1,723 matches
-
II-a revăzuta și adăugita. Editură PIM Iași, 471 p. Bucovina În presa vremii (Cernăuți: 1811-2008), ediția a II-a aniversara (90 de ani de la revenirea Bucovinei la patria mama România În 1918), Iași, Editura PIM, 552 p. cu o postfața de prof.univ.dr.ing. Mandache Leucov. Bucovina pământ românesc, ÎI, ediția a II-a aniversara, Editura PIM Iași, 2008, 257 pagini, cu o postfața de prof. Petru Bejinariu. „Alma Mater Hussensis”, Liceul „Cuza Vodă” din Huși, la cea de a XC-a aniversare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de ani de la revenirea Bucovinei la patria mama România În 1918), Iași, Editura PIM, 552 p. cu o postfața de prof.univ.dr.ing. Mandache Leucov. Bucovina pământ românesc, ÎI, ediția a II-a aniversara, Editura PIM Iași, 2008, 257 pagini, cu o postfața de prof. Petru Bejinariu. „Alma Mater Hussensis”, Liceul „Cuza Vodă” din Huși, la cea de a XC-a aniversare, Editura „Ștefan Lupașcu” Iași, 2008, În colaborare, p. 61-81, coordonator prof. Theodor Codreanu. Îngrijire și postfața la monografia comunei Gugești-Boțești de Ion
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
decembrie 1794)”, precum și un „Cuvânt de laudă” adus marelui stareț, la un an de la încheierea pelerinajului său pământesc, de către apropiatul și preaiubitul său ucenic, dascălul Isaac. Ediția poartă girul domnului profesor academician Virgil Cândea, care semnează prefața primului volum și postfața celui de-al doilea. Realizarea în condiții grafice excepționale, precum și tehnoredactarea fără cusur pun o dată în plus în valoare textul. Toate materialele selectate sunt relativ autonome, fiind vorba de scrisori și cuvinte de învățătură concepute de Starețul Paisie, în ani
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
spiritului“. Al.Florin Țene Președintele Ligii Scriitorilor Români Cuvânt după citire “Dacă e marți e Belgia!” Nu, n am de gând să comentez excelenta comedie de pe vremuri, însă m-am gândit că titlul se potrivește intenției mele de a scrie postfața acestei cărți: Dacă e Japonia e Floarea Cărbune. Dacă mi-ar fi spus cineva că se poate scrie o carte extraordinară despre Japonia aș fi avut rezerve în a-l crede, ori i-aș fi spus că da, se poate
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Târgoviște, 1997, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Alexandru George; "Figuri ale imaginarului poetic", eseuri și cronici literare, Editura Domino, Târgoviște, 1998, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Marin Sorescu și o postfață de Gabi Dumitru; "Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor", fișe monografice și bibliografie; împreună cu Mihai Gabriel Popescu, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2000, cu o apreciere critică pe coperta a IV-a de Ionel Necula; "Lola Lolita Bonita", poezie, Editura Cartea Românească, București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a problemelor de tip gospodăresc, dar și de sănătate, dubla decolare de retină fiind una dintre ele, dar am trecut și peste asta și mi-am reluat ritmul obișnuit. Ieri, cu o zi înainte de aniversarea din 12, am primit o postfață la cartea poetului George Filip din Canada, pe care am tradus-o în franceză și cu care se va prezența la Târgul de carte din noiembrie de la Montreal. Postfața e semnată de profesorul universitar Jacques Bouchard de la Universitatea din Montreal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ieri, cu o zi înainte de aniversarea din 12, am primit o postfață la cartea poetului George Filip din Canada, pe care am tradus-o în franceză și cu care se va prezența la Târgul de carte din noiembrie de la Montreal. Postfața e semnată de profesorul universitar Jacques Bouchard de la Universitatea din Montreal și spune următoarele despre mine: "Șansa lui George Filip e că a găsit traducătorul competent, pe Constantin Frosin, român perfect bilingv și, în plus, dotat cu o vastă cultură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nimic! Apoi, cu aceeași viteză a gândului a coborât pe pământ. A simțit aterizarea lină și a căutat-O să-I mulțumească. ZEIȚA... plecase! A fost visul din noaptea de 21 spre 22 februarie 2011... Brăila, 23 februarie 2011 ÎN LOC DE POSTFAȚĂ Realizarea Sinelui prin metoda Sahaja Yoga reprezintă un drum. După canoanele pământene (adică după DEX), prin realizare înțelegem: “Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire”. Observați: apare și forma reflexivă prin acel se. Traducând, prin realizare îndeplinim
