4,565 matches
-
de pregătire pentru această „artă sublimă” (artistry). Dar artistry se află la polul opus față de engineering. 13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismultc "13.9. Maturizarea antimoderniștilor și postmodernismul" Cei mai aprigi antimoderniști ai anilor ’60 au devenit personalități marcante ale postmodernismului în următoarele două decenii. Este vorba despre un proces de maturizare care a antrenat și un proces de aprofundare axiologică a problematicii umane a curriculumului. În acest sens au evoluat James B. Macdonald, Helen F. Robinson, Paul R. Klohr și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schimbare polimorfă și acumulare alertă a componentelor din care se alcătuiește o nouă realitate și o nouă conștiință a acestei realități. Este vorba despre ceea ce unii au numit hiperrealitate și despre „gândirea nouă” care o reflectă, botezată, la rândul ei, postmodernism 5. Ambele concepte sunt echivoce și rebarbative: nici unul nu se supune definițiilor clasice, aristotelice. Nu poate fi indicat „genul proxim” al nici unuia; și, ca urmare, nici „diferența specifică” a fiecăruia nu poate fi lămurită în mod satisfăcător 6. Dar nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iluminism încoace 7. Ce a determinat această schimbare de amploare? Este o întrebare ce nu pare să-și aibă rostul aici. Dar ea a antrenat mutații profunde ale gândirii și practicii educaționale. De aceea, încercăm o explicație proprie a instaurării postmodernismului în civilizația și cultura euroatlantice. Susținem că este vorba despre depășirea unei anumite paradigme cu privire la realitatea trăită. Expresia „realitate trăită” desemnează un mixtum compositum; ea este alcătuită din realitatea obiectivă, adică naturală, și realitatea creată, adică produsă de om. Realitatea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la nivelul culturii de masă, care și-a simțit zguduite temeliile, credințele, eresurile și superstițiile. Iată doar patru dintre cele câteva zeci de seisme ce au zguduit temeiurile cunoașterii moderne obiective și au declanșat „nebunia” pe care astăzi o numim postmodernism. 15.1.2.1. Teorema de incompletitudinetc "15.1.2.1. Teorema de incompletitudine" Este socotită cea mai revoluționară provocare a filosofiei matematicii moderne 10. A realizat-o, la numai 25 de ani, în 1931, genialul matematician Kurt Gödel. Evoluția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mecanica cuantică, relațiile de incertitudine și celelalte descoperiri stranii amintite anterior. Prima categorie de valori căzute în ruină încă din anii ’50-’60, anii antimodernismului, sunt valorile morale. S-a crezut că ele vor putea fi suplinite cu valori epistemice. Postmodernismul pare să fi antrenat însă pulverizarea și risipirea moralei creștine în cele patru vânturi. Reperele morale ale omului creștin care își ducea viața „întru Hristos” au dispărut. Numai o nouă viziune coerentă asupra vieții și formării personalității umane ar putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideutice. Cel mai grav nu mi se pare faptul că generațiile de astăzi sunt predestinate unei confuzii perpetue prin curricula tradiționale și moderne, ci chiar neînțelegerile cu privire la idealul educațional. Unele au fost alimentate, involuntar, chiar de cercetările postmoderniste. Disputa modernism/postmodernism a dat apă la moară incompetenților și diletanților. Raportarea negativă a gândirii postmoderne la modernism nu a fost înțeleasă de toți ca un efort, uneori sublim, de a depăși limitele gândirii moderne, ci ca un îndemn de întoarcere la metehne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uneori sublim, de a depăși limitele gândirii moderne, ci ca un îndemn de întoarcere la metehne antimoderniste și aberații pedagogice mai vechi. Nu le vom menționa pe toate. Dar una e obligatorie, întrucât este și peste măsură de periculoasă: confundarea postmodernismului, de la sfârșitul secolului XX, cu nondirectivismul, de la începutul secolului XX. Nimic semnificativ nu le apropie. Poate doar faptul că ambele s-au manifestat ca reacții critice la o anumită stare de lucruri în pedagogie. Dar nondirectivismul, mai ales în variantă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări curriculare postmoderne. Avem de-a face cu un domeniu științific nou, nestrăbătut încă de pioasa pedagogie creștină. De aceea deschiderea „cutiei Pandorei” solicita exploratori îndrăzneți. Se poate considera însă că pionierii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
