1,547 matches
-
pe un fond în care dreapta a fost forțată de presiuni populare și realitățile crizei să accepte și să împrumute teme tradiționale ale stângii. În sferele politice și intelectuale din România, după 2012, liberalii au părăsit unul după altul alianța postdecembristă între liberali și neoconservatori, întorcându-se către stânga, a cărei „lipsă” au început brusc să o deplângă (după ce se întrebaseră, vreme de 20 ani, de ce mai există stânga). Un fenomen similar traversează societatea civilă formală, în care mulți activiști și
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
a Uniunii Europene - o regiune care internalizează puternic contradicțiile sistemului-lume. Acest proces dă naștere însă și unui teritoriu bogat al rezistenței și invenției sociale, cu atât mai mult cu cât, în regiunea Europei de Est, mai este vie, în ciuda anticomunismului postdecembrist, amintirea experienței istorice a socialismului real, adică a unei opțiuni istorice în disociere față de istoria unică occidentală (în ciuda reasocierilor interne, pe calea dezvoltării, etc). Gândirea decolonială, ale cărei desprinderi de modernitate și eurocentrism nu sunt niciodată absolute, ci tocmai în
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
Capital) și o serie de publicații locale. Trecut recent de la formatul berliner la cel compact, EVZ mai păstrează puține legături cu ziarul inventat de Ion Cristoiu. Cea mai pregnantă moștenire rămâne brandul EVZ, probabil cel mai influent din media autohtonă postdecembristă. Cu o producție editorială situată în zona premium, cotidianul se adresează unui public urban și educat. Ediția online a ziarului a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, fiind în prezent una dintre cele mai accesate pagini de internet din
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
a fondat Cenaclul “Hyperion”, Târgu-Mureș, 1983, devenit din 1984 “Romulus Guga”, inițiator al Concursului de Poezie “Romulus Guga”, Târgu-Mureș, 1985, cu ediții anuale, fondator al revistei lunare Alpha, Târgu-Mureș, apărută în 12 numere în 1990, a înființat prima editură târgumureșeana postdecembrista, Casa de Editură “Alpha”, inițiator și autor unic al revistei Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, în 1990, la Emmaus, SUA, inițiator al Taberei de Pictură Millenium, de la Sovata, o singură ediție, în 1999, inițiator al colecției
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
în special Italia. În august 2003 a avut loc dezvelirea și sfințirea Monumentului Eroilor a plăcii comemorative cu atestarea documentara a localității și a avut loc prima ediție a sărbătorii fiii satului. La fel ca multe alte sate din România postdecembrista și Bobohalma este acum un sat inbatranit cu multe case nelocuite cu doar câțiva copii la școală și oarecum plin de viață doar în luna August când marea majoritate a celor plecați în străinătate se întorc în concediu. Etnic, populația
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Din martie 1991 este președinte de onoare al Ligii Studenților. A fost inițiatorul și coordonatorul demonstrației studențești din Piața Universității, căreia i-a imprimat un caracter pașnic, nonviolent, Marian Munteanu fiind principalul promotor al non-violenței ca atitudine civică în România postdecembristă. A fost cel mai proeminent lider al protestelor anti-comuniste din 1990, terminate în mod violent prin intervenția minerilor sub guvernarea lui Petre Roman și președintia lui Ion Iliescu. Cu privire la Piața Universității scriitorul Eugen Ionesco declara: “"Deșteaptă-te Române" este un
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
fi politică prețurilor produselor agricole , politica fiscală și sistemul înrobitor de creditare al băncilor au făcut ca această unitate să fie inițial divizată , urmată de un răsunător faliment în anul 1995 , SC Avicola Florești SA fiind prima societate din România postdecembrista declarată în faliment ,cu puțin timp înainte de apariția Legii falimentului nr.64 / 1995 . Ulterior activitatea de creștere și îngrășare păsări a fost preluată parțial , inclusiv Abatorul de păsări , de o societate comercială cu capital privat care a păstrat profilul de
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
cu refuzul serviciului militar, refuzul transfuziei de sânge, etc.), împreună cu misionarismul specific itinerant, au stârnit adesea reacții sociale și politice de ostilitate. În ciuda unor aparențe și prejudecăți, martorii lui Iehova sunt, în general, cetățeni morali și cinstiți. În anii democrației postdecembriste au fost recunoscuți oficial și în România. ■ "Church of God of the Abrahamic Faith" (Biserica lui Dumnezeu de Credință Abraamică), întemeiată în 1888 de milleriții Joseph Marsh și Benjamin Wilson, ai căror urmași s-au separat în 1921, formând Church
