2,532 matches
-
cele din pronaos și din naos sunt terminate în acoladă, fiind încadrate în rame dreptunghiulare, cu baghete încrucișate. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Încăperile sunt înălțate treptat de la pridvor și până la altar. În pridvor se pătrunde prin urcare a șapte trepte. Pridvorul este o încăpere joasă, fiind acoperit cu o boltă în sfert de sferă. Între pridvor și pronaos se află un perete având la mijloc un portal cu ancadrament gotic, terminat în formă
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
în acoladă, fiind încadrate în rame dreptunghiulare, cu baghete încrucișate. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Încăperile sunt înălțate treptat de la pridvor și până la altar. În pridvor se pătrunde prin urcare a șapte trepte. Pridvorul este o încăpere joasă, fiind acoperit cu o boltă în sfert de sferă. Între pridvor și pronaos se află un perete având la mijloc un portal cu ancadrament gotic, terminat în formă de acoladă și înscris la rândul lui într-
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Încăperile sunt înălțate treptat de la pridvor și până la altar. În pridvor se pătrunde prin urcare a șapte trepte. Pridvorul este o încăpere joasă, fiind acoperit cu o boltă în sfert de sferă. Între pridvor și pronaos se află un perete având la mijloc un portal cu ancadrament gotic, terminat în formă de acoladă și înscris la rândul lui într-un alt chenar dreptunghiular. Pronaosul are formă dreptunghiulară, el având un nivel mai ridicat decât
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
se află un perete având la mijloc un portal cu ancadrament gotic, terminat în formă de acoladă și înscris la rândul lui într-un alt chenar dreptunghiular. Pronaosul are formă dreptunghiulară, el având un nivel mai ridicat decât cel al pridvorului. Spațiul interior al pronaosului este împărțit în două de un arc median transversal, care separă două calote inegale ca dimensiuni. Pronaosul este separat de naos printr-un perete străpuns de trei arcade sprijinite pe doi pilaștri poligonali masivi. Naosul are
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Aceștia au adăugat și unele elemente decorative împrumutate din miniaturile manuscriselor muntenești. Pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh" se mai păstrează în prezent doar pe zidurile și bolțile naosului și altarului. Potrivit unor tradiții, au fost picturi și în pronaos și pridvor, ale căror urme se mai vedeau prin anii '60 ai secolului al XX-lea. Din cauza condițiilor vitrege prin care a trecut biserica de-a lungul veacurilor, chiar și picturile din naos și altar au suferit degradări, scene întregi sau numai
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
din perioada 1963-1964 s-au mai găsit în pronaos și alte morminte. În partea stângă a pronaosului a fost amplasat un baldachin sub care se află racla cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Iacob Persul (martirizat la 27 noiembrie 421). În pridvorul bisericii au fost descoperite cinci morminte, având pietre funerare cu sculpturi de o mare simplitate. Pe o lespede de marmură este o inscripție grecească, săpată într-un oraș neidentificat de pe țărmul Pontului Euxin, în cinstea unui arhitect Epicrates, fiul lui
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
fost publicată o inscripție în greaca veche din Bucovina. Doi ani mai târziu, Grigore Tocilescu, întemeietorul școlii române de epigrafie, a introdus acea inscripție în circuitul științific. Inscripția provenea de pe o lespede (stelă) de marmură încastrată între dalele pardoselii din pridvorul bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna și reprezenta un decret de proxenie pentru arhitectul Epicrates, fiul lui Nicoboulos din Byzantion. Inscripția a fost analizată de mai mulți istorici și epigrafiști, o atenție deosebită acordându-i Dionisie M. Pippidi care data inscripția
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
798. Capela a fost sfințită în 805. Aula palatină se află în aripa nordică, în timp ce capela regală ocupă zona de sud, cele două fiind unite printr-un culoar de 120 metri, care avea de o parte și de altă un pridvor monumental. Aula era locul în care puterea regală se afișa în toată splendoarea ei, capela este singurul element păstrat azi, fiind integrată într-o mare catedrala. Un atrium și un pronaos se doreau să reprezinte porțile de la Ierusalim, ce permiteau
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Târgoviște de ucenicul lui Macarie, Dimitrie Liubavici, cu un „Molivelnic” (1545) si un „Apostol” (1547). În anul 1585 Petru Cercel a ctitorit Biserica Domnească din Târgoviște, construcție din cărămidă, de plan cruce greacă înscrisă, cu trei turle și un amplu pridvor deschis pe coloane, monument care atestă maturitatea arhitecturii muntene din secolul al XVI-lea. Mihai Viteazul a reușit în 1600, pentru prima oară, Unirea celor trei principate românești - Țara Românească, Moldova și Transilvania. Prestigiul lui de apărător al creștinătății era
