1,812 matches
-
de bine” (având un caracter total opus soțului ei), se retrage în părțile Lapoșului (N.R.: Bradu-Cheia-Buda), aici simțindu-se în siguranță. Când amenințarea s-a ivit și în aceste locuri se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana si Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
locuitori, o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează aici, în plasa Ciocănești a aceluiași județ, comuna Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu), Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava). După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de "Nicolae Bălcescu", iar Barza pe cel de "Alexandru Odobescu". Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
XVI-lea fortificația a fost adaptată noilor cerințe, o dată cu răspândirea armelor de foc: este ridicată a doua incintă, în escarpa vechiului șanț, iar donjonul este înălțat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte. La o mică distanță de cetate se află fosta casa parohială evanghelică, construită în
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
siguranță. Și legendele locale susțin că Doamna Neaga ar fi construit aici o cetate unde se retrăgea în caz de pericol. Când amenințarea s-a ivit și în aceste locuri, se spune că ar fi potcovit un cal așezându-i potcoavele invers pentru a-i deruta pe urmăritori, și astfel și-ar fi pierdut urma, având timp să găsească ajutor. Cele două fete ale Doamnei Neaga, Ileana și Cristina, pentru a-și salva onoarea și puritatea, în momente de disperare, după ce
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
Allexius" până în anul 1409; el îndeplinea și funcția de notar în sat. Principala ocupație a populației este agricultura și creșterea animalelor. Meseria fierăritului a jucat un rol important în localitatea Slimnic, de aceea în stemă comunei este prezentată și o potcoavă trecută prin inele. Evoluția populației de-a lungul timpului: Cel mai mare număr de oameni din Slimnic - deasemenea acel al germanilor - a fost înregistrat în anul 1941. Cei mai mulți români au fost înregistrați în anul 2002, unguri (91) în 1900 și
Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/301739_a_303068]
-
de săteni cu obiecte de îmbrăcăminte sau produse alimentare. Ambele familii de fierari executau toate uneltele din fier pentru uz gospodăresc (coase, sape, componente ale căruțelor, etc.). De asemenea unul dintre rezultatele principale ale muncii fierarilor era ,potcovirea cailor” cu potcoave confecționate de ei sau din comerț. În atelierele de fierărie se găsea o forjă (cu lemne sau cărbuni ) și o nicovală pe care se prelucra fierul înroșit în forjă. Funcționarea forjei era realizată prin suflarea aerului în arzător, peste materialul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
deje” sau în ,cadă - tipuri de ciubere - aceasta trebuia făcută de un băiat până la zece ani, deoarece acela „este curat”. La terminarea prășitului holdei de cartofi este bine să stai jos ca să se facă recolta bună.( Florian Popa) Găsirea unei potcoave îndepărtate în direcția de mers înseamnă drum lung și cu noroc. In cazul unei epidemii de ciumă, se adună nouă femei într-o marți seara să facă „chimeșe” la ciumă, cu scopul de a se opri epidemia. In seara aceea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de o femeie din familie, intră într-o cameră separată și își schimbă hainele de mireasă cu portul de nevastă. După ce i se lua coronița, i se despletea cosița și i se împletea cosița într-un coc în formă de potcoavă, numit conci. După aceea „se învelește” cu o basma neagră înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după ea mirele, se preface că-i dă două palme ca să tie de frica
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Marea bătălie de la Podul Înalt (1475) s-a desfășurat în apropiere de Albești, unde acțiuni legate de acesta având loc și pe teritoriul comunei. Lângă Dacolina, cronicarul Grigore Ureche consemnează lupta dintre Petre Șchiopu și pretendentul la domnie Ioan Crețu Potcoavă. Tot de Dacolina este legată una dintre cele mai frumoase legende românești consemnată de Ioan Neculce și anume aceea a visului lui Petru Rareș urmată de vestea alegerii sale ca domn al Moldovei. Un focar de cultură medievală în aceasta
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
Oltenia, România. Satul Mărgineni-Slobozia se află in albia râului Plapcea, format prin unirea râului Plapcea Mare cu Râul Plapcea Mică. Se poate ajunge in această sat părăsind șoșeaua națională Pitești-Slatina-Craiova în dreptul satului Jitaru, urmărind drumul județean care merge spre localitatea Potcoava. În centrul satului se găsește un monument al eroilor satului căzuți pe câmpul de bătălie în timpul primului război mondial. În spatele monumentului a fost ridicat un magazin universal cu două niveluri. La aproximativ 500 m spre Potcoava se află școala generală
Mărgineni-Slobozia, Olt () [Corola-website/Science/301992_a_303321]
-
care merge spre localitatea Potcoava. În centrul satului se găsește un monument al eroilor satului căzuți pe câmpul de bătălie în timpul primului război mondial. În spatele monumentului a fost ridicat un magazin universal cu două niveluri. La aproximativ 500 m spre Potcoava se află școala generală.