J. Caputo (1987) ș.a. Pedagogia poststructuralistă poate fi considerată „inima” pedagogiei postmoderniste propriu-zise, domeniul central al „gândirii noi” care își propune să „spargă limitele” și să depășească prejudecățile gândirii moderne. Conceptul de poststructuralism este interșanjabil cu conceptele de deconstructivism și postmodernism. Inițial, el a definit o anumită mișcare de idei, născută în Franța, ca reacție la structuralismul lui von Bertalanfy, Ferdinand de Saussure, Lévy-Strauss, Parsons, Piaget ș.a. În anii ’40-’50, această abordare științifică devenise un structuralism invadator care cotropea, vertiginos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în științele naturii și științele vieții). Spaima că totul se va transforma în structură a generat reacțiile umaniștilor împotriva acestei agresivități epistemologice. Așa a apărut poststructuralismul inițial. Ulterior, conceptul de poststructuralism și-a extins sfera și s-a contopit cu postmodernismul. Cel din urmă s-a afirmat, la începuturi, ca o mișcare inovatoare radicală în arte, tehnologie și știință. În anii ’90, postmodernismul a asimilat deconstructivismul și poststructuralismul, transformându-le în moduri de a gândi „dincolo de” (limitele gândirii moderne, prejudecăți, căi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Așa a apărut poststructuralismul inițial. Ulterior, conceptul de poststructuralism și-a extins sfera și s-a contopit cu postmodernismul. Cel din urmă s-a afirmat, la începuturi, ca o mișcare inovatoare radicală în arte, tehnologie și știință. În anii ’90, postmodernismul a asimilat deconstructivismul și poststructuralismul, transformându-le în moduri de a gândi „dincolo de” (limitele gândirii moderne, prejudecăți, căi bătătorite, convergențe, obișnuințe etc.). Marii inspiratori ai gândirii curriculare poststructuraliste au fost gânditori europeni în vogă în anii ’60-’70: J. Lacan
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirii moderne, prejudecăți, căi bătătorite, convergențe, obișnuințe etc.). Marii inspiratori ai gândirii curriculare poststructuraliste au fost gânditori europeni în vogă în anii ’60-’70: J. Lacan (teoria subiectului decentrat), Michel Foucault (teoria destructurării, teoria discursului), Jacques Derrida (teoria deconstrucției). Asupra postmodernismului propriu-zis au stăruit Baudrillard, Lyotard, Jameson, Vattimo și De Bord. Alți teoreticieni și filosofi au incitat gândirea curriculară postmodernă și pedagogia poststructuralistă: Deleuze, Guattari, Kristeva, Rorty, Descombes ș.a. Exegeții postmodernismului, poststructuralismului și destructuralismului revendică operele lui Nietzsche și Heidegger ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Foucault (teoria destructurării, teoria discursului), Jacques Derrida (teoria deconstrucției). Asupra postmodernismului propriu-zis au stăruit Baudrillard, Lyotard, Jameson, Vattimo și De Bord. Alți teoreticieni și filosofi au incitat gândirea curriculară postmodernă și pedagogia poststructuralistă: Deleuze, Guattari, Kristeva, Rorty, Descombes ș.a. Exegeții postmodernismului, poststructuralismului și destructuralismului revendică operele lui Nietzsche și Heidegger ca rădăcini ale acestui nou mod de a filosofa; se pot găsi, într-adevăr, „semințe” ale gândirii curriculare postmoderne în aceste opere. Dar temele postmodernismului pedagogic se circumscriu obsedant problematicii educaționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Guattari, Kristeva, Rorty, Descombes ș.a. Exegeții postmodernismului, poststructuralismului și destructuralismului revendică operele lui Nietzsche și