1,599 matches
-
trecut, împreună, prin micile necazuri inerente ale adolescenței ca și prin extazele pe care numai această vârstă le poate trăi. Erau anii premergători războiului. Într-un mic oraș, fie el și o capitală de județ, cu care ne mândream, se presimțea totuși furtuna care avea să ne cuprindă ca un vârtej, schimbându-ne viața pentru totdeauna. * România Mare cum era între cele două războaie mondiale a fost o perioadă extraordinar de prolifică din punct de vedere intelectual. Citeam, cu un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
umblat mult, cu poftă de hoinăreală, cu mâinile în buzunar, mângâind, cu duioșie, o castană cafenie și catifelată. Am umblat pe multe străzi, prin gând, în vis, peste tot. Dar cred că o să mă opresc, fiindcă se simte frigul, se presimte că vin ploile și vremea neprietenoasă. Se face o vreme a despărțirilor și nimic nu-i mai trist pe lume decât despărțirea. * Mă gândeam astfel, când s-a întâmplat să trec pe Strada Condeiului. Ce-o fi fost pe aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
concept abstract, într-un spațiu abstract. Dar foarte curând va deveni concret, o cifră fermă într-un miliard de calendare; și o realitate tulburătoare, ca toate cele care țin de ideea de timp. Dar nu știu ce-i cu portocala asta. Am presimțit în ea o taină. A doua zi, în coaja ei am citit o întâmplare adevărată, pe care o uitasem; dar acum mi s-a arătat clară, frumos redactată, de o mână fină, poate cu un ac subțire. Iată această poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
oglinda Râului Mare, se pierdea în masivul albastru al Retezatului, unde încă mai era zăpadă (era toată vremea zăpadă, acolo sus, ca într-o altă lume). Fumam, plin de importanță, cum se fumează în adolescență, din pur orgoliu, și nu presimțeam nimic din ceea ce urma să schimbe destinul lumii peste câteva zile. Eram suspendat, imaterial, într-un soi de Nirvana, și mă bucuram de starea de grație numită inconștiență. Moldova era de mult ocupată, bombardamentele zguduiau Capitala și se apropiau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
foști oameni, din ce în ce mai uitați..., câte un fir de argint... tot nimicuri de acest fel. bombardată și ne-am întors acasă târziu, aproape noaptea, pe o ploaie din categoria celor foarte urâte dar pline de farmec. Era întuneric, luna abia se presimțea, dar nu mai ploua. Amândoi eram uzi, plini de noroi lipicios, ca două figurine de glod. Începu să plouă din nou, apele se umflau, era greu să ajungem acasă, orbecăiam prin valurile care păreau că ne vor înghiți și chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Vasile Pârvan la adresa lui D. Gusti, pe care nu-l prea stima, deși îl împingea pe această treaptă socială din prietenie. Mie îmi vine însă să cred că era vorba de o viziune și deci de o anticipație: Vasile Pârvan îl presimțea, desigur, pe Victor Papacostea, care avea să ajungă conferențiar universitar cu două articole despre Macedoromâni - datorită, cum am spus, prieteniei lui P. P. Panaitescu și a lui C. C. Giurescu, și avea să-l părăsească mai târziu pe G. Brătianu pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și 35) orbecăind pe drumul între cenzură și castrare, exilată în spațiul privat. Ultimii doi ani de liceu au fost marcați de abolirea schismei de generație și apariția alteia noi. Mulți părinți și profesori s-au reconciliat cu generația insuportabilă, presimțind un inamic comun. Era începutul rezistenței morale și spirituale la invazia partidului în viața noastră, încă destul de paralelă cu a lui. Era începutul rezistenței la invazia activiștilor, a revoluționarilor de profesie în viața profesioniștilor cu slabă conștiință partinică. 2.2
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
considera că obținuse cîștig de cauză: chemarea la ordine a profesorului de către rector și amenințarea cu mutarea și chiar cu suspendarea activității. O interpelare în parlament, din partea unui deputat creștin social a provocat o contraofensivă a elementelor adverse. Anumite disensiuni, presimțite în culise, din grupul deputaților polonezi (arbitrul interesat al supraviețuirii guvernelor Austriei) au făcut ca voința unora să se clatine, punînd în chestiune soarta cabinetului așa încît Aehrenthal, la tribună, pus în discuție, șterse cu buretele afacerea de la Innsbruck și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
