3,972 matches
-
se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
www. 5. Paradoxul autenticității Încercarea de a oferi un nou spațiu de exprimare și experimentare a trăirilor spirituale și evenimentelor religioase se lovește de problema autenticității acestora. Termenii autenticității sunt normativi, evaluativi și relativi cultural. Experiențele religioase sunt în special problematice deoarece presupun fenomene care se află în afara domeniului analizei științifice: sacrul, transcendentul (Hojsgaard & Warburg, 2005). Deși spațiul virtual promite posibilitatea exprimării neîngrădite a trăirilor și manifestărilor religioase veritabile ale fiecărui individ și grup potențial, în fața unei întâlniri religioase dintr-o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sunt informat că la începutul anului '90, persoane foarte importante s-au împotrivit primirii lor în Uniunea Scriitorilor, că nu se poate, sunt niște fugari și nu... "cadrează". Asta despre niște oameni care și-au dedicat o viață întreagă unei problematici românești. Sunt convins că au făcut multe erori în judecățile lor în decursul anilor, în decursul deceniilor, dar devotamentul lor pentru tot ce este valoros și pentru libertatea culturii, ar fi absurd să îl nege cineva. În plus, am impresia
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
le-ai menționat mai înainte, între care descentralizarea continuă a lumii culturale. Nu vreau să spun că toți actorii ei sunt egali: există anumite grupări care au o voce mai audibilă, mai influentă, chiar mai autoritară. Pentru mine, și mai problematic e faptul că lumea noastră culturală este dominată de un număr mic de reviste culturale cu centru de greutate literar, ca înainte de 1989, nu teoretic și ideologic, în vreme ce instituțiile tot "abstracte și literare", vorba lui Tocqueville contează numai în măsura în care gestionează
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mod de gândire. Exilații simt că patria trebuie reconstruită, cel puțin la nivel cultural, în țara gazdă. Numai așa valorile românești pot supraviețui. Asta sau negarea apartenenței la sistemul cultural aflat pe pragul desființării. Viața în exil este dificilă și problematică din prima zi. Ca răspuns la primele scrisori trimise din Paris, Ecaterina Bălăcioiu o sfătuiește într-o misivă: "Fii prudentă în relații, în prietenii [...] Nu uita că nimic nu e sigur și nu te încrede în puterile tale fizice. Nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de o gamă interesantă de intonații malițioase, mefiente. Gheorghe Grigurcu remarcă cum "Condeiul prozatorului așterne textul critic cu o elegantă dezinvoltură, modelând o frază nervoasă, înzestrată cu epitete de accepție morală. Imboldului satiric îi răspunde mereu un subtext al propriei problematici și chiar al propriului concret existențial"264. Undele scurte alcătuiesc un îndreptar moral pentru cultura și politica din România, îndreptar construit în afara cenzurii, necorupt. Ținta lui este de a oferi coerență culturii românești. Cronicile de la "Europa Liberă" nu pot exista
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
discuții despre dramaturgia românească, mai puține decât cele despre poezie, proză sau critică, din pricina lipsei materialului criticabil. Piesa Iona a lui Marin Sorescu reamintește literaților, prin intermediul Monicăi Lovinescu, de existența teatrului românesc. Autoarea consideră că Marin Sorescu propune forme și problematici moderne, iar monologul protagonistului e o parabolă ascunsă a vieții. "E exact cum trebuie să fie. Un text de teatru major, hrănit nu dintr-un ideal idealul nu hrănește neapărat arta, am avut, dimpotrivă dovada secătuirii ei -, ci din acea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
odihna la care sperăm după trecerea vieții, el ar răspunde că pentru odihna viitoare, poate l-am învăța cu următoarele cuvinte”. Conversația, ca metodă ce valorifică interogația, a fost folosită de Fericitul Augustin, cu scopul de a deschide o pistă problematică, de a incita la investigații. Întrebările puse de Fericitul Augustin sunt pretext pentru demonstrarea sau argumentarea mesajului biblic, ori pentru începerea expunerii sau a unui dialog. Exemplificăm: „Oare nu vedem cât de mulți sunt cei care își pierd bogățiile dintr-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
sunt ”cheia”. Pentru ușurarea corectării se optează pentru un singur răspuns corect. Acești itemi pot fi formulați pe baza suportului cartografic sau fără ajutorul acestuia. Exemplu: -competența specifică verificată: -clasa a XII-a 1.2. Raportarea rezultatelor documentării (informării) asupra problematicii fundamentale a Europei și a României, cu ajutorul noțiunilor și al conceptelor corespunzătoare; Subcompetența: Repartiția spațială a resurselor naturale în Europa (unitatea de învățare nr.1) -itemul cu alegere multiplă, selectat prin corelare cu localizarea geografică pe suport cartografic: PremisaDintre următoarele
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
În 1938, exporturile românești către Statele Unite depășiseră 2,5 milioane de dolari, pe cînd în 1946 ajunseseră la doar 33.000 dolari 356. În rapoartele economice primite de la Misiunea Statelor Unite din București se arăta că 1946 era un an extrem de problematic. Inflația monetară care începuse să se facă simțită în 1945 a scăpat de sub control în 1946; o secetă serioasă din nord-estul țării a cauzat mari daune și a zădărnicit planurile guvernului de a da alimentele în contrapartidă, pentru importurile de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
explicat că Administrația s-ar fi opus propunerii în mod public, dar în particular i-ar "determina pe prietenii noștri s-o sprijine". Dacă această strategie ar fi dat greș, Nixon dorea ca Mills să se gîndească la separarea întregii problematici a acordării Clauzei țărilor fără economie de piață, inclusă în Capitolul V al proiectului, de restul legislației comerciale 1594. Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington Evenimentele petrecute în România în această perioadă nu avuseseră un impact prea mare asupra
