22,626 matches
-
principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea pentru înființarea consiliilor județene din 1864, prevedea printre cheltuielile obligatorii ale județelor și cele necesare pentru organizarea și întreținerea unui serviciu poștal de scrisori, între capitala județului și comunele mai importante. Preocupări pentru organizarea unui serviciu poștal rural, care să fie pus la dispoziția organelor de stat dar și a particularilor, au existat și în anii precedenți, atât în privința înființării de birouri poștale pe la toate subprefecturile din țară, cât și în problema
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
liniilor telefonice: Preuteștișoldănești, PașcaniCristești, Lespezi-Liteni, Dolhasca-Lespezi, Dolhasca-Liteni etc. În același an, prefectura județului expediază Direcției Generale, sumele provenite de la primăriile: Șoldănești, Uidești, Sasca, Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea liniilor etc. La 30 septembrie 1899, comuna Giurgești avea deja plantați stâlpii necesari pentru înființarea unei linii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de autori, dintre care unii fuseseră, dimpotrivă, ținta criticilor sale. Noțiunile de viață, trăire, experiență, structură ar veni de la Dilthey, neliniștea, tragismul vieții, iraționalismul de la Kierkegaard, Heidegger și Șestov, ideea de destin de la Spengler și Keyserling, raționalismul mistic de la Massis, preocuparea pentru filozofia religiei de la Dilthey și neotomism, ortodoxismul de la Berdiaev, altoit însă cu catolicismul lui Massis și cu idei din gnosticism și origenism. În fine, metoda gândirii în libertate și în mijlocul discipolilor s-ar datora lui Keyserling. Ideile sale asupra
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Oskar Goldberg, portretizat de Thomas Mann ca „tipicul evreu fascist“. Nae Ionescu a fost astfel transformat într-un veritabil canibal de idei, într-un exemplu tipic de cleptomanie filozofică. O singură voce mai temperată a remarcat existența unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
studenților săi: „Să nu credeți că filozofii inventă ceva. Sunt unii care inventă și mor. Sunt alții cari nu fac decât să întindă urechea la ritmul spiritual al vremii și să prindă formele acestui ritm spiritual. Cine izbutește să formuleze preocupările spirituale ale unei epoci, acela este într adevăr filozof și metafizician.“ Am văzut deja cum și-a formulat poziția față de creativitate și originalitate în cursul de metafizică din anul universitar 1928-1929. Peste puțin timp, în conferința Creațiune și păcat, va
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabilește proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, În funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar“ . Precizările făcute În alin. 2 sunt de natură să scoată În evidență preocuparea legiuitorului de a evidenția necesitatea răspunderii individuale a salariatului care a produs paguba angajatorului, precizându-se o serie de criterii distincte de delimitare a răspunderilor. g) caracteristică specifică răspunderii patrimoniale În reglementarea Codului muncii, republicat, este aceea că este făcută
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
atrag un număr mare de turiști, cu deosebire copii. În țara noastră, sunt amenajate grădini zoologice la București, Timișoara, Sibiu, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Slatina, Târgoviște, Călărași, Bârlad. Problema care se impune este asigurarea spațiilor corespunzătoare pentru animale și, în viitor, preocuparea pentru înmulțirea în captivitatea a speciilor amenințate. 3.4. Obiectivele economice Obiectivele economice devin repere turistice prin amploarea, caracteristicile tehnice și importanța lor pentru economia națională. De un mare interes turistic se bucură unele baraje hidrotehnice, podurile și viaductele ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
surse din cadrul Agenției Române pentru Dezvoltare, ocupă penultimul loc în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește investițiile străine. 2.4 Strategii de atragere a investițiilor străine Realizarea unui număr cât mai mare de investiții străine ar trebui să fie o preocupare deosebită a liderilor oricărei economii. În acest domeniu statul este cel care poate dezvolta și implementa strategii de dezvoltare economică proprii, dar care să fie benefice pentru implementarea investițiilor străine, după cum poate dezvolta strategii destinate în mod special atragerii de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
etc.; - Atragerea de studenți din alte țări; - Dezvoltarea de parteneriate cu universități de prestigiu din alte țări; - Creșterea numărului de burse oferite în străinătate pentru studenții români; - Îmbunătățirea sistemului educațional; - Continuarea proceselor de modernizare și dotare a unităților de învățământ; - Preocuparea tot mai accentuată pentru colaborarea cu unități de învățământ din străinătate în vederea organizării de acțiuni comune. Riscuri - Emigrarea forței de muncă calificată; - Instabilitatea legislativă; - Lipsa credibilității mediului de afaceri; - Desființarea multor centre de cercetare; - Înmulțirea și amplificarea actelor de corupție
