1,698 matches
-
întreprinsă de Soliman Magnificul în Moldova, în anul 1538, scria că Țările Române sunt apărate foarte bine de “munții cei mai abrupți, de pădurile cele mai grele de străbătut, de cele mai mari prăpăstii, de râuri repezi și de torente primejdioase, cu căi și poteci nespus de strâmte...”. Românii au avut un aliat prețios în natura înconjurătoare și au știut să profite la maximum de acest lucru. Același Verancsics arăta că Moldova avea “o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin curse, în parte - ceea ce nu este greu de crezut - prin forță deoarece sunt foarte bine apărate de munții cei mai abrupți, de pădurile cele mai grele de străbătut, de cele mai mari prăpăstii, de râuri repezi și de torente primejdioase, cu căi, cu căi și poteci nespus de strâmte, cu o cavalerie uimitor de numeroasă și o armată țărănească atât de pricepută și atât de dârză în atacarea dușmanului...” despre a cărei valoare s-a pomenit mai înainte. Puterea militară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
practici destinate a aboli temporar și ulterior a restitui și sublinia distanța dintre ordine - dezordine, animal - uman, viațămoarte. Aduși sau părăsiți în locuri sălbatice, tinerii trebuiau să îndure pe o durată variabilă privațiuni și chinuri, să se supună la probe primejdioase și să experimenteze prin intermediul recuzitei terifiante din scenariul inițiatic iluzia morții, reînvierii și a contactelor cu lumea spiritelor”. Zdrelirea pe drumul cu piedici (bulgări, bușteni, tulpini cu țepi) imprimă efortul inițiatic în trupul pe cale să sufere o mutație și, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a atinge pământul „era impusă fetelor nubile, între 12 și 17 ani, în numeroase societăți primitive”. Ele beneficiază de o sacralitate virtuală prin puterea de a pătrunde în mit, iar transformările fiziologice le conferă o energie impură. Izolarea previne „efectele primejdioase ale unei contaminări magice, împiedicând orice contact dintre un lucru sau o categorie de lucruri în care se consideră că sălășluiește un principiu supranatural”. Traseul inițiatic pe verticală face din simbolul primei vârste umane un echivalent al copacului cosmic pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este ceea ce face, fapta îl construiește. O clasă aparte de personaje adjuvant o constituie călătorii între lumi, muti¬lați de contactul cu sacrul, spațiu protejat, după Emile Durkheim, de „un ansamblu de interdicții rituale ce au ca rezultat prevenirea efectelor primejdioase ale unei contaminări magice, împiedicând orice contact dintre un lucru sau o categorie de lucruri în care se consideră că sălășluiește un principiu supranatural și altele care nu au această caracteristică sau n-o au în același grad”. În baladele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce torturează neofitul și îi provoacă disoluția fizică și moartea necesară trecerii în noul stadiu. Călătoria inițiatică, topos universal al căutării, este însoțită într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, de haine de fier, menite să protejeze la contactul primejdios cu sacrul. Veștmintele augmentează natura specială a pribeagului pe lumea cealaltă și au o imagine similară în mitologia laponă, în care eroul aflat în stomacul uriașului Antero „își făurește o îmbrăcăminte de fier”. Pătrunderea în infern este neutralizată prin hainele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
va citi aceste rânduri, cu siguranță va lăsa câteva lacrimi amintire în paginile revistei de față. Vom uita vreodată cabana Negoiu, urcușul pe crestele Munților Făgăraș, aventurile din Bucegi, cărările tăinuite ale Ceahlăului sau popasul odihnitor de la Izvorul Muntelui? Dar primejdioasele treceri pe acele punți suspendate sau prin Strunga Ciobanului? Elevii cu care am fost acolo, oameni azi cu responsabilități majore, trăiesc acele amintiri de parcă s-ar fi petrecut ieri faptele. Așa și în multe alte feluri se consolidează prietenii adevărate
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se gândeau, pesemne, că aveau în fața lor pe acei care le prădaseră casele, le lua seră vitele și le maltrataseră nevestele și copiii. [Unelte bune nu aveau, dar aveau dinți frumoși și primejdioși.]( Ediția I, 1937, p. 208.) Toate acestea contribuiau să-i sălbăticească și mai rău. Pe doamna general Arion 150, femeie de 70 de ani, o maltrataseră cu o brutalitate nespusă, fiindcă, neauzind bine, nu s-a dat în lături la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