Heidegger ca rădăcini ale acestui nou mod de a filosofa; se pot găsi, într-adevăr, „semințe” ale gândirii curriculare postmoderne în aceste opere. Dar temele postmodernismului pedagogic se circumscriu obsedant problematicii educaționale de profunzime: construirea identității personale; deconstrucția unității în feminism, masculinism și homosexualism; dorința de „a fi” la educator și la elev; sinuciderea și omorul; terorismul și nihilismul; dorința de putere și autoritate; statutul enigmatic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și statutul provocator în educație; scandalul etic și limbajul scandalos; critica naționalismului și eficientismului curricular; deconstructivismul curricular; ritmul și mișcarea ca fundamente ale experienței umane; deconstrucția autobiografiei; arhitectura sinelui; articularea postmodernă a curriculumului; megaparadigmele postmoderniste ale curriculumului (premodernismul, modernismul și postmodernismul); spațiul educațional postmarxist; autocunoașterea feminină și feministă; confruntările modernismului cu postmodernismul; denaturalizarea lumii; gândirea postformală și curriculumul; dezintegrarea culturală postmodernă și curriculumul; confuzia dintre realitate și imaginea realității; condiția patologică a lumii postmoderne; hipererotismul și educația sexuală; realitatea spectaculară și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
naționalismului și eficientismului curricular; deconstructivismul curricular; ritmul și mișcarea ca fundamente ale experienței umane; deconstrucția autobiografiei; arhitectura sinelui; articularea postmodernă a curriculumului; megaparadigmele postmoderniste ale curriculumului (premodernismul, modernismul și postmodernismul); spațiul educațional postmarxist; autocunoașterea feminină și feministă; confruntările modernismului cu postmodernismul; denaturalizarea lumii; gândirea postformală și curriculumul; dezintegrarea culturală postmodernă și curriculumul; confuzia dintre realitate și imaginea realității; condiția patologică a lumii postmoderne; hipererotismul și educația sexuală; realitatea spectaculară și teleeducația; ludismul postmodernist și educația; „spectacularizarea” (spectacularization) războaielor și educația irenologică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lumii postmoderne; hipererotismul și educația sexuală; realitatea spectaculară și teleeducația; ludismul postmodernist și educația; „spectacularizarea” (spectacularization) războaielor și educația irenologică; rezistența subiectivă și educația. Cele mai importante personalități ale teoriei curriculumului care s-au aplecat asupra impactului acesteia cu postmodernismul, poststructuralismul și deconstructivismul sunt: Peter Taubman (1982, 1990); Jacques Daignault (1992); Cleo Cherryholmes (1988); jan jagodzinski (sic!) (1992); Clermont Hauthier (1986, 1992); Wen-Song Hwu (1993); William Pinar (1988, 1994); Madeleine Grumet (1990); Rebecca Martusewicz (1992); Tony Whitson (1991); Valerie Walkerdine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la probleme, oricât de multe, oricât de mici și oricât de noi ale dezvoltării și formării umane, în funcție de contexte, valori, trebuințe etc. Hiperraționalismul poartă în sine toate virtuțile gândirii moderne. De aceea este de așteptat ca sinteza dintre modernism și postmodernism într-o teorie generală ultramodernă a curriculumului să poarte amprenta gândirii hiperraționaliste. Domeniile de interes ale hiperraționaliștilor sunt, deocamdată, următoarele: politicile curriculare; reformele școlare; planificarea, proiectarea și organizarea curriculumului; implementarea curriculumului; tehnologia curriculară; supervizarea curriculumului; evaluarea curriculumului; formarea competenței pedagogice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernă au atins o nouă anvergură începând cu postcolonialismul și continuând cu perioada postindustrială și tehnotronică. Încheierea intempestivă și bizară a experimentului politic bolșevic inițiat de Lenin a antrenat dezmembrarea Uniunii Sovietice și intrarea în era postcomunistă. Postcomunismul, postindustrialismul și postmodernismul întrețin relații izomorfe care antrenează toate resorturile culturii și civilizației mondiale. Gândirea și practica educaționale nu fac excepție. Cercetările comparative nu mai vizează strict identificarea deosebirilor curriculare dintre diferite țări, ci convergențele internaționale și tendințele de evoluție în plan global