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de susținere. Interioritatea va deveni, ca ultimă opțiune posibilă, un tărâm muzical, al sonorității difuze, un spațiu al exhibiției prin sunet. Poetul dă impresia că pronunță cuvinte ca un copil care învață să vorbească, fascinat de sonoritatea lor, fără o preocupare deosebită pentru semnficație: Trif nebun! Vi, og, vi, privighetori, vrăjitori, într-o zi, vi, og, vi, i, og, vi, privighetori în păduri de alun, vi, og, vi, i, og, vi, Trif nebun! (Trif nebun) vino la sânu-mi, tim, tim, tim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Platforma pliocenică a Moldovei meridionale. De asemenea, el a susținut existența unei tectonici destul de complicate în această regiune, ca și în tot Podișul Moldovei. Din vara anului 1932, teritoriul întregii regiuni a Fălciului (deci și Valea Lohanului) a intrat în preocupările științifice ale geografului I. Gugiuman. Cum în această parte a Podișului Moldovei cercetările geologice de amănunt erau incomplete, I. Gugiuman a acordat atenție și acestor aspecte, aducând precizări asupra limitelor dintre diversele etaje și subetaje stratigrafice. Deși aceste cercetări geologice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pot exprima o revenire la situația anterioară cooperativizării, se pune problema dacă nu este posibil ca ele să fie dictate și de fragilizarea, în ultimii ani, a potențialului natural agro - productiv. Utilizate dezorganizat, fără o încadrare juridică eficientă și fără preocupări de amenajare durabilă, suprafețe extinse nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte mari de timp. Conform izvoarelor scrise, unele dintre comunitățile studiate de Stahl existau din secolul al XV-lea. Stahl (1998, vol. I
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
unul vechi, întemeiat pe ideea de foloase directe justificate prin băștinășie, și un altul nou, întemeiat pe ideea de venituri justificate pe bază de acte de cumpărare.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 24-25) În comunitățile studiate de Ostrom exista o preocupare locală pentru stabilirea regulilor de poziționare. La fel, distribuirea autorității între poziții era un aranjament local. Or, după cum reiese de mai sus, în satele devălmașe sunt foarte puține reguli de autoritate și chiar și acelea sunt discutabile pentru că, de obicei
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
apă și altele nu, atunci împărțirea se făcea prin tehnica enclavelor, ceea ce însemna că fiecare primea câte o parte din fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era un imperativ cultural, o acțiune de îmbunătățire a fondului patrimonial” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre cele 14 obști sătești originare, fără niciun amestec din partea statului. Trecerea de la devălmășia de ocol la împărțirea pe sate a munților a avut ca primă cauză preocuparea de a asigura tuturor satelor un acces egal la anumite locuri de pășunat. Astfel, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
permisă hrănirea porcilor cu porumb, în special în perioade de secetă. Acest lucru era posibil doar cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli de cuprindere cu privire la exploatarea ei. Există o serie de tehnici care privesc doborârea copacilor, dar ele nu au pe fond scopul de a permite sau interzice anumite acțiuni, ci pe acela de a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca să se mai regenereze. Sârbescu-Lopătari surprinde aici raționamentul în urma căruia se declanșează ceea ce numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
au acces la bunurile comune și care sunt limitele resursei. Chiar dacă interpretăm regulile prezentate mai sus în privința accesului la resurse ca fiind „limite bine stabilite”, această condiție este oricum respectată doar pe jumătate pentru că nu regăsim decât foarte târziu o preocupare pentru identificarea limitelor resurselor. b) „Coerență între regulile de apropriere, cele de menținere a resursei și condițiile locale.” Regulile de apropriere - care restricționează accesul în funcție de timp, loc, tehnologie și cantitate - sunt elaborate raportat la condițiile locale și la regulile de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de apropriere, cele de menținere a resursei și condițiile locale.” Regulile de apropriere - care restricționează accesul în funcție de timp, loc, tehnologie și cantitate - sunt elaborate raportat la condițiile locale și la regulile de menținere, care solicită efort fizic, materiale și bani. Preocuparea pentru menținerea resurselor nu se manifestă în cazul unor sisteme (de exemplu, pădurile), ci doar al terenurilor agricole. Atunci când apar astfel de preocupări, coerența între tipurile de reguli este destul de discutabilă. c) „Majoritatea indivizilor afectați de regulile operaționale pot participa
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
elaborate raportat la condițiile locale și la regulile de menținere, care solicită efort fizic, materiale și bani. Preocuparea pentru menținerea resurselor nu se manifestă în cazul unor sisteme (de exemplu, pădurile), ci doar al terenurilor agricole. Atunci când apar astfel de preocupări, coerența între tipurile de reguli este destul de discutabilă. c) „Majoritatea indivizilor afectați de regulile operaționale pot participa la modificarea acestora.” Este un principiu fără îndoială respectat, mai ales dacă luăm în calcul accentul pe egalitate între membrii comunității, subliniat permanent
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
-i drept, această concluzie se datorează unei serii de elemente care au făcut ca guvernarea în comun cunoscută de satele românești să nu ajungă la maturitate. Astfel, datorită condițiilor tehnice și economice, resursele erau abundente, fapt care nu a generat preocuparea pentru exploatarea sustenabilă. Un alt factor e reprezentat de imaturitatea administrației. Când statul își face simțită prezența, iar tehnologia și economia amenință supraviețuirea sistemelor de resurse, devălmășia începe să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și ți-era frică să n-o furi tu de la tine. Ăsta-i voievod absolut, Vlad Țepeș. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajiște cu miei! CONSTANTIN NOICA JURNAL DE IDEI A ține un „jurnal de idei” a fost preocuparea constantă a lui Noica începând din 1939, anul primelor notații pentru viitorul Jurnal filozofic, publicat în 1944. Știm că până în 1958 umpluse nouă caiete cu însemnări și reflecții, caiete care s-au pierdut. În anii de detenție politică (1959- 1964
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]