felul bărci și vase mari și mici, cu și fără motor cu aburi, mai ales bacuri și șlepuri, pe care Eminescu le avea sub ochii lui, chiar din colțul străzii Albrecht". Circulația prin oraș era anevoioasă, deplasarea pe jos chiar "primejdioasă". Berlinezii iau "cu asalt" omnibuzele care transportau, la orele de vârf, "de două ori mai mulți călători decât era prevăzut", "bătrâni, femei, copii care, abia agățați pe scări, cad din nou în praful străzii". Pe marginile acestora, în șanțuri, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Foerster "prusacismului", cel de-al doilea tip era caracteristic "americanismului". În opera sa, Școala și caracterul, Foerster respingea ca unilaterale ambele tipuri de educație. Constrîngerea rigidă și brutală nu pregătește pentru viața contemporană, care cere inițiativa personală; și mai primejdioasă este educația liberă, care nu cultivă energia necesară individului pentru a lupta împotriva lui însuși și a putea face față cerințelor vieții. Societatea contemporană, aprecia Foerster, fiind dominată de spiritul democratic, presupune libera manifestare a individului; această libertate însă nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dificil să se discute despre ceva atât timp cât nu se știe ce este. Dar: Definițiile despre corupție în general se concentrează pe unul din mai multe aspecte ale fenomenului [...] cea ,,axată pe interesul public" privește corupția ca fiind într-un fel primejdioasă sau distructivă în raport cu interesul public [...], cea ,,axată pe piață", sugerează că normele care guvernează exercițiul oficiului public s-au schimbat de la ,,un model de preț obligatoriu la un model al pieței libere", în special în împrejurările în care astfel de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
afecteze teritoriul otoman. În 1770 au murit 40000 de oameni; între 1812 și 1814, orașele București și Belgrad au pierdut o treime din populația lor. Puteau muri nu mai puțin de 150000 de oameni pe an.1 Situația era deosebit de primejdioasă pentru copii; boli ca scarlatina puteau decima o întreagă generație. Pentru țăran, adică pentru 90 % din populația peninsulei, chestiunile legate de pămînt erau poate mai importante decît problemele politice, în ciuda faptului că ele erau desigur legate între ele. Să observăm
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
răsărit. Castlereagh, primul ministru britanic, și Robert Canning, succesorul lui, erau amîndoi în favoarea menținerii Imperiului Otoman. Metternich era extrem de ostil oricărei activități revoluționare și dorea apărarea integrității teritoriului otoman. După părerea lui, revoltele constituiau un caz clar de provocare revoluționară primejdioasă pentru orice suveran legitim și puteau fi comparate cu mișcările din Italia, Germania și Spania pe care monarhii conservatori trebuiau să le înăbușe. Acțiunile grecilor deschideau totodată zona în fața penetrației rusești și puteau duce la ivirea unor probleme care puneau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ciupiți de văr sat, pe ultimii holerici, difterici, tuberculoși, canceroși, pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii deficienți fizic sau sexual. Mai trebuie amintită aci lupta dusă de la Începutul veacurilor Împotriva unor dușmani ai omului mărunți, plicticoși și primejdioși. Împotriva, adică, a muștelor, a ploșnițelor și a gân dacilor din locuințe, a păduchilor și puricilor de pe om și de pe plante, a țânțarilor febrilitanți a căror exterminare a Întârziat până În zilele noastre, prin descoperirea insecticidelor DDT. Mai rămânând, În sfârșit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tura primită de-a gata nu dovedește nimic, nu rimează cu nimic, este inutilă, dacă nu chiar stricătoare, fiindcă n-are să scoată niciodată dintr-un imbecil un om inteligent, sau dintr-o molâie un creier activ, ci mai degrabă oameni primejdioși prin ceea ce li se pare că cunosc. Singura Învățătură care dă Într-adevăr roade (am spus-o În Glossa, prea des pomenită parcă În această carte!) este [a]ceea pe care ți-o agonisești tu Însuți, căci numai o aseme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
publicului nostru) avea să se simtă după primele zeci de nu mere; așa că revista, anunțată cu făgăduieli și primită cu Încre dere, ajunsese curând-curând refugiul sau azilul prea ospitalier al unei spețe de poligrafi, de scârțai scârțai pe hârtie, foarte primejdioși pentru așa zicând progresul culturii noastre, pe care l Întârzie [...]. Această pecingine a tuturor publicațiilor care nici nu-și plătesc colaboratorii și nici nu le oferă, În schimbul ostenelii scrisului, posibilitatea unor relații fructuoase pentru interesele lor - cum era cazul cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
