici o legătură. Dotat cu un accentuat simt al umorului, cu talent actoricesc și cu un bagaj de cunoștințe apreciabil, cu toate că era autodidact, M. iese din anonimat datorită prieteniei cu Șasa Până. În popasurile sale în orășelul de provincie, Șasa Până organizează o șezătoare de artă și literatura nonconformista, cu scopul de a edita o revistă. Această apare la Dorohoi, în 1928, cu titlul „unu”, si găzduiește în paginile ei și proza Șmaie aparținând
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
căruța (la câmp), fie cu mașina (la oraș), fie cu microbuzul („pe navetă”) pentru muncă la Ploiești sau cu autocarul (pentru muncă în Spania). În drumul lor spre Europa și spre secolul XXI, tomșenenii se regăsesc sau se pierd în popasuri mai lungi sau mai scurte la cârciumile satului, ce „pichetează” de-o parte și de alta, aceeași șosea principală. Profilul general al satului Satul Tomșani face parte din comuna cu același nume, alături de alte trei sate: Magula, Sătucu și Loloiasca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în toată amploarea sa). Să ne apropiem acum de perspectiva comunitaristă a lui Etzioni, pentru a o examina mai îndeaproape. Astfel, multe dintre chestiunile teoretice abia schițate mai sus vor căpăta concretețe, iar critica mea va putea regăsi, după un popas în interiorul paradigmei comunitariste, terenul ferm al științei sociale clasice, care încă nu-și făcea un punct de onoare din adoptarea unei perspective anistorice, așa cum s-a întâmplat în deceniile recente. Pentru cineva care, ca mine, este mai curând credincios unei
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Oceanul Pacific, preferă s-o bea, în locul lichidului sălciu scos din rîurile peruviene sau indiene și vîrît în butoaie aduse deunăzi cu pluta. Iată de ce, în vreme ce alte corăbii, care pornesc spre China de la New York și se întorc pe aceeași rută, fac popas în vreo douăzeci de porturi, balenierele pot să rămînă în tot acest timp pe mare, fără a zări măcar o fărîmă de uscat și fără ca marinarii ei să vadă vreun alt om în afară de niște marinari ca și dînșii, la bordul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nou cît mai grabnic cu putință, însă la un punct ceva mai depărtat, își consultă compasul și determină poziția promontoriului încă vizibil, pentru a ajunge cu și mai multă certitudine la punctul acela depărtat și nevăzut, ales ca loc de popas - întocmai așa procedează și vînătorul de balene, balena însăși slujindu-i drept compas. Căci, după ce a fost urmărită și reperată cu atenție vreme de multe ceasuri, pe lumină, traseul ei nocturn este stabilit aproape cu aceeași precizie de către vînător, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Gheorghe, ridică-te Ioane, Editura Majadahonda, București, 1997. Paven, Justin Ștefan, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?, Editura Ramida, București, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii I: Soarele de la nord, prefață de Paul Caravia, Editura Helicon, Timișoara, 1996. Plapșa, Lucian, Memorii II: Popas în iad, cuvânt înainte de Radu Ciuceanu, Editura Artpress, Timișoara, 2004. Petrișor, Marcel, Memorii I: Fortul 13 Jilava. Convorbiri din detenție, Editura Meridiane, București, 1991. Petrișor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Editura Timpul, Iași, 1994. Petrișor, Marcel
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe țiganii din țară, pentru a nu fi folosiți de turci ca iscoade. Mai mult, țiganii primesc și arme, gestul intenționând trezirea unui sentiment de responsabilitate în măsură să-i transforme în oșteni fideli intereselor întregii comunități naționale. După un popas între satele Alba și Flămânda, proaspăta oaste țigănească este trecută în revistă de Vlad Țepeș și îndrumată să-și așeze tabăra la Spăteni, între Bărbătești și Inimoasa. Călătoria se desfășoară anevoie, datorită gâlcevilor neîntrerupte dintre țigani, neputinței lor de a
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
mână, cei cu inima română” sugerează orientarea tradiționalistă a publicației și rațiunile apariției ei, subliniate și într-un Cuvânt de început, care definește și aspirația de a oferi românilor pribegi „o adevărată recreere a sufletului și a minții, un binefăcător popas de reculegere în sens creștin și românesc, pe drumul cotidianului sumbru pe care-l parcurg”. C., editată de Nic. Iancu Păltinișanu, apare sub auspiciile Societății Culturale „România” din Sao Paulo și este prima revistă în limba română din Brazilia. Colaborează
CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286055_a_287384]
-
Printre constructorii canalului • Dacă vreți să știți cum să vă creșteți copiii • Într-o grădiniță de copii • Vestitoarea furtunii • Capul Midia • Poporul se înstăpânește temeinic • În văzduh și pe arii • Zile fără nopți în bătălia celei dintâi recolte a cincinalului • Popasuri pe Valea Jiului • Doicești • Stahanovistul Nicolae Iureș • Pe malurile Mureșului • Lumini care nu se sting. Scrisoare de la Bicaz • Visurile care se împlinesc. Reportajele sunt rareori comentate în presă; când se fac referiri la ele, acestea sunt întotdeauna criticate. Iată, de pildă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
2091, Petru Dumitriu - În văzduh și pe arii - în nr. 2104, Ion Vitner - Note de drum din R.P. Bulgaria - în nr. 2107, V. Em. Galan - Zile fără nopți în bătălia celei dintâi recolte a cincinalului - în nr. 2133, M. Banuș - Popasuri pe Valea Jiului - în nr. 2162. - V. Em. Galan - Drum spre pământuri necunoscute - în nr. 2179: - Ilie Purcaru - Doicești - în nr. 2232. Petre Dragoș - Stahanovistul Nicolae Iuteș • În Scânteia, 1953: - în nr. 2655, 10 mai: V. Em. Galan - Umăr la umăr
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]