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Comună (și, din 1990, Comunitatea Economică Europeană); UNESCO ș.a. 15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmodernetc "15.3. Viziuni, accente, poziții și simptome curriculare postmoderne" 15.3.1. De la criticism la postmodernismtc "15.3.1. De la criticism la postmodernism" În anii ’60-’70 s-a conturat o pedagogie politică a cărei unică vocație s-a dovedit a fi critica demolatoare. Aceasta pare tipul cel mai păgubos de orientare ulterioară a curriculumului. Încă din anii ’70 s-a încercat „postmodernizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acesta le îmbracă. Această preocupare a contribuit la alimentarea gândirii curriculare postmoderniste cu fapte pe care dezvoltarea modernă a curriculumului nu le-a cunoscut, hrănindu-se cu himerele „modelului unic” și „teoriei generale”. În anii ’90 se poate vorbi de postmodernism politic în domeniul curriculumului. Ideile lui Bowers, Wexler și McLaren au evoluat semnificativ. Bowers repudiase dintotdeauna marxismul, criticându-l virulent (1980, 1981, 1984, 1986, 1987, 1991, 1992)67. Și-a extins însă criticile politice și la adresa „reformiștilor romantici”, precum progresiviștii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost inaugurată în 1989 de către Peter McLaren și Rhonda Hammer. Eseul lor „Critical Pedagogy and the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy” (1989) a jucat rolul de „manifest al reorientării”75. Ambiția acestor critici era aceea de a include postmodernismul în pedagogia critică. Dar schimbarea s-a produs în sens invers: postmodernismul a „invadat” pedagogia critică abolind hegemonia neomarxistă și neopsihanalitică. În centrul dezbaterilor a fost așezată problematica relațiilor dintre eu și celălalt. Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Critical Pedagogy and the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy” (1989) a jucat rolul de „manifest al reorientării”75. Ambiția acestor critici era aceea de a include postmodernismul în pedagogia critică. Dar schimbarea s-a produs în sens invers: postmodernismul a „invadat” pedagogia critică abolind hegemonia neomarxistă și neopsihanalitică. În centrul dezbaterilor a fost așezată problematica relațiilor dintre eu și celălalt. Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca o creație a interacțiunilor dintre sine (self) și altul (another); ea apare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului capitalist. McLaren și Hammer (1989) au reușit să demonstreze că pedagogia critică poate deveni flexibilă, pentru că este aptă să încorporeze conceptele poststructuralismului și postmodernismului. Teza de bază este aceea că școala constituie domeniul predilect de manifestare a crizei teoriei politice, având în vedere criza de supraextensie (crisis of overextension) și criza de supraîncorporare (crisis of overincorporation). Învățământul resimte, cu prioritate, și incomensurabilitatea poststructuralismului (incommensurability
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bridges a afirmat că multiculturalismul trebuie considerat, în integralitatea sa, un proiect postmodernist (a postmodernist project)93. El observa însă că acest proiect nu este pe placul tuturor: „Ceea ce îi tulbură pe conservatori cu privire la multiculturalism este inevitabila lui asociere cu postmodernismul”94. După el, ambele sunt respinse prin „argumente retorice”. Gândirea occidentală a conservat o anumită tradiție retorică de sorginte scolastică pe care Iluminismul nu a putut-o elimina complet. Înțelegerea retorică nu este una obiectivă, ci una pasională 95. Scopul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]