1,518 matches
-
și "Convenția de la Istanbul") au obligația de a incrimină violul și violență sexuală în conformitate cu articolul 36 al Convenției, raportat la articolul 43. România a a ratificat această convenție în 2016. Violul reprezintă, alături de hărțuirea sexuală și violența domestică, o experiență predilect feminină. Refuzul victimei, lipsa consimțământului acesteia constituie diferența esențială dintre viol și actul sexual voit. În centrul discuțiilor purtate în societate și în tribunale se află însă ideea de credibilitate a victimei; aceasta trebuie să dovedească celorlalți că a fost
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
de zi cu zi. Pe de o parte, se ridică problema excesului roboților în viața de zi cu zi, omenirea devenind astfel sclava propriei tehnologii. Ideea nu este prezentată în modul tragic al roboțior care se ridică împotriva omenirii, temă predilectă în SF, ci într-un mod mai apropiat de Seria Roboților a lui Asimov, în care problema dă naștere la situații paradoxale, iritante și în același timp hilare. Oamenii din anul 2169 au batiste-roboți, cravate-roboți, pantofi-roboți care îi poartă cu
Planeta Umbrelelor Albastre () [Corola-website/Science/327409_a_328738]
-
debutând la filmul "Erupția" (1957) al lui Liviu Ciulei. În paralel a lucrat la filme documentare și jurnale de actualități. Grigore Ionescu a realizat, singur sau în colaborare, imaginea mai multor filme regizate de Ion Popescu-Gopo, devenind unul dintre operatorii predilecți ai acestuia: "De-aș fi... Harap Alb" (1965), "Faust XX" (1966), "Comedie fantastică" (1975) și "Povestea dragostei" (1977). În perioada septembrie 1967 - martie 1969, Gore Ionescu a urmat cursuri de specializare în Italia și Franța. În 1968 a fost regizor
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
fiind totodată promotorul activ al metodei critice integratoare "teo-e-retikon" ce are în vizor valorile transculturale ale așa-zisului "eres arhetipal". Încă de la cartea sa de debut adoptă valențele proteice de EgoBestiar ca și celebrare a alterității heterotopice. Printre alte teme predilecte 5 în creația sa se regăsesc arhetipalul, reversibilitatea și intangibilitatea fenomenelor spirituale, „terrarismul” semantic. Igor Ursenco a avansat și teoretizat mai mulți termeni circumscriși fenomenului hapax legomenon, printre care „egregor cultural”, „terrarism” (semantic), „lirică pneumatică”, „apoptosium” și „crepitudine”, inițiind atelierul
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
mai degrabă ca un muncitor predestinat, harnic, rezistent și foarte tenace. Nu strălucește prin viteză, ci este imbatabil la capitolul anduranță. Încă este destul de folosit la tractarea săniilor în comunitățile care trăiesc în preajma Cercului Arctic, dar, în prezent, rolul său predilect în comunitățile care l-au adoptat este de animal de companie. Este un câine de talie medie spre mare, robust, musculos, cu membre puternice terminate în labe late care îi permit să se deplaseze pe zăpadă fără să se afunde
Malamut de Alaska () [Corola-website/Science/323704_a_325033]
-
Denumirea rasei vine de la cantonul Berna, ai cărui locuitori au crescut și folosit în mod tradițional acești câini. Numele german al rasei, Bernese Sennenhund, este format din cuvintele senne, care înseamnă pășune (montană) și hund, însemnând câine. A fost folosit predilect de crescătorii de animale (în special bovine) și însoțea turmele când urcau primăvara pe înaltele și bogatele pășuni alpine, urmând să revină în așezările de la poalele munților la apropierea iernii. În același timp, a fost și un foarte apreciat câine
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
principal din filmul "Terror by Night" (1946) cu Basil Rathbone. În filmul "Without a Clue", Moran (interpretat de Tim Killick) apare ca un om înalt, cu cicatrice pe un obraz, precum și ca gardă de corp a profesorului Moriarty. Arma sa predilectă este un cuțit cu buton pe care îl utilizează pentru a înjunghia și a-și tranșa victimele, el fiind un aruncător de cuțit de mare clasă. Moran, interpretat de Paul Anderson, apare în filmul "" (2011). Moran era renumit ca fiind
Sebastian Moran () [Corola-website/Science/324142_a_325471]
-
1643 la Roma) a fost un matematician italian. S-a născut ca Antonio Castelli și a obținut numele "Benedetto" în 1595 la intrarea în Ordinul benedictin. A fost discipol al lui Galileo Galilei. Matematica a fost una din preocupările sale predilecte. A fost profesor de matematică la Universitatea din Pisa, apoi la Colegiul della Sapienza din Roma, unde a funcționat până la sfârșitul vieții. A devenit stareț la o mănăstire benedictină, aparținând congregației Monte Cassino. În fața persecuției Inchiziției, i-a apărat pe
Benedetto Castelli () [Corola-website/Science/326704_a_328033]
-
