3,622 matches
-
În xe "Polonia"Polonia 5. Date apropiate sunt indicate de alte surse. Astfel, o analiză demografică a lui Marcu xe "Rosen"Rosen, bazată pe surse ale organizațiilor evreiești internaționale, indică 355.000 de evrei supraviețuitori În România din noile frontiere postbelice și 75.000 de supraviețuitori evrei În xe "Basarabia"Basarabia, xe "Bucovina"Bucovina și Herța 6. O statistică din 1948, realizată de Federație - după criteriul aproximativ al cererilor de matzot (pască) -, arată că În România trăiau 350.000 de evrei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
muncitori calificați, 32% meșteșugari, 22% clerici, 15% comercianți și proprietari de fabrici, 3% cadre didactice, 15% independenți și de meserii nedefinite 5. Se constată o majoritate neproductivă ce Își va găsi cu greu loc În noile realități economice ale României postbelice. Acestea sunt reperele demografice și sociale ale populației evreiești din România imediat după război. Ele Își vor pune pecetea pe Întreaga dinamică a istoriei colectivității evreiești din România, pe opțiunile politice și ideologice ale acesteia. În umbra teroriitc "În umbra
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
că populației evreiești nu i s-a prezentat o alternativă credibilă din partea partidelor „istorice”. În pasajul programatic de mai sus al liderului național-țărănist există o anume aserțiune ce poate fi receptată ca având un iz șovin, mai ales În contextul postbelic. Naționalismul, cu fațetele sale xenofobe, era atât de popular În mentalul politic românesc, Încât și un politician de factură europeană, cum era Iuliu xe "Maniu"Maniu, simțea nevoia unor astfel de declarații, pentru a-și spori credibilitatea În fața unui public
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
o anume normalizare În afara sferei politicii. După ce fuseseră excluși, În perioada Antonescu, din toate activitățile sociale, o serie de specialiști, tehnocrați evrei, fie ingineri, juriști sau economiști, se Întorc și Încep să joace un rol important În efortul de refacere postbelică a societății românești. Amintim că un economist evreu ca George xe "Stroe"Stroe, colaborator apropiat al lui W. xe "Fielderman"Fielderman În Uniunea Evreilor Români, secretar general al Consiliului O.R.T., a fost unul dintre experții importanți ai Camerei de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
toate țările ocupate sau aflate În zona de influență a xe "Germaniei"Germaniei hitleriste. Trebuie menționat că, prin prevederile decretului amintit, toate organizațiile evreiești erau puse sub tutela Centralei, pierzând astfel posibilitatea de a activa de sine stătător. În perioada postbelică, instituția comunitară, ca și Întreaga viață evreiască au cunoscut câteva etape cu conținut diferit, fiecare cu prioritățile sale. O primă etapă - după 23 august 1944 și până la finele anului 1947 - este cea de tranziție, de reconstrucție a comunităților, când se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
din partea societății românești și a elitei sale politice că dorește să rupă definitiv cu trecutul fascist și să treacă la constituirea statului de drept. Aici se află poate Începutul a ceea ce va deveni În timp marea ruptură dintre societatea românească postbelică și populația evreiască. Cea dintâi vedea În reabilitarea populației evreiești doar o concesie făcută acesteia, și nu un act de justiție obligatorie, onecesitate proprie, de reabilitare a societății românești. Este poate și Începutul refuzului ulterior de asumare a istoriei. Astfel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de un moment istoric de mare dificultate, când se punea problema supraviețuirii, prin Încercarea de a răspunde unor nevoi primare de asistență medicală, de hrană, de locuire. Situația era cu atât mai dificilă cu cât situația Întregii societăți a României postbelice era deosebit de gravă. Reușita În această misiune dificilă a fost asigurată de conjugarea a trei factori „de salvare”. Primul este cel al existenței, În cadrul lumii evreo-române, a unei infrastructuri instituționale, formată de-a lungul timpului: spitale, azile, policlinici, orfelinate, cantine
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Se poate spune că asistența acestei organizații a vizat toate laturile vieții evreiești din România: de la nevoile imediate, de hrană și Îmbrăcăminte, la activitatea școlară și la refacerea instituțiilor comunitare, de la Încercarea de „relansare” - firește, termenul e exagerat pentru realitatea postbelică - economică la necesități primare religioase și culturale. JDC a sprijinit, de asemenea, financiar primele valuri de aliya de după război. Între 1944 și 1945 organizația a cheltuit În România 6.500.000 de dolari (În lei, 17 miliarde și jumătate), care
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
