1,955 matches
-
pentru dezvoltarea acestei zone cu un potențial turistic foarte bun [în loc de cu potențial turistic; grup nominal cu prepoziție] (Rlib, 2008, nr. 5572: 4, col. 4) produse cu un conținut scăzut de colesterol [pentru conținut scăzut de colesterol; grup nominal cu prepoziție] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 20) Pământul are o structură zonar concentrică [în loc de structură zonar concentrică; complement direct] (S. Popescu, Geografie: 3). Anumite combinații sunt relativ frecvente; de exemplu (a avea etc.) un caracter: În marginea angelologiei tomiste, Fr. Wilhelm
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
argumente sunt nerecomandabile: Aveți boală cardiacă ischemică [pentru o boală cardiacă ischemică; complement direct; grupul include adjective categorizante] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 15) A scăzut riscul de deces de cauză cardiovasculară la pacienții cu infarcte miocardice [grup nominal cu prepoziție, incluzând un adjectiv categorizant; corect având o cauză cardiovasculară] (idem: 21). Dacă însă grupul nominal este extins, incluzând diverși constituenți calificativi, propoziții relative etc., este însoțit de articolul nehotărât, în contextele de tipul celor de mai sus: România este o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Sistemul fizic efectuează un lucru mecanic care măsoară variațiile energiei etc. Sufoziunea este un proces care creează în loess hrube, hornuri, tunele (S. Popescu, Geografie: 10). (c) Similar, la plural (nominativ-acuzativ), grupul nominal argument (subiect, complement, inclusiv în construcții cu prepoziții) este însoțit uneori de niște, în contextele în care, de obicei, se preferă forma nedeterminată (vezi și Avram [1986] 1997a, ib.). Exemplele, mai puțin numeroase decât cele cu singularul, se înregistrează în limba vorbită, uneori în presă și rareori în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sume fabuloase; complement direct, cuantificat] (CORV: 109, vezi și 110, 113, 140, 185, 232; idem în CLRA) Puteai să-ți iei niște papuci [sau papuci; complement direct] (IV: 344) Observațiile pornesc de la niște comparații [recomandabil de la comparații; grup nominal cu prepoziție] (ap. Avram [1986] 1997a, ib.) În ultimii ani s-au elaborat mai mult strategii privind dezvoltarea turistică a Deltei. Acestea sunt însă inoperabile pentru că reprezintă doar niște însăilări de obiective de urmat [pentru însăilări de obiective] (Rlib, 2008, nr. 5572
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de asemenea, o valoare superlativă, în construcțiile exclamative: Se aprovizionau, fără doar și poate, la niște prețuri...! ["foarte mari", calificare cantitativă] (CORV: 261 și în CLRA). (f) Absența articolului, la singular, se asociază cu interpretarea distributivă, în formule fracționare cu prepoziția pe (iar în notația cifrică, prin bară oblică[/]): treizeci-patruzeci de bucăți pe lună (IV: 317). Unele formule sunt caracteristice limbajului economic (financiar) sau administrativ: aproximativ o medie de șase piese pe tip (IV: 325) are cinșpe virgulă patru pe metru
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
adverbiale, cum sunt: acolo, așa (vezi ex. infra), pe (vezi supra). Structurile apar în exprimarea orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
orală, familiară, a vorbitorilor cultivați. Tendința este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă [subiect] (IV: 332) Mai scădeți un zece la sută, acolo [complement direct] (idem: 327) Asta
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
lexico-semantice, fonetice) folosite pentru exprimarea aproximației și a impreciziei. Majoritatea au caracter general, fiind folosite în diferite varietăți ale limbii; de ex.: numeralele compuse cu adjectivul nehotărât câteva (câteva sute de cuvinte - A. Pleșu, Despre îngeri: 131 și în CLRA); prepozițiile care sugerează, în context, raportarea la un reper valoric cantitativ, exprimat prin grupul cuantificat (până în/peste/spre/sub două hectare)6; juxtapunerea sau joncțiunea prin relator disjunctiv a numeralelor apropiate valoric (substantivul fiind plasat după numerale sau între ele - zece-cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.) de bun (vezi descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare: Avansezi suficient de mult spre înăuntru (A. Pleșu, Despre îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