cunoscut dintre acestea fiind Bătălia de la Navarino din 1827, pictat în 1846). A devenit celebru nu numai pentru tablourile sale cu scene maritime, dar și pentru modul în care reprezenta reflexiile luminii pe mare. Peisajul marin nu este o temă predilectă în pictura românească. Poate de aceea, în pictura românească peisajul marin are caracteristici aparte. Pictorii români sau concentrat asupra țărmurilor, porturilor ori plajelor și nu asupra furtunilor din largul mării cum a făcut, de pildă, Aivazovschi în marinele sale. Compozițiile
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
de ajutor social, alocații de sprijin). Într-un stadiu incipient se află asistența pentru problemele legate de experiențele specifice femeiești: graviditatea, travaliul, nașterea, hrănirea altei persoane din propriul corp, sângerarea periodică, avortul; a experiențelor feminine, cele pe care le au predilect femeile: îngrijirea copiilor, ajutor acordat persoanelor dependente, managmentul domestic, violul, prostituția, hărțuirea sexuală, pornografia. (M. Miroiu, 1999: 138) Sunt de actualitate probleme cum ar fi: îmbătrânirea și feminizarea populației, feminizarea sărăciei. O atenție deosebită este acordată familiilor monoparentale, conduse preponderent
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
revistă aflată sub conducerea ei. După ce, împreună cu alți intelectuali, Sofia Nădejde va părăsi mișcarea socialistă (momentul așa-zisei “trădări a generoșilor”, 1899 - 1900), se va consacra, în primul rând, literaturii beletristice. În scrierile sale, figura centrală a fost, în mod predilect femeia, victima prejudecăților și a mizeriei materiale și morale a societății; ea va sprijini în continuare mișcarea feministă, colaborând la Revista noastră a Constanței Hodoș, (1905 - 1907, 1914 - 1916); se află printre întemeietorii Asociației pentru drepturile civile și politice ale
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
regelui Ludovic al VII-lea și a Eleonorei de Aquitania. Tema tratatului "De amore" (cunoscut și sub titlul "De arte honeste amandi") o constituie dragostea cavalerească, temă cultivată de Marie de Champagne și prin care teoretizează iubirea curtenească: iubirea-pasiune, motiv predilect al trubadurilor acelei epoci.
Andreas Capellanus () [Corola-website/Science/326097_a_327426]
-
ținut în anii 1946-1947, deportările staliniste, lupta basarabenilor împotriva ocupației sovietice, dar și a unor teme actuale, precum problema cursului național de istorie în Republica Moldova, starea limbii române, a învățămîntului și a culturii române în această fostă republică sovietică Domeniul predilect al lui Ion Țurcanu a rămas însă știința, adică cercetarea perseverentă, cu consacrare totală, a cîtorva teme istorice de mare relevanță pentru trecutul Basarabiei și pentru istoria românilor, în general. În 1991, a fost editată monografia Relațiile agrare din Basarabia
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
zilele de sărbătoare ori se impunea prezența lor cu ocazia momentelor importante din viață: la botez, la nuntă și chiar la înmormântare. Ei erau organizați în bande, tambe sau în tarafuri, care purtau numele capului formației. Aceasta era constituită local, predilect familial. Savantul Constantin Brăiloiu (1893-1958) vlăstar al unei familii boierești din ținutul Gorj, a gravat pe discurile timpului său numai capodopere gorjenești. Acesta a avut mai multe motive pentru care a ascultat cu atenție muzica lăutarilor din Gorj. În primul
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
de la întreprinderea „Laromet” din București. Acest film a reprezentat debutul colaborării lui Sergiu Nicolaescu cu directorul de imagine Nicolae Girardi, după ce lucrase anterior cu Alexandru David (pe care-l va mai folosi ulterior la unele filme). Girardi va deveni colaboratorul predilect al regizorului la următoarele sale filme. Directorul de imagine a conferit filmului unele tușe de film documentar. Regizorul a menționat că scenariul a suportat multe modificări. Au fost tăiate unele scene la montaj pentru a nu avea probleme cu autoritățile
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Povestea dragostei", criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Un an mai târziu, artistul își reiterează formula predilectă, în Povestea dragostei, unde purcelul cel năzdrăvan din Povestea porcului a lui Creangă e de fapt un chipeș extraterestru blindat într-un combinezon antipoluare. Din păcate, marile momente de inspirație din urmă cu zece-douăzeci de ani nu se mai repetă
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
ziare unde scria critici de teatru, a tradus mai multe titluri din literatura engleză și franceză, iar din anul 1996 lucrează la departamentul de Sisteme de comunicare media de la Universitatea de Științe din Istanbul ca profesor de limba engleză. Temele predilecte ale operelor sale sunt dragostea, relațiile de putere, sexualitatea sau crima, dar în fiecare roman aduce în discuție și problemele femeilor încercând să analizeze și să evoce lumea interioară a acestora, visurile și așteptările lor, sentimentele și lumea lor spirituală