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
Domnului cu inscripția slavonă indicând anul 1791, iar în dreapta tot Încoronarea Maicii Domnului cu anul 1859 de Atanase Anghel - Ploiești; cărți chirilice. Acces: Biserica mare este construită în formă de cruce, din bârne de stejar îmbinate cu scândură. Are un pridvor deschis susținut de șase stâlpi de lemn uniți sus prin arcade semicirculare, iar jos are un grilaj de lemn înalt de 1,20 m. Lumina pătrunde în altar printr-o fereastră pe peretele din răsărit și una pe cel din dreapta
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
din răsărit și una pe cel din dreapta, naosul luminat de câte o fereastră pe ambele părți (dreapta și stânga), iar pronaosul numai de o fereastră așezată pe partea dreaptă (sud). Ferestrele sunt duble și între ele sunt grilaje metalice. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă dublă, cea din interior fiind foarte masivă. Catapeteasma este din lemn sculptat. În exterior fațadele au la înălțimea de 2/3 un brâu de lemn, deasupra căruia se află pictura pe lemn ocrotită
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
nepriietinilor și a vrăjmașilor din tară, daca au strânsu Ștefan vodă trupurile morților, movilă de cei morți au făcatu și pre urmă ș-au ziditu deasupra oasilor o bisérică, unde trăiește și astăzi întru pomenirea sufletelor."" Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află o pisanie lungă scrisă în limba slavonă, care reprezintă o cronică murală de o sinceritate impresionantă din istoria Moldovei. Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
în Mănăstirea Războieni, la moartea sa, o obște de peste 50 de călugărițe. De-a lungul timpului, biserica a suferit unele modificări constructive. Astfel, în secolul al XIX-lea s-au adăugat două turnulețe, fără legătură cu bolțile, precum și un mic pridvor care a încadrat ușa de intrare de pe latura sudică. Fațadele exterioare au fost tencuite și văruite. În anul 1862 a fost construit turnul-clopotniță pe sub care se intră în incinta mănăstirii. Mănăstirea Războieni a fost desființată prin Decretul nr. 410/1959
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
la Războieni, părăsind numai de formă veșmântul monahal. Cele mai multe chilii mănăstirești au fost demolate. Între anii 1975-1977 au fost efectuate lucrări de restaurare a bisericii. Cu acest prilej au fost îndepărtate cele două turle adăugate în secolul al XIX-lea, pridvorul de la intrare și celelalte adaosuri, biserica fiind readusă la înfățișarea inițială. Săpăturile arheologice au dus la descoperirea unor gropi în care se aflau osemintele oștenilor căzuți, înhumate fără o ordine anume. Deoarece craniile decedaților nu au fost descoperite, se presupune
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
SFINȚIREA CATEDRALEI. În interiorul cercului oval, în două rânduri orinzontale, urmează finalul textului: din Bălți. În partea inferioară, pentru a ocupa spațiul liber, creat după încrustarea textului circular, a fost reprodusă o cruciuliță . Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maestuos într-o
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
se poate afla că biserica a fost construită în anul 1806, de către preotul Cozma împreună cu părintele Vasile, pe pământul donat de boierul Slăvescu din Baia, cu lemnul tăiat din cuprinsul așezării. Biserica avea inițial un acoperiș mult mai jos, cu pridvorul foarte mic, unde erau și clopotele, cu intrarea prin partea de apus, până în anul 1896-1904, când părintele Onișoru din Boroaia, ajutat de Covătaru Costache, un om înstărit din același sat, și de gospodarii satului Groși au înălțat biserica la forma
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
de apus, până în anul 1896-1904, când părintele Onișoru din Boroaia, ajutat de Covătaru Costache, un om înstărit din același sat, și de gospodarii satului Groși au înălțat biserica la forma actuală, au făcut turnul bisericii și clopote noi, au construit pridvorul și intrarea prin partea de sud, iar în partea de vest, au mărit naosul, biserica căpătând forma actuală. Tot între anii 1896-1904 a fost construită și catapeteasma actuală de către preotul Șofronie de la Mănăstirea Agapia Veche, care era pictor. Printre primii
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
la biserica noastră pana in anul 2004 când vine actualul preot Maftei Ovidiu. În anul 2004 sub conducerea preotului Dediu, Dron Gheorghe Vasile din Târgu Neamț, fiu al satului Groși, fiul cântărețului bisericesc Gheorghe Dron începe refacerea în totalitate a pridvorului bisericii care era foarte vechi și sub conducerea preotului Maftei Ovidiu reușește să termine frumosul pridvor al bisericii.
