2,984 matches
-
a fost utilizat pentru a le incrimina. Miza introducerii acestui termen ar fi trebuit să fie alta, dacă cercetătorii în cauză ar fi avut o mai bună cunoaștere a tradițiilor monoteiste. Mai precis, termenul „idolatrie“ nu se poate aplica legitim practicanților altor religii, ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
termen ar fi trebuit să fie alta, dacă cercetătorii în cauză ar fi avut o mai bună cunoaștere a tradițiilor monoteiste. Mai precis, termenul „idolatrie“ nu se poate aplica legitim practicanților altor religii, ci poate fi folosit adecvat numai cu privire la practicanții care, în interiorul religiei „monoteiste“, își trădează propria credință pentru preluarea, din rațiuni pragmatice, a unei credințe străine. Lămuritoare în acest senseste precizarea făcută de José Faur cu privire la expresia utilizată în ebraică pentru „idolatrie“: „înfierarea biblică a idolatriei își găsește justificare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
rile imprevizibile și întotdeauna unice de manifestare ale prezenței divine într-un idol, prin pretenția de a oferi chipuladec vat (expresia este, în acest context, oximoronică) „divinului“. La fel de „primitiv“ sau „idolatru“ poate fi considerat, în oglindă, sacramentul euharistiei, pentru un practicant al unei tradiții non abrahamice, care nu înțelege și nu poate trăi taina preschimbării vinului și a pâinii în sângele și trupul lui Hristos. Un practicant autentic al unei tradiții eronat catalogate drept „idolatre“ se va închina nu idolului din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
divinului“. La fel de „primitiv“ sau „idolatru“ poate fi considerat, în oglindă, sacramentul euharistiei, pentru un practicant al unei tradiții non abrahamice, care nu înțelege și nu poate trăi taina preschimbării vinului și a pâinii în sângele și trupul lui Hristos. Un practicant autentic al unei tradiții eronat catalogate drept „idolatre“ se va închina nu idolului din piatră, ci prezenței divine care se manifestă prin ea în manieră iconică. O analiză matură și edificatoare în acest sens, purtând pregnant (și inevitabil) amprenta demersului
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nivelul reprezentărilor, care, la rândul lor, se vor regăsi (și se vor transfera) atenuat ca mesaj pentru ceilalți. Capacitatea reprezentărilor, „materializate“ pentru noi, de a reinstaura legătura face ca ele să funcționeze ca „mijlocitori“, ca „vehicule“ care îl poartă pe practicant prin și înspre reluarea legăturii. Ierarhiile divine sunt, prin urmare, înfățișarea acestei legături unice, reinterpretată, dinspre ceilalți, ca mărturie cu privire la lumile de sus. Manifestarea prezenței divine prin întruchipări, ființe, lucruri se realizează fie ca parcurgere interioară a lumilor (la nivelul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
serie. El este Unul prin diferență absolută față de multiplul întemeiat de/prin el. De aceea, nu va avea nici o determinație aparținând lumii acesteia, dar se va manifesta prin toate câte sunt, conferindu-le unitate. Shema, rugăciunea zilnică rostită de evreul practicant în iudaism, reia celebrele versete din Deuteronom: „Ascultă [Shema], Israele! Domnul [YHWH], Dumnezeul nostru [Eloheinu], este singurul Domn [YHWH].“ Legătura cu Unul va fi, evident, de natura unirii, ceea ce i-a determinat pe mulți dintre practicanți sau autori să folosească
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
zilnică rostită de evreul practicant în iudaism, reia celebrele versete din Deuteronom: „Ascultă [Shema], Israele! Domnul [YHWH], Dumnezeul nostru [Eloheinu], este singurul Domn [YHWH].“ Legătura cu Unul va fi, evident, de natura unirii, ceea ce i-a determinat pe mulți dintre practicanți sau autori să folosească pentru a sugera această relație metafore aparți nând limbajului erotic, ca semn pentru noi al unirii totale: iubire, sărutare, îmbrățișare, mângâiere, nuntă, unire nupțială etc.: „Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci dezmierdările tale sunt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
urmează câteva exemple: 1. Excluderea, omiterea, negarea ori refuzul existenței unei părți sau trepte a. Diavolii și demonii, în perspectivă creștină, de exemplu, apar prin „extragerea“ din ierarhie (și deci din legătura cu Unul) și sunt mai departe excluși de către practicanți și interpreți ai ierarhiei, treapta lor de existență nefiind „lăsată“ să participe la armonia treptelor; pe aceeași linie, aș aduce, de data aceasta în contextul poveștilor, exemplul clasic al neinvitării zânei celei rele, ca întruchipare a răului, la evenimente-cheie (naștere
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