Mărgineni-Slobozia, Olt () [Corola-website/Science/301992_a_303321]
-
de piatră, cercul stâlpilor de lemn este întrerupt de 4 praguri, marcate prin blocuri de calcar, ce constituiau intrările în acest spațiu. Sanctuarul mai avea, în centrul său, un șir de 34 de stâlpi de lemn, aranjați în forma unei potcoave orientată cu deschiderea spre sud-est. Stâlpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind înfipți în pământ ceva mai sus și, de asemenea, sprijiniți pe câte un bloc de calcar. La câțiva metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
trecem podul de peste Valea Mărului virăm la stânga și trecând prin Aluniș ajungem la Corneni. Distanța de la Iclod la Corneni este de 14 km. Satul Corneni este situat într-o mică depresiune, înconjurată din trei părți de dealuri, în forma unei potcoave cu deschidere spre vest, pe unde intră în sat și singurul drum accesibil pentru mașini. Corneniul se invecinează cu: -la est: Fânațe și Pintic, -la nord: Jichișul de Sus, -la vest: Șigău și Vale, -la sud: Aluniș. La 12 km
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
săracă. În urma Unirii din 1918 învățământul a avut loc doar în limba română, iar școala din Băcel a trecut pe seama statului român. Se poate spune că a fost un fel de școală privată până în 1918. Primul învățator titular este Ștefan Potcoavă care a venit din comuna Văleni din județul Brașov. Ștefan împreună cu localnicii și cu ajutorul statului a reușit să ridice o nouă clădire pentru școală. În anul 1948 funcția de director este ocupată de Traian Petrescu care în anul 1974 se
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
sărbezi la față și zbârciți, de parcă se hranesc numai cu ciuperci fripte, în toată viața lor.”" Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880-1961), originar din orașul Pașcani aflat pe malul Șiretului, a descris în mai multe opere literare acest râu. Potrivit românului Nicoară Potcoava (1952), „nu departe e locul unde puhoiul Sucevii intra că un paloș de stecla în apă domoala a Șiretului” și-a clădit o curte boiereasca cu turn bogatul cneaz Iurg Litean, negustor la Liov. Acolo a poposit într-o noapte
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană (moș Stepan și Andriușa). Același scriitor descrie în românul Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă (1929) un mijloc primitiv de a traversa râul
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
învingea echipa Galatasaray Istanbul cu scorul de 8-1. După aproape 50 de ani, în 1960 tribuna din lemn a fost mutată la Câmpia Turzii, unde se află și în prezent. În 1961 a fost inaugurat noul stadion, construit în formă de potcoavă, în cinstea echipei studențești ce folosea arena: „U”. Stadionul Municipal avea o capacitate de 28.000 locuri, clasându-se pe locul 3 în topul arenelor din România. Timp de 40 de ani nu s-a întamplat nimic deosebit cu stadionul
FC Universitatea Cluj () [Corola-website/Science/299670_a_300999]
-
în mai multe locuri), este ubicuu (prezența lui nu e obligatorie, dar el descrie sentimentele personajelor, descrie acțiunile, pe care le prevestește), preferă istorismul (comentează trecutul personajelor). El e asemenea unui păpușar, rezultatul nefiind oricând veridic. Reprezentanți: Mihail Sadoveanu - "Nicoară Potcoava", "Frații Jderi" etc., Cezar Petrescu - "Calea Victoriei", Liviu Rebreanu - "Ion", "Răscoală" etc. Românul modernist se manifestă prin interiorizare. Lumea e văzută prin ochii unui personaj, ce este naratorul și reprezentantul autorului. Se scrie la persoana I, se folosește adesea fluxul amintirilor
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
al lui Mircea și nepot al lui Mihnea cel Rău al Munteniei. A fost primul din familia Basarabilor domnitoare în Muntenia care a urcat pe tronul moldovenesc al Mușatinilor. Domnia lui a fost tulburata de o mulțime de pretendenți: Ioan Potcoava, apoi frații acestuia, Alexandru Potcoava, Petru și Constantin. Ioan și Alexandru, frați după mama cu Ioan Vodă cel Viteaz, i-au întrerupt chiar domnia. Petru reușește să-i alunge pe toți mai ales cu ajutorul turcilor. Însuși polonezul Laski se gândea
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
al lui Mihnea cel Rău al Munteniei. A fost primul din familia Basarabilor domnitoare în Muntenia care a urcat pe tronul moldovenesc al Mușatinilor. Domnia lui a fost tulburata de o mulțime de pretendenți: Ioan Potcoava, apoi frații acestuia, Alexandru Potcoava, Petru și Constantin. Ioan și Alexandru, frați după mama cu Ioan Vodă cel Viteaz, i-au întrerupt chiar domnia. Petru reușește să-i alunge pe toți mai ales cu ajutorul turcilor. Însuși polonezul Laski se gândea la tronul Moldovei în acea
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
in 1457. E numit "Postumul" pentru că s-a născut după moartea tatălui său, nu pentru emiterea postumă de documente.] Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii. Acest loc amintește unora și de bătălia numită de Nicolae Iorga "Bătălia de la Posada", din 9-12 octombrie 1330, care a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia este menționată în
Cetatea Poenari () [Corola-website/Science/299794_a_301123]
-
lor sărbătoarea. Hora este o pagină etnografică memorabilă prin jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se așază în straturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire“. Lui Ion îi place Florica, dar Ana are pământ, așa că el
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
fost căsătorit înainte de domnie cu Maria Rostowski și ca domn, cu Maria Huru, fiica boierului L. Huru, Pârcălab de Hotin. După moartea lui , doi frați de-ai lui după mamă și un nepot, au ajuns pe tronul Moldovei: Ioan "Nicoară" Potcoavă (Crețul), Alexandru Sarpega și Petru Cazacul, care era fiul lui Alexandru, iar un alt frate și un alt nepot au fost doar pretendenți: Constantin (frate) și Lazăr (nepot).
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
În acest scop, artistul menține cele două edificii deja existente, respectiv Palatul Senatorial și Palatul Conservatorilor, și proiectează un al treilea, Palatul Nou (astăzi sediul Muzeelor Capitoliului), în așa fel încât să închidă piața pe cele trei laturi ale unei potcoave. Apoi, reface fațadele palatelor și orientează cele două edificii laterale, astfel încât acestea să fie ușor divergente, ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (Palatul Senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scengorafic - care anticipează tendințele urbanistice din secolul următor
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]