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
sub conducerea preotului Dediu, Dron Gheorghe Vasile din Târgu Neamț, fiu al satului Groși, fiul cântărețului bisericesc Gheorghe Dron începe refacerea în totalitate a pridvorului bisericii care era foarte vechi și sub conducerea preotului Maftei Ovidiu reușește să termine frumosul pridvor al bisericii.
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
naos. Ea avea o singură turlă și ferestre mici, amplasate la înălțime. Edificiul urma îndeaproape sistemul arhitectonic din vremea lui Ștefan cel Mare. La începutul secolului al XVII-lea, structura bisericii a fost îmbogățită cu două abside laterale și un pridvor deschis (în stilul celui de la Mănăstirea Dragomirna). În timpul mitropolitului Veniamin Costachi au fost aduse modificări esențiale: Influența arhitecturii rusești este reprezentată de forma de "bulb de ceapă" a turlelor, precum și de acoperișul fără streașină. În prezent, biserica are următoarele dimensiuni
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
arhitecți Doderer și Schultz), "Palatul Administrativ" din "Iași", 1925 (arhitecți I. D. Berindei). Linia națională a fost inițiată de Ion Mincu, aceasta fiind numită și stil neo-românesc. "Ion Mincu", îmbină în mod armonios, elemente din arhitectura noastră medievală, punând accent pe pridvorul cu arcade sau arcaturile în acoladă, elemente ce pot fi observate la "Casa Lahovary "(1886), "Bufetul de la Șosea" (1892) sau "Școala Centrală de fete" (1890), toate fiind construite în București. Un alt arhitect român, Petre Antonescu va continua stilul lui
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
amenințată de ruinare pe la sfârșitul veacului. Ea a fost restaurată în anul 1885, în timpul mitropolitului Iosif Naniescu, prin contribuția Primăriei orașului Iași și a enoriașilor. Lucrările au fost executate sub îndrumarea arhitectului Nicolae Bădărău. Cu acest prilej, în stânga intrării în pridvorul bisericii s-a amplasat o placă de tablă cu următoarea inscripție: În jurul bisericii a existat un cimitir, care a fost desființat în 1887, iar osemintele au fost mutate la Cimitirul Eternitatea. La începutul secolului al XX-lea, era filială a
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
în perioada 1974-1978, cu contribuția enoriașilor. Atunci a fost pictat în tehnica fresco de către pictorul Constantin Călinescu și ucenica sa, Iulia Handragel, și înzestrat cu mobilier nou și cu obiecte de cult. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare din pridvor în pronaos s-a pictat o pisanie cu următorul cuprins: În anul 1975 în curtea bisericii, lângă peretele sudic, a fost ridicată o troiță în memoria eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial. Pe troiță se află o
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
a fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț. are formă de cruce, cu absida altarului în formă de semicerc. Ea este construită din piatră masivă și din cărămidă. Sub corniță se află un brâu care înconjoară biserica. Deasupra ferestrelor pridvorului și a turnului-clopotniță se află o friză de semiocnițe întrerupte. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe două uși: una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
de semicerc. Ea este construită din piatră masivă și din cărămidă. Sub corniță se află un brâu care înconjoară biserica. Deasupra ferestrelor pridvorului și a turnului-clopotniță se află o friză de semiocnițe întrerupte. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe două uși: una pe latura sudică a pridvorului și o alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]