treptele ierarhiei; astfel se întâmplă, de exemplu, când, sub călăuzirea lui Aaron, fiii lui Israel, renunțând a-l mai aștepta pe Moise, și-l „făuresc“ pe Domnul, spre a reveni în mijlocul lor, sub chipul vițelului de aur, sau când creștinul practicant se închină chipului din icoană ori îl identifică pe Domnul cu Hristos ori cu un sfânt, reducând divinul la un chip anume, fals decupat. Ordinea se va regăsi și în parcurgerea treptelor, ceea ce se exprimă la nivelul ritualului, de exemplu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
materiale în regiune, în funcție de statutul politic pe care îl dobândește o religie într-un anume timp. Cu alte cuvinte, calitatea de „monoteism“ nu aparține unei religii prin doctrina ei, ci reprezintă mai degrabă o anume desăvârșire de regăsit la nivelul practicantului care reușește să ajungă la experiența de unire cu principiul ultim. Iată, în acest sens, cuvintele elocvente ale lui Henry Corbin: „Teologii deliberează asupra conceptului de Dumnezeu. Tawhîd-ul teologic îl plasează și îl presupune pe Dumnezeu ca fiind din capul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în această stare naturală. De aceea, în starea naturală de luminozitate, corpurile și înțelepciunile sunt prezente de la sine. Diviziunile lor se prezintă ca nenumărate calități ale iluminării, întrecând în număr firele de nisip din albia Gangelui.“ „Dacă în acel moment [practicantul] reflectează asupra modului în care această nonexistență a fenomenelor este doar o simplă aserțiune, fără să fie cu adevărat instituită, sau asupra modului în care apar lucrurile în același timp fiind primordial goale/lipsite de existență inerentă [empty], va dezvolta
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
concomitent, al recâștigării prin iubire a multiplului în armonia tuturor părților se regăsește în formulări explicite ori implicite în majoritatea tradițiilor religioase care au dez voltat o literatură. Ceea ce pe treptele intermediare se înfățișează ca renunțare ori pierdere (atât pentru practicant, cât și, mai ales, pentru cei ce privesc „din afară“) pe treptele superioare este per ceput ca eliberare de toate și deopotrivă ca îmbrățișare a lor prin legătura Unului. III.2 Despre spațiu, timp și „saltul“ cuantic Noua viziune cu privire la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ori rețete pentru a ajunge la viziunea Unului. Aceasta survine, spontan și imprevizibil, fără posibilitatea vreunei anticipări. Omul este chemat să se pregătească, întrucât relația este reciprocă și nu se va institui până la capăt fără par ticiparea, prin libertate, a practicantului. De aceea, partea va fi întotdeauna tentată, în deschiderea ei către Unul, să îi ofere acestuia un chip, să îi dea forme și conținuturi asemănătoare părții, și toate acestea pentru a avea sentimentul dăinuirii, întrupării și păstrării relației, care va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
personalizat al experienței religioase, respectiv al interpretării fenomenului religios. Dimensiunea politică a dialogului interreligios ca dialog instituționalizat, secularizat este exprimată și nuanțată astăzi emblematic prin diversele utilizări ale termenului „ecumenism“, termen care propune și presupune comunicarea nu doar la nivelul practicanților diferitelor religii, cu titlu indivi dual, ci mai ales la nivelul instituțiilor menite a reprezenta, tradițional sau oficial, într-o formă mai mult sau mai puțin politizată, religiile conviețuitoare. Dimensiunea nesecularizată a experienței comunicării interreligioase, de această dată ca dialog
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
propriului sistem considerat reper ultim. Or, reperul ultim nu se lasă surprins, înfășurat și transmis printr-un sistem. Riscul de a substitui principiului întemeietor o doctrină sau un sistem cu chip uman prin multiplele lui dezvoltări secularizate este evident. Când practicanții unei religii ascultă mai degrabă vocea sistemului decât vocea care se face auzită, prezentă, manifestă prin sistem, situația poate fi ușor comparată cu parabola celui care, arătându-i-se luna cu degetul, vede și privește doar degetul. De aici până la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
unei religii, spre și pentru a căuta legătura cu acesta având doar ca punct de plecare manifestările încremenite în texte, imagini, doctrine, accentul se mută, în cel mai bun caz, pe legătura dintre sisteme. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori, practicantul rămâne „aninat“ sistemului, care îi va închide lumea și privirea printr-o decupare mutilantă a propriei căi. Or, legătura spre care trimite gestul religios autentic este cea dintre privirea interioară și principiul întemeietor al privirii, indiferent de tradițiile religioase avute
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