73 și în CLRA) Recurgem nepermis de des, și cu o stranie nonșalanță, la explicații de tip magic (idem: 94). 4.4. Este, de asemenea, în extindere tiparul cult în care adverbul cuantificator antepus se atașează direct grupului adjectival, fără prepoziție: relații ierarhice unanim acceptate (A. Țiglea, Sociologie: 49) [puncte] egal depărtate (A. Popescu, Matematică - Geometria: 54) parțial corectă etc. Unele sunt adverbe de mod, ca semnificație de bază8, și actualizează numai contextual o valoare cantitativă: Se folosesc de asemenea în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în aceste structuri, în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a grupurilor sintactice cuantificate, continuă să se manifeste în uz: − omiterea prepoziției de între numeralul cardinal (mai mare de 20) și substantivul cuantificat sau în interiorul numeralelor compuse (în fața constituenților substantivali de tipul mie, milion, miliard), dar și utilizarea hipercorectă a prepoziției între numeral și substantiv (2.1.1); − utilizarea superfluă a articolului nehotărât de singular nominativ-acuzativ și tendința opusă, de eliminare a articolului în unele poziții sintactice argumentale (2.3.1.1.a-b); − extinderea articolului nehotărât de singular în fața pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens cantitativ (2.4-2.6) și grupurile adjectivale sau adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual cu sens cantitativ. De asemenea, crește inventarul compuselor tematice asemănătoare semantic (uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate (3). Anumite construcții
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
-ntreagă [cantitativ] (CORV: 72 și în CLRA), Ați făcut o-ntreagă expediție în concediul ăla ["o expediție în toată regula", noncantitativ] (idem: 67). 5 Pentru o interpretare partitivă a construcției un ansamblu de, vezi Nedelcu (2007a: 193). 6 Cu valoarea prepozițiilor peste, sub, sunt utilizate semnele matematice [>], [<], accidental, în unele enunțuri științifice nonformalizate: adulții de vârstă de > 20 de ani (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 11). 7 Cf. Să dăm, io știu, treizeci la sută avans? (IV: 320) [structură diferită sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
diferențele de uz individual, discursiv sau stilistico-funcțional. Baza teoretică a articolelor cuprinse în volum este, în general, cea din GALR. Totuși, în puține cazuri, a fost depășită teoria cuprinsă în GALR, fie inovându-se ca interpretare (capitolul despre cuantificatori, despre prepozițiile partitive), fie adâncindu-se descrierea existentă acolo (adverbiale, alocutive, conectori conjuncționali). De aceea, în cazul câtorva articole, au fost necesare și clarificări teoretice. 1.3. Cartea se înscrie într-o bogată tradiție a lingvisticii românești privind studiile de dinamică a
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
clasa adjectivului invariabil sau a demonstrativelor), a unor procedee mult uzitate în româna actuală (de exemplu, cele două tipuri de substantivizări speciale), a unor forme și tipare de construcție a căror frecvență și repetabilitate pot ajunge până la clișeizare (extinderea utilizării prepoziției pe, preferința pentru anumite realizări ale adverbialului de mod, capitolul despre structurile clișeizate), a unor valori discursive speciale pe care le dobândesc, în limba actuală, anumite forme și construcții (de exemplu, valorile discursive noi ale nehotărâtului alde sau alunecările de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