Pinar Kür () [Corola-website/Science/330892_a_332221]
-
-i face să înțeleagă acest gen literar. În întreaga sa carieră autorul a scris patru zeci și una de romane, numeroase nuvele apărute în două zeci și cinci de volume în seria Istorii anecdotice Lataif-i rivazat (1870-1895), iar temele sale predilecte sunt: criticarea datinilor învechite și a eresurilor, convingerea cititorilor de avantajele recunoașterii culturii europene și înțelegerea civilizației moderne. În prefața romanului Chestiuni complicate „Mesail-i Muglaka” (1989) scrie că cititul este o distracție educativă, urmărind astfel instruirea societății turce. În acest
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
dar remarcabilă în zona gravurii românești, fiind caracterizat de o profundă modestie. S-a numărat printre cei care au sprijinit existența Atelierului de Gravură, locul care a stimulat importante realizări în perioada anilor ’70 în domeniul gravurii. Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”. A folosit foarte mult procedeul gravării cu acizi a plăcilor litografice, pe care le-a
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
se îndepărta de un subiect atât de empatic. Venețiile sale nu tânjesc după o originalitate emfatică și de asemenea nu vor a găsi neapărat metode și formulări ce pot duce la un pitoresc facil. Alături de peisajele venețiene, o altă tematică predilectă pentru Valeriu Pantazi au fost peisajele Balcicului. Imaginile venețiene și mai ales cele din Balcic arată privitorului realitatea istorică a locurilor, percepția lor fiind, în schimb, dureros de actuală. Pictorul prin opera sa a încercat să explice că nu poți
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
cineastului: prietenia și trădarea, pierderea iluziilor de tinerețe, dificultatea intelectualului de a decide să acționeze. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că a recunoscut în "Somnul insulei" o serie de „motive predilecte ale regizorului: solidaritatea întru ideal și pierderea iluziilor din tinerețe, «semnul șarpelui» și «sfârșitul nopții», camaraderia și trădarea, precum și tentativele consecvente de portretizare morală a intelectualului în diferite faze evolutive - sau involutive - ale societății românești”. „Cineastul nu-și dezminte tușa
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
să explice modul în care a tratat evenimentele. Unele cărți conțin explicații considerate necesare de Uricaru. Astfel, o ediție "Rug și flacară" cuprinde o "Explicație" semnată Eugen Uricaru: ...iar "Memoria" este însoțită de o precizare din partea autorului: Referitor la tematica predilectă, Alex Ștefănescu arăta, în articolul citat mai sus: Dar, Eugen Uricaru aduce, în cazul unor subiecte larg abordate, idei noi. De exemplu, în mulțimea de cărți pe temă publicate în 1984, cu prilejul comemorării Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
kurzilor, existând inclusiv percepții conform cărora se viza eliminarea prezenței creștine din Irak, în vederea întemeierii unui stat islamic. Activitățile anticreștine au inclus : După 2003, distribuitorii de alcool, coafezele, proprietarii de cinema, muzicienii și comercianții de instrumente muzicale au devenit ținte predilecte ale acestor atacuri, majoritatea fiind de religie creștină; Femeile creștine au fost obligate să poarte hijab, deși acoperirea părului nu face parte din cultura sau religia lor; Au fost transmise mesaje tip grafitii, prin intermediul comunicațiilor mobile sau prin flyere, prin
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
aurul și argintul. În caz contrar, erau condamnați la moarte, și toate bunurile lor erau confiscate. Aproximativ 200.000 de oameni au părăsit atunci Spania. O parte dintre evrei au ales să se convertească, dar aceia au devenit apoi ținta predilectă a persecuțiilor Inchiziției spaniole. Inițial musulmanilor din Granada li s-a promis libertate religioasă, dar în scurt timp presiunea pentru a se converti la catolicism a crescut, și până la urmă o politică de expulzare sau convertire a fost instaurată în
Casa de Trastámara () [Corola-website/Science/331455_a_332784]
-
cu ochi din Humulești" și "Harap Alb"). Piesele sunt alegorii fantasmagorice cu personaje simbolice care alunecă spre tărâmul suprareal ("Constelația Ursului", "Balansoar pentru maimuțe") sau drame polițiste cu accente etice ("Dubla dispariție a Marthei N...", "Plus sau minus viața"). Personajele predilecte ale lui Ștefan Oprea sunt tineri idealiști însetați de adevăr și adversari ai falsității și imposturii, plasați într-o luptă inegală, sumbră sau uneori chiar sinistră, cu lașitatea și obtuzitatea societății. Romanele "Procesul manechinelor" (1974) și "Plus sau minus infinitul
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]