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Meridiane, București, 1980 (traduceri de Oana Busuioceanu, note de Th. Enescu și Ieronim Stoichiță). În 1942 pleacă în Spania, în calitate de consilier cultural la Legația română de la Madrid, unde va rămâne până la moarte. Despre etapa madrilenă (1942-1961) a scriitorului, vezi și postfața lui Andrei Ionescu la A. Busuioceanu, Istoria literaturii române- compendiu, Jurnalul literar, București, 1998, ediție îngrijită de Nicolae Florescu. Foarte probabil, Wikander nu ar fi fost deloc încântat să știe că Busuioceanu, fost elev, asemenea lui Ringbom, al lui J.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
despre regalitatea sacră, dar, din păcate, nu știu dacă această propunere va fi acceptată, căci propunerile sunt, evident, mai numeroase decât orele pe care le avem la dispoziție, chiar dacă eu însumi mă retrag! Cu toată simpatiaș,ț Geo Widengren Postfațătc "Postfață" Exploatarea hârtiilor rămase de la marii oameni este un gen care dă bine, dar ediția corespondenței dintre Mircea Eliade și Stig Wikander, realizată de tânăra cercetătoare Mihaela Timuș, ne invită la un exercițiu de o cu totul altă calitate. Această corespondență
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
modalitățile nenumărate ale liricei". Alături de Adriano Tilgler crede, intuitiv, "că ceea ce dă organizațiunea unei poezii este factorul intelectual, ideea în înțelesul cel mai pur, pornirea de a comunica". Vom constata, cum precizează și Emil Manu în Poeticile lui G. Călinescu (postfață la Curs de poezie), că autorul Enigmei Otiliei este structuralist avant la lettre. Întreg acest curs, cît și Universul poeziei, predat tot la Universitatea ieșeană, în aceeași perioadă, premerg și nu sînt cu nimic mai prejos față de volumul Structura liricii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mențiunii înscrise pe anvelopa manuscrisului, testamentul literar al lui N. Steinhardt, va fi publicată postum în 1991. Aici vom face trimiteri la ediția Opera integrală, ce debutează cu Jurnalul fericirii și este publicată de Editura Mănăstirii Rohia în 2005, cu postfață și repere bio-bibliografice de Virgil Bulat. Este cunoscut că Jurnalul, după finalizarea lui la începutul anilor '70, la puțin timp va fi confiscat de Securitate. Considerîndu-l pierdut pentru totdeauna, după cîțiva ani va rescrie o nouă variantă mai extinsă. Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Revoluției, și Creangă, și Uncu, și Băcanu, și Chivoiu, și Maier se întorc din arest și din domiciliu obligatoriu direct în tipografie. Ei vor tipări ziarul România, de data aceasta România liberă". Excepționala realizatoare a Memorialului durerii se confesează în postfața cărții, Miercurea de cenușă: "Seria noastră de documentare a fost gîndită ca un mixaj între document de poziții orale și cercetare proprie. Așa cum comenta un critic de film: "Istorii personale împletite cu istoria națională. Istoria la timpul prezent și istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Rusia, nu se știe de ce, care are mai mulți!), care caută mereu poezie nouă și nu devin conservatori. Tu câți cititori buni crezi că ai? Ce e cu "șuvoiul de angoase" din poezia ta, despre care vorbește Al. Cistelecan, în postfața la recenta antologie VorbaIago? În poezia ta și orizonturile nemărginite pare că se închid. Spui, la un moment dat: "cu spatele vom intra în istorie/ în paradis niciodată". Sau: "de puțin timp în oraș toate femeile sunt bătrâne". Și exemplele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare. (Revista "Conta", nr. 6, 2011) În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile Adrian Alui Gheorghe, am să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rămas același din anii optzeci 339 Ion ZUBAȘCU Dacă m-a adus Dumnezeu pe lume, a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... 351 În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni 377 În colecția DIALOG XXI au apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să alerg tot mai repede, prăbușind o amiază, spulberând cu copitele orele, desfrânat nechezându-le norilor, galopând,galopând, galopând, până tac amintirile... Debutul convențional cu placheta Comuna de aur (1960), repudiat de Baltag în mai multe rânduri și ultima dată în postfața la antologia din B.P.T. (1996), când scria: „A fost prețul nemilos și pe care n-am încetat să-l regret niciodată, pe care a trebuit să-l plătesc, ca să-mi pot face auzită «vocea»“, acel debut convențional, așadar, conținea, chiar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