eșec sigur. Dacă la cei 38 de ani ai mei aveam destulă înflăcărare pentru a înfrunta fără teamă, într-un duel diplomatic, arguțiile unor bătrîni politicieni șireți, le cunoșteam prea bine metodele și tertipurile prin contacte zilnice pentru a nu presimți zădărnicia negocierilor ce ne erau impuse. Am găsit în fața mea pe Danev, secondat de doctorul Sarafov, chirurg reputat ieșit din universitățile franceze, fost ministru la Viena, fire afabilă, menit să joace rolul de complice util pentru a da glas unor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puteri și state aliate... O colosală greșeală. Stupoare generală urmată într-o clipă de o reacție mută, dar vizibilă, în sînul delegației franceze. Millerand se întoarse către Barrère, cu ochii mari, ca și cum ar fi spus: Dumneavoastră, ambasadorul Franței, nu ați presimțit nimic despre această lovitură de teatru? Apoi, o a doua reacție, aproape tot atît de promptă. Generalul Wilson, cît era de lung, se ridică pentru a declara scurt: Nu am dreptul să vorbesc în numele Marii Britanii, prezentă aici prin primul-ministru, însă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Laroche (pe care îl regăseam aici, după anii de prietenie petrecuți ca secretari de stat la Roma, în marea vilă Branicki, devenită centru de primiri diplomatice sub conducerea fermecătoare și plină de viață a sclipitoarei sale soții), ne făceau să presimțim schimbările de vînt din politica externă poloneză. Aceasta se schimba pe măsură ce pericolul venirii lui Hitler la putere devenea pe zi ce trece mai limpede și steaua colonelului Beck, ce beneficia de sprijinul total al lui Pilsudski recunoscător pentru serviciile personale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
faraon care îi înalță limbii materne mausoleu. Așa a fost Eminescu, așa a fost Arghezi. La fel, cred eu, se poate spune și despre Dimov. Din afara limbii, a limbii române, nu e ușor să-i recunoști, doar îi simți, îi presimți că sunt mari poeți. Nu poți pătrunde în cotloanele intimității lor poetice. Numai limba română îți permite să ajungi până aproape de ei, de inima lor care e formată de cuvinte: ca discul dur al unui computer. Cu condiția, bineînțeles, ca
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pătrunși în vestiar cînd vor primi banii pentru calificare. Pentru casetă, Vasile Sotir a sunat mai multe televiziuni, dar una singură a socotit că înregistrarea merită o sumă modică în raport cu valoarea ei. Retras în casa de la Dridu, nea Bubu parcă presimțea ceva rău. „Am zeci de casete care n-au cui să rămînă.“ Cu el și pe seama sa circulă mai multe istorioare. Cînd era la apogeul carierei de cameraman al echipei naționale, a plecat împreună cu selecționerul Ienei să filmeze viitorul adversar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a străbate traectul respectiv. Pentru cel puternic motivat și pregătit prin această motivație de călătorie, multe din drumurile lungi sunt scurte. Este vorba, așadar, de percepția individuală și abordarea distanței și nu de calitățile distanței în sine. Prin urmare, atunci când presimt și ulterior percep un drum către sufletul persoanei iubite, cu mult mai lung decât cel pe care îl preconizam, atunci când îl constat la nivelul reflecției mele ca fiind astfel, formula te iubesc înfruntând în proiecția sa o distanță resimțită drept
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce plai! Alecsandri a presimțit parnasianismul (și nu s-ar putea ști în ce măsură l-a cunoscut), mergând instinctiv în sensul contemporanilor lui Gautier și Ménard. Impasibilitatea asiată a mandarinilor printre lacuri placide și plante exotice l-a încîntat (recunoștea și acolo euforia indolenței), și pastelele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