refuzul de a deveni colectivă, ră mâne autentică și deci subiectivă, unică, de neînstrăinat. Ea refuză, de fapt, dimensiunea politică în varianta celor mulți care urmează aceeași cale. Perspectiva este inversată: calea este una și curge unic prin fiecare dintre „practicanții“ căii. Altfel, se ajunge la „practicanți în serie“. Oriunde se impune un chip căii, ea fiind astfel impusă celorlalți într-un mod anume, ca model, rețetă, lege etc., avem de-a face cu di mensiunea politică a respectivei mișcări. Este
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mâne autentică și deci subiectivă, unică, de neînstrăinat. Ea refuză, de fapt, dimensiunea politică în varianta celor mulți care urmează aceeași cale. Perspectiva este inversată: calea este una și curge unic prin fiecare dintre „practicanții“ căii. Altfel, se ajunge la „practicanți în serie“. Oriunde se impune un chip căii, ea fiind astfel impusă celorlalți într-un mod anume, ca model, rețetă, lege etc., avem de-a face cu di mensiunea politică a respectivei mișcări. Este diferența care se regăsește de exemplu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
rolul posibil al altor cazuri abia presupune astăzi" (Flournoy, 1983, p. 255). Théodore Flournoy (1854-1920) a fost un medic și psiholog elvețian, cunoscut în special prin lucrările sale consacrate spiritismului și fenomenelor parapsihologice. Născut într-o veche familie calvinistă și practicant al religiei protestante, Flurnoy are preocupări intelectuale largi, fiind interesat în mod deosebit de filosofia lui Kant, de fenomenele paranormale din domeniul psihologiei și de probleme de medicină. Este contemporan cu Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, pe care l-a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
declara cu mâna pe inimă că s-a familiarizat cu bucătăria acestei țări. Nici nu este de mirare că localurile noastre se află în această dezastruoasă stare. Este suficient, pentru a înțelege una dintre cauze, să amintim disprețul manifestat față de practicanții artei culinare, recrutați, în familiile boierești, din rândul robilor țigani. Mai trebuie pomenit eclectismul culinar practicat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; iată, spre exemplu, reclama pe care și-o făcea restaurantul unui anume Rusescu, într-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că programele și computerul reprezintă un instrument minunat, dar numai un instrument, iar cel care îl folosește are nevoie de aceleași însușiri ca și pictorul care mânuiește pensonul înmuiat în vopsea. Arta digitală are o mare răspândire și, desigur, mulți practicanți care expun atât pe site-uri, cât și în cadrul unor expoziții cu lucrări printate. Aș recomanda site-ul american MOCA (MUSEUM OF COMPUTER ART), care prezintă expoziții și organizează concursuri pentru artiști din toată lumea. Pe acest site se pot citi
De la pasteluri la imagini digitale by Cezar Duca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/780_a_1746]
-
de ozon, globalizarea - mai degrabă decât să-și ocupe gândurile cu niște plăți Întârziate la taxele de stat. Mai cocheta cu budismul - adică citea cărțile din domeniu, dar niciodată nu făcea pasul de a se integra Într-un grup de practicanți - și credea de asemenea că „universul ne dă ceea ce vrem“. De fiecare dată când banca Îi amenința că le va retrage posibilitatea de a face credit, Ronnie obișnuia să „descânte pentru un cec“. Câteodată universul le dădea. De cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de pe fața pământului. Numărați fețile laparotomice. Cuvântul meu împotriva cuvântului tău. Portace. Și vom vedea cine are dreptate. Nylon pentru piele. Operație se terminase. Iar eu mi-am ridicat din nou privirea: înăuntru plutea culoarea sfidării, a disprețului. Un tânăr practicant, într-un halat prea mare pentru el, care se afla lângă cel de-al doilea asistent al meu, mă privea năucit. Nu-mi dădusem seama că era de față, se apropiase doar acum. Avea privirea celui care exercitase o voință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
filialei YMCA1 din Ierusalim, sub amenințarea unei puști cu două țevi, doar că spre sfârșitul visului devenise el Însuși copilul captiv. În dimineața următoare se trezi și se apucă să caute o sinagogă În Salonic; nu fusese niciodată un evreu practicant și era convins că Dumnezeu Însuși nu era religios și nici nu prea vedea la ce i-ar putea folosi religia. Dar nu avea altă adresă, așa că se hotărî să Încerce și să vadă. În fața sinagogii Întâlni trei fete din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mi-a indicat, pentru începutul uceniciei mele, doar perspectiva cioplirii de linii drepte. El, care-l întruchipa mai degrabă pe vânzătorul de pietre de mormânt vorbind blajin și fără să aibă mai deloc aerul de maistru, l-a pus pe practicant să se uite la pietrele de mormânt terminate care se aflau expuse una lângă alta în fața clădirii atelierului și își așteptau clienții copleșiți de suferință. Un ucenic se apucase să măture de pe pereții verticali căciulile de zăpadă care oricum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]