veniți În „sectorul evreiesc” târziu, la sfârșitul anilor 70. Dar aceste cazuri exemplare rămân În epocă doar singulare excepții! Aliya În România comunistătc "Aliya În România comunistă" Izvorul principal de frământări, suferințe, dar și speranțe pentru populația evreiască din România postbelică a fost emigrarea În xe "Israel"Israel. Înfricoșați, pe de-o parte, de trecutul apropiat - atrocitățile Holocaustului -, pe de alta, Înspăimântați de „Înnoirile revoluționare” ale României comuniste, Încurajați de apariția statului xe "Israel"Israel, evreii români vor găsi un răspuns
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
partid, În frunte cu același xe "Diamanstein"Diamanstein. Ea va fi cunoscută sub denumirea de Yevsectsia 2. Această structură politică va constitui modelul pentru organizarea unor forme similare În blocul comunist, inclusiv În România. Trebuie arătat că acțiunile din România postbelică pentru constituirea unui astfel de organism special se făceau pe fondul unei efervescențe deosebite În lumea evreiască. După patru ani de dictatură și de excludere de la orice activitate publică, o serie de personalități, diverși intelectuali Încearcă să se organizeze, „să
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Fără „diferențe”naționale, Partidului unic Îi era mai ușor să-și pună În aplicare schemele teoretice rigide. O relație problematică: sionism și comunism tc "O relație problematică\: sionism și comunism " În peisajul politic și ideologic al lumii evreiești din România postbelică, mișcarea sionistă ocupă un loc important. Există la evreii din România o tradiție bogată a mișcării sioniste, care a reușit să câștige teren Într-o societate ce căuta permanent ieșire dintr-o situație de inferioritate. Nu avem intenția unei „anatomii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
1947, acest partid este dizolvat, iar liderii săi, În frunte cu Titel xe "Petrescu"Petrescu, sunt arestați și judecați. Titel xe "Petrescu"Petrescu a murit În Închisoare În 1956. xe "Petrescu"Petrescu a fost unul dintre oamenii politici ai perioadei postbelice receptivi la problematica evreiască. El are inițiativa alcătuirii unei platforme politice cu soluții la această problematică. A avut unele planuri de colaborare cu organizațiile sioniste. xe "Rădescu"Rădescu, Nicolae (1876-1953) General, șef al Statului Major din octombrie 1944. La 6
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
este de înțeles de ce Occidentul a insistat pe o strategie extremă: privatizarea totală și rapidă. O asemenea opțiune este, în sine, greu de justificat. Și în Occident există largi sectoare proprietate de stat. Ele au fost menținute în toată perioada postbelică și nici acum nu sunt complet privatizate. În România privatizarea totală și rapidă a devenit o dogmă pe care nimeni nu a îndrăznit să o pună public în discuție. Programul „privatizarea chiar pe un dolar” exprima o opțiune de principiu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
juridice chemate să mijlocească înfăptuirea acestei politici și exprimarea ei într-o formă specifică. Cel de-al doilea Consiliu Legislativ a constituit cadrul instituțional în care, în spiritul tradiției interbelice, dar în condițiile diferite de multe ori neprielnice ale perioadei postbelice s-au realizat totuși cercetări destinate fundamentării științifice a elaborării dreptului. În această categorie se înscriu cercetările coordonate de Profesorul dr. doc. Ioan Ceterchi, Președinte al Consiliului Legislativ, în perioada 1971 1980, referitoare la corelația dintre legislație și relațiile sociale, activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de configurare, acel "dat" exterior care formează matricea din care se plămădește reglementarea juridică. Acestea din urmă au fost grupate, într-un sens larg, sub denumirea de doctrină a dreptului natural 1. În ciuda unor exagerări și erori din trecut, doctrina postbelică a dreptului natural a jucat un rol important în dezvoltarea dreptului internațional și, între altele, în afirmarea drepturilor omului. Autorii "neonaturaliști" de drept internațional din epoca contemporană adoptă, în general, dualitatea dreptnatural drept internațional pozitiv. Ei îl fundamentează pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
permanente și a regulilor ce guvernează societatea. Prima tendință este mai răspândită decât cea de-a doua și, în cele mai multe din cazuri arată M. B. Aretowa , este legată de versiunea modernă a drepturilor omului 3. Într-adevăr, și în perioada postbelică, exista un număr mare de autori care concepeau drepturile omului într-o filieră de "drept natural"4. Înainte de a trece la creionarea câtorva aspecte legate de abordarea axiologică a drepturilor omului, considerăm utile unele precizări. Valorile, fiind fenomene sociale, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