alte țări de interes turistic ca Spania, Iugoslavia, Bulgaria, unde, în afara prețurilor rezonabile și a condițiilor naturale cel puțin egale celor oferite de România, serviciile sunt impecabile. în ceea ce privește prețurile, așa-zise mici, din cataloagele de turism, toate au înaintea lor prepoziția ab, care înseamnă de la, putând ajunge aproape de dublul prețului inițial, altfel foarte tentant. A doua categorie de motive care a dus la diminuarea numărului turiștilor occidentali în România este purtarea mizerabilă a personalului din hoteluri și restaurante. Acesta privește turistul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și al lui Emil Forna, medic. Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția germană-română, cu o teză de licență privind conjugarea slabă în saxona veche. Cadru didactic universitar, își susține teza de doctorat cu tema Semantica prepoziției în germană și română. Debutează în revista „Steaua” (1966) cu o traducere din Franz Kafka, O solie imperială. Continuă să publice în reviste traduceri din Heinrich Böll, Cristoph Hein, W. Koppen, Wolfgang Borchert, Erwin Heimann, Rolf Hochhuth, Hölderlin, R.M. Rilke
FORNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287069_a_288398]
-
2.Respectarea normelor gramaticale prin evitarea unor greșeli tipice: * dezacordurile (dintre subiect și predicat, dintre adjective și nume); * flexiunile incorecte ale unor substantive,verbe; * nerespectarea concordanței timpurilor; * construcțiile sintactice aglomerate; * excesul de infinitive, gerunzii, participii; * folosirea inadecvată a instrumentelor gramaticale (prepoziții, conjuncții, adverbe, pronume relative). 4.1.3. Respectarea normelor ortografice și de punctuație are la bază "Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație" instrumentul de lucru indispensabil pentru cei ce exersează în scrierea corectă a limbii române. 4.1.4 Respectarea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
simplă, nepretențioasă, dar nu neglijentă, neîngrijită. b.Telegrama este o comunicare scurtă, redusă adeseori la o singură propoziție, transmisă prin cele mai rapide mijloace tehnice. Caracteristica principală a telegramei este conciziunea obținută, în general, prin suprimarea unor elemente de relație prepoziții, conjuncții etc fără ca prin aceasta se fie prejudiciată înțelegerea celor transmise. În functie de conținutul lor, telegramele sunt de mai multe feluri: a) Telegrama de felicitare b) Telegrama de mulțumire c) Telegrama de condoleanțe d) Telegrama de răspuns e) Telegrama
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Nu, elimin toate aceste fixații... Bogdan Chirieac: Poți fi o elită științifică, culturală, una muzicală... Andrei Gheorghe: Nu mă interesează asta, mă interesează ceva ce este peste. Mihai-Răzvan Ungureanu: Andrei, în cazul acesta, răspunsul este unul care folosește o altă prepoziție. În elită, suntem în elită sau facem parte din elită. Andrei Gheorghe: Corect. Mihai-Răzvan Ungureanu: În cazul acesta, da. Andrei Gheorghe: Și la ce este bună asta? Mihai-Răzvan Ungureanu: La ce este bun? Bogdan tocmai a spus-o aluziv, răspunzând
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
puțin îndîrjit, care să răspundă: Dacă nu ți-ai dat seama până acum, A-ul se subînțelege din context, și, prin urmare, nu e necesar". E drept că lucrările normative românești cuprind cerința de repetare a articolului genitival sau a prepoziției din grupuri sintactice coordonate; în realitate, această normă destul de artificială este încălcată permanent, în toate stilurile limbii, și presupune numeroase excepții, determinate de solidaritatea semantică a cuvintelor și de rațiuni de economie a expresiei. Reproșurile se adresează autorului, pentru textul
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
al doilea sens este de obicei depreciativ, în vreme ce despre primul se spune că ar avea - regional și popular - o (oarecare) valoare de reverență (alde neica). În fine, alde mai apare, cu valoare nehotărîtă, și în legătură cu non-persoane, mai ales precedat de prepoziția de: lucruri de-alde astea. În Dicționarul Academiei se sugerează explicații mai generale și foarte interesante privitoare la uzul lui alde (scris etimologic, potrivit normelor ortografice ale vremii, al-de). Se observă, de pildă, că în română ideea de pluralitate poate
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe umeri, ci părul pe umeri, mascînd oarecum goliciunea sînului. În plus, ca să aibă sens versul al doilea din terțină, înlocuiește prepoziția de pe cu simpla pe.În facsimil, este în mod incontestabil de pe. N-am altă idee mai bună decît aceea că Perpessicius a procedat așa din pudoare. Îndrăzneala mișcării de striptease i s-o fi părut șocantă. Și atunci în loc să ne
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]