autoarea acestei cărți, activitatea de publicist și prozator din perioada ieșeană a lui Eminescu, de la Curierul de Iași. Și așa mai departe, doamna Ioana Vasiloiu fiind mereu atentă la elementul de noutate adus de aceste ediții, însoțite de studii (prefețe, postfețe) explicative, căutând a reține cum, de-a lungul vremii, exprimându-se direct sau indirect, a fost considerat (descoperit) acel nou Eminescu de care aveau atâta nevoie fiecare nouă generație de cititori și de critici literari deopotrivă, de altfel ajungându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après Eminescu. Communications présentées au Colloque de 12-15 mars 1975
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Pillat. Editura Cartea Românească, București, 1939, Colecția Pagin alese, serie nouă, nr. 39-40) figurează în volumul Ion Pillat, Opere. Proză (1910-1942). Tradiție și literatură. Răsfoind clasicii noștri. Ediție îngrijită, notă asupra ediției, bibliografie, note, referințe critice, indice de nume și postfață de Cornelia Pillat. Editura Du Style, București 2004, pp. 444-458. * Mihai Rusu, Un Eminescu al meu. Abordare problematizată a poeziei eminesciene în procesul instructiv educativ, Editura Pontos, Chișinău, Republica Moldova, 2000. * "Doina" lui Eminescu 125 de ani, de Victor Crăciun, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acest ultim element, Durkheim s-a ocupat în prelegerile sale din 1908-1909; nefiind însă complet redactate, ele nu au fost incluse în volumul L'éducation morale. 14. GUY AVANZINI, La pédagogie au 20e siècle, Privat, Toulouse, 1975. 15. EM. PĂUN, "Postfață", în ÉM. DURKHEIM, Educație și sociologie, op. cit. 16. Cf. ION GH. STANCIU, Continuitate și reevaluare în interpretarea contemporană a conceptului de educație, în "Revista de pedagogie", nr. 10, 1991. 17. G. KERSCHENSTEINER, Educația cetățenească, traducere de C. BONDESCU, ed. a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a) Pe baricadele vieții. Anii mei de învățătură, ediție îngrijită, prefațată, note și comentarii de NADIA NICOLESCU, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; b) Nu din partea aceea, studii și articole 1904-1916, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de VASILE POPEANGĂ, cu o postfață de NADIA NICOLESCU, Editura Eminescu, 1985. 8. O. GHIBU, "Anuar pedagogic", Sibiu, 1912. 9. T. T. CIBOTARU (coordonator și redactor responsabil), Istoria învățământului și a gândirii pedagogice în Moldova, Lumina, Chișinău, 1991. 10. Cf. ONISIFOR GHIBU, Pe baricadele vieții. În
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1946, ar suscita interesul ca exponate de muzeu), ori „cronica apocrifă” a triburilor dacogete, comunicând, în ciudatele sisteme de semne, tradiția lor istorică, sacerdotală și culturală. Și totuși... să privim fără prejudecăți, ca și academicianul Virgil Cândea, care a scris postfața controversatei cărții a lui Dan Romalo, placa notată cu nr 117, reprodusă la p. 150 și explicațiile autorului: „Din iconografia bogată a plăcii se desprinde ca element deosebit de semnificativ - grupul cu zeul războiului subpus zeiței păcii - ceea ce pare să fi
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
nu era. Iar divaghez, dar apropo de critică și de cronică de copertă, trebuie să vă povestesc ce am pățit cu Tiffany Reynaud. Mă rog Tiffany Reynaud nu există. E invenția mea doar. Am vrut să mă joc și, în postfața cărții mele, am pus un citat care zicea așa „de la un punct încolo, istoria nu a mai fost reală“. Și că, fără să-și dea seama, întreaga specie umană a ieșit brusc din realitate. Citatul îi aparținea lui Elias Cannetti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
timpuriu cu remarcabile personalități ale vremii. Nu toți copiii lui Dumitru Georgescu au avut des tine demne de reținut pentru istorie. Ne-au interesat doi din tre ei: Lucreția și Costică. Despre Lucreția vom vorbi În treacăt, deoarece rostul acestei postfețe nu este să facă un studiu detaliat asupra vieții sale. Ceea ce merită semnalat este faptul că Lucreția era de o frumu sețe fascinantă. Se născuse la 13 mai 1889 În casa din strada Bre zoianu nr. 2 când tatăl era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]