coexistenței pașnice, al respectului reciproc pentru orânduirea social-politică și organizarea internă a statelor. În prezent, suntem martorii unei noi etape în evoluția relațiilor internaționale cu implicații și în planul dreptului internațional public , caracterizată de dispariția confruntării ideologice Est-Vest. În perioada postbelică, dreptul internațional și-a lărgit în permanență obiectul reglementărilor pentru a reflecta evoluția relațiilor internaționale și emergența unor noi valori și domenii, care au căpătat și dimensiuni internaționale: energia nucleară, cosmosul, mările și oceanele, populația. Sub incidența unor astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acțiunea diplomatică. 2. Preliminarii (1): Destindere și Securitate Începutul carierei mele diplomatice este legat de pregătirea și desfășurarea primei Conferințe pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE), care marca debutul unui proces distinct și îndelungat în Europa și în lumea postbelică. De aceea, încep notele de față prin prezentarea câtorva date privind locul și rolul preocupărilor referitoare la securitatea pe continentul european în politica și diplomația vremii. Istoricește vorbind, procesul CSCE s-a împletit până la identificare cu cel al destinderii în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și destinderea Bucureștiul acelor ani arăta un interes deosebit în succesul politicii urmărind slăbirea încordării internaționale și întrunirea unei reuniuni dedicate edificării unui sistem sigur de securitate pe Continent. În urma înțelegerilor de la Yalta, România suporta direct
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internaționale, inițierea de rezoluții comune, vizite reciproce pe plan bilateral etc. Grupul celor 9, cum apreciază ambasadorul Valentin Lipatti într-o admirabilă lucrare dedicată procesului CSCE, realiza "o experiență unică în domeniul colaborării între statele mici și mijlocii din Europa postbelică, o experiență care a erodat structurile bipolare, a promovat afirmarea unei diplomații independente și a constituit fără îndoială la vremea respectivă anticamera în care se plămădeau opțiunile Conferinței de la Helsinki"3. În ianuarie 1967, România recunoștea din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mondiale, anume Statele Unite și Uniunea Sovietică. În baza unor astfel de înțelegeri, deveneau posibile negocierea și încheierea cunoscutelor tratate dintre URSS și RFG, dintre RFG și Polonia, RFG și Cehoslovacia, RFG și RDG, tratate care, între altele, recunoșteau statu-quo-ul teritorial postbelic. Dar contribuția României ca și a altor țări mici și mijlocii la debutul procesului CSCE nu ar trebui nici subestimată. Într-adevăr, mai ales după anii 1964-'65, România se manifesta ca un factor tot mai activ în politica europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în relațiile intereuropene; de aceea, înscrierea ei pe un prim plan în agenda viitoarei Conferințe constituia o țintă esențială a delegației. Se conturau astfel, încă de la început, obiectivele prioritare: pentru URSS, legitimarea printr-un document politic major a statu-quo-lui teritorial postbelic, în condiții când nu se ajunsese la un tratat de pace cu Germania; pentru statele occidentale, problemele privind drepturile omului și libertăților fundamentale; România manifesta un interes susținut pentru întreaga problematică privind securitatea și cooperarea în Europa, dar singulariza în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la 1 august 1975 nu era considerată în nici un fel drept un act unic și irepetabil care, odată consumat, putea fi lăsat în seama istoriei. Această atitudine izvora dintr-un acut simț al realității: problemele acumulate în Europa în perioada postbelică nu puteau fi rezolvate de o singură reuniune, oricât de bine s-ar fi desfășurat ea. Mai mult decât aceasta, la București se spera ca "procesul european" să erodeze în continuare structurile de bloc și politica de bloc pe continent
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stă bine, plin de vervă, dar și capabil să asculte pe alții cu atenție și deferență, inepuizabil în inventivitate și imbatabil în argumente, Valentin Lipatti a fost un diplomat de înaltă clasă, între cei mai remarcabili reprezentanți ai diplomației românești postbelice. În echipă, Romulus Neagu, era un diplomat de carieră, crescut și hârșit prin toate gradele domeniului, până la cel de consilier. Era potrivit ca statură, îndesat, cu o față deschisă și un zâmbet larg, ce dezgolea o strungăreață cât toate zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Wicksell, Stockholm, 1968. footnote> Astfel, preocupările de îmbunătățire a modelului HeckscherOhlin-Samuelson au adus în centrul atenției specialiștilor factorul poate cel mai important al creșterii economice, și anume, progresul tehnic și tehnologic. Strâns legat de revoluția științifică și tehnică din perioada postbelică, progresul tehnic și tehnologic a contribuit la dezvoltarea comerțului internațional, cel puțin din două motive. Țările care dispun de neotehnologii au capacitatea de a oferi pe piața mondială fie bunuri economice obținute cu costuri de producție mai mici și, prin
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]