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte. În 2003, pentru prima oară în istoria postdecembristă, o confederație sindicală (Blocul Național Sindical) a încercat organizarea unei adunări populare, cu mici, bere și muzică, pentru a serba acestă zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzațiile de simpatie pro-comunistă, amintirea propagandei PCR fiind încă vie în
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
și-l propune la președinție pe Gheorghe Manasia (Gheorghe Dinică), un om bogat venit din America. Horațiu (Horațiu Mălăele), conducătorul "de facto" al partidului, îi propune lui Mircea Moraru (Dorel Vișan), patronul celui unui mare trust mass media din România postdecembristă, să-i acorde sprijin mediatic formațiunii politice în schimbul obținerii unor avantaje economice. Trustul General Media Moraru este format din trei cotidiane importante, un post de televiziune național, 10 ziare locale, 10 televiziuni locale, o agenție de știri, câteva tipografii, o
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
programe și evenimente comune, și de asemenea continuă tradiția în ceea ce privește schimburile studențești. Istoria Societății de după revoluție nu a fost însă una fără zbucium, membrii și liderii ei implicându-se atât în manifestațiile studențești cu caracter sindical care au marcat perioada postdecembristă cât și în „politica universitară” a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, reprezentând interesele studenților în fața conducerii universității, monitorizând și participând activ în alegerile pentru conducerea universității. Congresul Național pentru Studenți și Tineri Medici, abreviat CNSTM, este o adunare
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
pe anul 2011 a extins problematica studierii Revoluției pentru pregătirea altor categorii de lucrări cu valoare de instrumente de lucru pentru cercetătorii interesați. În prezent cercetarea este concentrată pe identificarea documentelor de interes privind procesul de elaborare a primei Constituții postdecembriste și completarea Fondului Documentar al IRRD cu aceste documente; elaborarea unei monografii complete despre evenimentele de la Timișoara din timpul Revoluției și din primele luni ale anului următor; elaborarea unui studiu amplu referitor la represiunea împotriva manifestanților în decembrie 1989: implicarea
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
pe anul 2011 a extins problematica studierii Revoluției pentru pregătirea altor categorii de lucrări cu valoare de instrumente de lucru pentru cercetătorii interesați. În prezent cercetarea este concentrată pe identificarea documentelor de interes privind procesul de elaborare a primei Constituții postdecembriste și completarea Fondului Documentar al IRRD cu aceste documente; elaborarea unei monografii complete despre evenimentele de la Timișoara din timpul Revoluției și din primele luni ale anului următor; elaborarea unui studiu amplu referitor la represiunea împotriva manifestanților în decembrie 1989: implicarea
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
și-a păstrat statutul de bancă specializată în tranzacții financiare externe, fiind considerată un fel de „regină” a băncilor din România. Sloganul ei publicitar era "„O bancă pentru mileniul trei”", iar, la un moment dat, toate marile afaceri din România postdecembristă s-au derulat prin conturile Bancorex. La data de 27 iunie 1999, Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) a preluat dosarele cu credite neperformante de la Bancorex, în număr de 1.022. După 1990, mii de muncitori care au lucrat
Bancorex () [Corola-website/Science/308467_a_309796]
-
publicat vreun rând în gazete, pentru care nutrește un profund dispreț. Îl cunoaște pe M. Cojocaru. Primește în 1969 Premiul revistei "Amfiteatru" pentru volumul Pedepsele. Răspunzând une solicitări, poetul publică în această revistă trei poezii, poate singurele apărute înainte de perioada postdecembristă în periodice. Îl cunoaște pe Ingmar Bransch, poet de limbă germană, căruia Vasile Vlad îi traduce o carte, nepublicată însă. În urma unui conflict în 1970 cu secretarul de partid și directorul, își dă demisia de la Școala pentru Surzi nr. 1
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
Virgiliu Onofrei și amplasată în locul foișorului de lemn în stil austriac. De-a lungul perioadei comuniste și a politicii de sistematizare urbană, suprafața parcului a scăzut, ajungând spre sfârșitul secolului la circa 10 hectare (jumătate din suprafața originală). În perioada postdecembristă întreținerea și dezvoltarea parcului a intrat într-o perioadă de stagnare, iar în iulie 2016 un reportaj jurnalistic a criticat aspectul neglijent al parcului, unde pe lângă locurile de joacă și spațiile verzi degradate, atât obeliscul cu lei, cât și gardul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
a fost cea de a treia acțiune de acest gen întreprinsă în România postdecembristă. A avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în București, când forțele de ordine, susținute de mineri, au intervenit în forță împotriva protestatarilor din Piața Universității și a populației civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