degeaba!, nu Învață nimic și conti nuă să rămână, până la ultimele hotare ale valabilității lor de femeie, aceea ce sunt și ce au fost totdeauna: niște proaste, niște ignorante și needucate; ba chiar, ia seama!, ajung rele, Înduș mănite și primejdioase cu tine și cu toată lumea! Am cunoscut prostituate care se refuzau să meargă cu clienți prea antipatici, cum și din cele care, când le plăceai și nu aveai parale, se lepădau cu indignare de orișice venalitate. Dar am cu noscut
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mai larg. Așa am ajuns în 1989, zilele dureroasei noastre iluzii, când s-au schimbat multe dar nu așa cum am sperat noi. Îndrăznesc să spun că și azi ne aflăm încă tot în persecuție, într-un anumit fel mai primejdioasă decât cea de dinainte; aceasta nu pentru soarta persoanelor, ci pentru instituția Bisericii. Înainte am fost brutalizați de către niște sadici inculți. Azi răul se țese de către persoane mai inteligente; iar răul este mai primejdios căci este subtil și mai greu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
spunea că ne dă drumul și a venit și această zi, când ne-au eliberat pe data de 1 iulie 1964. Au rămas numai cei care erau și de drept comun sau cei care au fost văzuți că sunt mai primejdioși, dar am auzit că mai târziu i-au eliberat pe toți sau au rămas puțini. În primăvara anului 1964, prin martie, vremea s-a încălzit, ne-au scos la muncă; la bătut de porumb care s-a făcut mecanic, deținuții
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Ieri-seară n-am putut să mă hotărăsc să-ți spun adio... Ar fi însemnat să prelungesc scrisoarea la infinit. Azi-dimineață curajul mi-a revenit și îndrăznesc să tai în carne vie: adio, prietene! Notiță a lui Mihai Am îmblânzit „duioșiile“, primejdioase altădată... „Duioșiile“ nu mă mai destramă! Décembre, 1952 Vœu de renonciation et de solitude... Le Grand Pan est mort... Les soirs, les fantômes du passé me hantent... Plongé dans la tristesse, presque comme dans la stupeur. Je ne trouve du
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
atunci când te oi chema eu! Alb ca varul, Oprescu ieși de-a ndărătelea... Cine știe pentru ce fusese chemat? Pe mine însă lucrul nu mă mira, căci îl văzusem pe venerabilul septuagenar la baia publică dedându-se la asemenea tentative primejdioase, încât îți stătea mintea-n loc! Pentru că se pare că cei care au fost mai zburdalnici în tinerețile lor se potolesc odată cu trecerea anilor. În schimb, cei mai tăinuiți și mai refulați în prima parte a vieții la bătrânețe sunt
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
eu aici, în Germania. Ca și cum câtorva copaci li s-ar fi urât și lor cu satul și-ar fi șters-o pe neobservate din grădini. Ca și cum copacii ce fug ar păți la fel ca oamenii ce fug: părăsești un loc primejdios în ultimul moment, dai undeva peste țara cât de cât potrivită, dar te stabilești aici în locul greșit și nu mai găsești în tine voința să pleci. Când merg pentru o cumpărătură la prăvălie, drumul mă duce pe lângă cais. Firește, strada
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
au fost și au rămas difuzi pentru ei înșiși, nu-și adună mințile decât în scopul pentru careau trebuit să depună jurământul de credință.Când scopul ajunge să fie mai uman, ei nu devin mai scrupuloși, ci doar mai puțin primejdioși: securiști, polițiști, militari, personalul penitenciarelor, avocați, medici, ziariști, învățători și profesori, ingineri, funcționari la Poștă. Aș putea continua enumerarea ajungând până la gospodine și pensionari, și încă m-aș plasa între coordonatele de rigoare, așadar - traversând categorii și ranguri - tot printre
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a idealurilor de progres și civilizație a întregii umanități este recunoașterea realismului și consecvenței militante a politicii partidului și statului nostru, pusă cu toată fermitatea în slujba unui viitor al progresului și civilizației, debarasat pentru totdeauna de obsesia atavică și primejdioasă a violenței și inechității.“ (Tomis, septembrie 1978) „Un om și-un partid pentru noi, fiecare, Prin ei să ne fie viața mai soare Și pruncii mai cântec și munca mai treaptă Spre tot ce-am visat să suim laolaltă.“ („Un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
această uriașă bătălie ideologică (reflectare a luptei de clasă), ideologia burgheză exercită asupra frontului nostru ideologic o presiune continuă, proteică, insinuantă, prin care caută să provoace diversiune, să slăbească forța noastră revoluționară. Este clar că această presiune poate deveni extrem de primejdioasă în măsura în care, în loc de a găsi un front ideologic ferm, combativ, ar afla o atitudine «comprehensivă» liberalistă, predispusă la flexibilitate oportunistă. Presiunea ideologiei burgheze s-a izbit însă de un front unit care nu i-a îngăduit să-și realizeze planurile. Trebuie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]