glasuri cântarea pâinii cântă. Și-n urmă când ne ducem pe poarta vieții mari În ritmul tânguirii, bat clopotele rari. E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei, a apelor, a căror cadență olarul o presimte în învîrtirea urciorului. Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea reptilelor orgoliul femeii fascinatoare de a vedea ființele masculine tîrîndu-i-se pe dinainte: Mă reazăm de-un copac ș-acolo aștept tot neamul vostru-nvins Să mi se-adune la picioare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lianu, Gh. Antonovici etc. Dintre ei Mircea Streinul se individualizează fragmentar în poezii delirante, litanice, cu presimțământul morții: Îi cad pe umeri stele și, totuși, e voios; în mâna lui stejarii sunt nuiele - de câte ori păduri n-a strâns de jos! * Presimt porțile acestui pământ. Numeroși alți versificatori au apărut în ultimul deceniu, turburat de război, o clasificare a lor însă este acum prematură. Capitolul XXIX ALTE ORIENTĂRI PAUL ZARIFOPOL Paul Zarifopol e un critic sceptic, cu neîncredere în viabilitatea capodoperelor universale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
medicamentelor. Dacă umflătura de la gât s-ar fi produs mai cu Încetul și nu s-ar fi prezentat așa de imediat după Înăbușirea diareii, femeia ar fi fost, desigur, convinsă despre excelentul efect al medicamentului. Din nenorocire cei mai mulți Însă, nu presimt ce rău poate pregăti și pregătește adesea În realitate otrăvirea cu medicamente. Și după Înlăturarea transpirației picioarelor, se formează adesea umflături la gât, câteodată chiar Încărcări ale corpului, și prin acestea cel mai Înalt grad de nervozitate, ba chiar turburări
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
experimentat vreme de șapte zile starea de liniște elevată. Acest al treilea copac a fost numit „copacul regelui-șarpe Muchalinda”. Se spune că Muchalinda, o cobră miraculoasă, locuia într-o scorbură printre rădăcini. De îndată ce Buddha trecu în starea de fericire, șarpele presimți că începe să se adune un mare nor de furtună, neobișnuit la vremea aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Tipătescu: (scoate polița din buzunar și i-o arată) Nu poate... dacă face asta, e pierdut... Zoe: Ce-mi pasă! După ce m-o pierde pe mine!... Fănică! N-aș voi să mă răzbuni, aș voi să mă scapi... Prevedeam asta... Presimțeam c-o să ajungem aici, când am văzut scandalul de alaltăieri seara la întrunire... Iată culmea nenorocirii: el nu știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să primească schimbul acestor două hârtii, ar scăpa și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
asta era tot... Câți erați Într-un dormitor? Păi, cam 150-200 de oameni Încăpeau Într-un dormitor. Și În anul acela, În ’60, când am venit la Grădina, am aflat și că mi-a murit tatăl. În primul rând am presimțit... În sufletul meu am presimțit că a murit taică-miu. El fusese pe front, În Rusia, nu prea era bine cotat, și În momentul În care fusese la Hârșova diriginte de poștă, atunci la Început, când s-a și căsătorit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-un dormitor? Păi, cam 150-200 de oameni Încăpeau Într-un dormitor. Și În anul acela, În ’60, când am venit la Grădina, am aflat și că mi-a murit tatăl. În primul rând am presimțit... În sufletul meu am presimțit că a murit taică-miu. El fusese pe front, În Rusia, nu prea era bine cotat, și În momentul În care fusese la Hârșova diriginte de poștă, atunci la Început, când s-a și căsătorit, Începuse colectivizarea și Îl făcuseră
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am visat celulele... Și mi-a venit un dor să trec pe-acasă, să văd casa... Am coborât În comună și numa’ m-am uitat... Lampa era stinsă, n-am trecut pe-acasă. Numai mi-o venit un dor..., parcă presimțeam că o să fiu arestat, și am stat În colțul casei și m-am uitat un timp... Pe urmă am traversat și am trecut În cealaltă parte a comunei. Deci am visat atunci celulele. Nu mi-am dat seama că sunt
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceea câtă era nu avea obiceiul stradei - mai ales femeile - cum îl are lumea de acum. De aceea succesul nostru de curiozitate nu a fost prea mare. Bineînțeles conservatorii credeau că au să prezideze ei la marile întâmplări ce se presimțeau, dar evenimentele s-au desfășurat altfel. Nu au trecut nici doi ani și cabinetul Lascăr Catargiu fu silit să părăsească puterea. Totuși generalul Florescu lucra și lua măsuri ca să echipeze armata. Din vreme a umplut magaziile cu căciuli, lopeți și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]