Tineretului. În urma unor conflicte avute cu conducerea publicației Scînteia tineretului, în 1986 este mutat disciplinar la secția Agrară, până în 1987 când este numit redactor șef la revista Teatru, în această funcție îl găsesc evenimentele din 1989. La cererea ministrului culturii postdecembrist Andrei Pleșu, ca toți lucrătorii din perioada comunistă să-și dea demisia din funcțiile ocupate în acea perioadă, Ion Cristoiu răspunde acestei cereri și își dă demisia din toate funcțiile anterioare. În 1990 sub conducerea lui Ion Cristoiu apar 3
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
și anume să concedieze 100 de angajați din totalul celor care lucrau în acel moment la Realitatea TV. „Ultimul cuvânt”, la B1 TV, din 29 august 2011. Ion Cristoiu este jurnalistul care a plătit cea mai mare sumă în perioada postdecembristă pentru articolele sale, 650.000.000 lei. Prima condamnare a jurnalistului Ion Cristoiu la plata unor daune morale în valoare de 400.000.000 lei, a avut drept motiv un pamflet scris de acesta la adresa Gabrielei Adameșteanu, în ziarul Ziua
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Geopolitică stil Nicolaescu: strip-tease și gloanțe, sex și blindate, Marea Neagră și Pentagonul, copii abandonați și cuplete cu Jean Constantin, totul și nimic într-un film tipic pentru declinul regizorului și al cinematografiei postdecembriste. Blufful culminează cu nefericita combinare a benzii autentice de sunet a „instanței” de la Târgoviște (Pr. UCIN, Anușavan Salamanian) cu scene stângaci jucate de amatori care, deși aduc a soții Ceaușescu, fac din momentul în sine un fals cu atât mai
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
zonă centrală a Bucureștiului a fost declarată “Zonă liberă de neocomunism”. O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piața Universității, declanșând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă și spectaculoasă mișcare socială din perioada de tranziție postdecembristă a României. În zilele care au urmat ocupării Pieței Universității, mii de oameni demonstrau zilnic convinși de faptul că cei care preluaseră puterea mimau democrația, iar după revoluție nu se făcuse decât o rotație a cadrelor comuniste și securiste. Iliescu
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
și sondaje politice. Premiul de debut al Editurii Albatros (1982) Premiul Asociației Scriitorilor București (ASB) pentru PROZA (2010) pentru românul "Băieți aproape buni" Criticii de specialitate vorbesc despre "Băieți aproape buni" ca fiind „cel mai bun român politic din perioada postdecembrista”. Gabriela Adameșteanu: „Băieți aproape buni este un roman despre o crimă, uciderea unei jurnaliste, dar și despre un regizor american, Des-mond Carr, care vă va reuși, după multe obstacole, să facă un film despre această crimă. Un film al carui
Bogdan Teodorescu () [Corola-website/Science/309128_a_310457]
-
După absolvirea Liceului "Ștefan cel Mare" din Suceava, în 1967, urmează cursurile Facultății de Filosofie - secția "Sociologie" - de la Universitatea din București (1967 - 1971). Este "doctor în sociologie" al Universității din București cu teza "Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist" (1999). Funcționează ca sociolog la diferite întreprinderi din Timișoara, între anii 1971 și 1985, cercetător științific (la Centrul de Igienă și Sănătate Publică din orașul de pe Bega, între anii 1985 și 1993), inspector-șef la Cultură, în județul Timiș (1993
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
a scurs între debutul său din revista Viitorul social, din anul 1973, și debutu-i editorial, cu volumul de eseuri, "Orizontul lecturii" (1983). a continuat să publice interesante lucrări de critică literară, de sociologia culturii ori incitante romane ale paradoxalei realități postdecembriste. ALTE TITLURI: http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/cultura/distinctie-academica-pentru-adrian-dinu-rachieru.html 2012 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul "Ion Creangă - spectacolul disimulării". 2011 - Premiu pentru istorie literară (volumul "Poeți din Basarabia"), Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor (USR) - Diplomă jubiliară „Bucovina
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Rachieru și-a propus să scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna“). Sociologul, mizând pe „argumentele“ prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist...» (Academia Română, "Dicționarul general al literaturii române, P / R", București, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 495 sq.). Privitor la cartea lui Adrian Dinu Rachieru, "Nichita Stănescu — un idol fals ?" (2006), criticul literar Ion Pachia Tatomirescu remarcă: «Recenta carte a d-lui
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]