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și de conducerea de la București a avut un impact asupra Senatului. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional, senatorul Danforth, din Missouri, l-a prezentat pe primul martor, pe senatorul Henry Jackson, ca fiind, "fără îndoială, un lider, în Congres, în privința întregii problematici a drepturilor omului în Europa de Est și a politicii de emigrare". Jackson l-a sprijinit totalmente pe președinte. Acesta considera că Paragraful 402 al Legii comerciale a făcut exact ceea ce urmăriseră el și Charles Vanik. "Zeci de mii de oameni, creștini
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sunt publicate înainte de 1990; alte patru în perioada 1990-1993), a 11 volume proprii, a unui volum în colaborare, a două volume cu caracter didactic, participant la sesiuni și simpozioane cu caracter științific - părintele-profesor Runcan a acoperit o arie de varii problematici; cu câteva focalizări însă, ce-l particularizează în suita cercetătorilor cu vocație. Astfel, Sfântul Andrei, Apostol al lui Iisus Hristos, la români (carte apărută în 1994) se constituie într-o utilă familiarizare a dreptcredincioșilor cu o problematică nouă pentru ei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de curte, limitat și stângaci, apărător al anticilor, un abate, conciliant și un cavaler zeflemitor, aceștia din urmă ca alter ego al lui Perrault, apărători, așadar, ai Modernilor.62 Deși prin prezența președintelui, autorul încearcă să contureze ambele perspective asupra problematicii avute-n discuție, balanța este înclinată net, desigur, în favoarea Modernilor. Președintele e construit drept un spirit timorat, fără prea multă putere de convingere, fiind prea ușor înduplecat să renunțe la iubirea sa pentru antici. Alegând un astfel de avocat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
constituia revenirea la ideile Sfîntului Tomas de Aquino, dorită și de enciclica Aeterni Patris (4 august 1879). Învățăturile lui Leon al XIII-lea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau purtătoarele angajamentului laicilor privind programul de reformă socială. Acestei duble problematici a Revoluției franceze și a revoluției economice, la care aveau să se adauge de-a lungul secolului și altele, care erau realizările sau consecințele acestora, cum ar fi Kulturkampf în Germania bismarkiană, anticlericalismul militant din Franța sau Italia, socialismul sau
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
filosofie, refugiată într-un ghetou liturgic emoționant, dar închistat"26. Fiind nepregătită din motive teologice și istorice pentru revenirea la libertate, ea este stăpînită de o reacție de respingere a libertății după modelul occidental, redusă la aspectele ei cele mai problematice (libertatea moravurilor, fascinația banului) și tinde să înlocuiască ideologia comunistă cu o ideologie național-ortodoxă. În trecut, în secolul al XIX-lea, și în 1940 (pentru Grecia), în 1941 (pentru Rusia și Serbia), ea a întruchipat națiunea, apărîndu-i limba, cultura, poporul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
p. 157. 91a J. King, „Erinnerungen an Wittgenstein“, în op. cit., p. 35. 92 Iată și o însemnare din 1937: „Dezlegarea problemei pe care o vezi în viață este un fel de a trăi care duce la dispariția a ceea ce este problematic. Că viața este problematică înseamnă că viața nu se potrivește în forma vieții. Trebuie atunci să schimbi viața și s-o potrivești în această formă, căci atunci problematicul dispare.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 62.) 93 Fania Pascal a reacționat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
King, „Erinnerungen an Wittgenstein“, în op. cit., p. 35. 92 Iată și o însemnare din 1937: „Dezlegarea problemei pe care o vezi în viață este un fel de a trăi care duce la dispariția a ceea ce este problematic. Că viața este problematică înseamnă că viața nu se potrivește în forma vieții. Trebuie atunci să schimbi viața și s-o potrivești în această formă, căci atunci problematicul dispare.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 62.) 93 Fania Pascal a reacționat spunându-i că cel
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un fel de a trăi care duce la dispariția a ceea ce este problematic. Că viața este problematică înseamnă că viața nu se potrivește în forma vieții. Trebuie atunci să schimbi viața și s-o potrivești în această formă, căci atunci problematicul dispare.“ (L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 62.) 93 Fania Pascal a reacționat spunându-i că cel care se autobiciuiește în acest fel pare să fie motivat de o aspirație nerealistă spre perfecțiune. Engelmann i-a răspuns lui Wittgenstein, în iunie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mod simplificator“, că acea imagine a limbajului care este schițată în scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein se bazează pe condiții de asertabilitate sau de justificare, și nu pe condiții de adevăr, ca în Tractatus.62 Este mai mult decât problematic că ceea ce și-a propus Wittgenstein a fost să ofere temeiuri pentru sau împotriva unei teorii a limbajului sau a minții. Paradoxul la care se referă el, în § 201 al Cercetărilor, are drept premisă supoziția că formularea unei reguli ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
relativismului cultural din zilele noastre. Orientarea generală a gândirii lui Russell se exprimă foarte bine în atitudinea lui față de religie. Este o atitudine ce se integrează pe deplin în tradiția liberei cugetări, cu tot ceea ce are aceasta patetic și, totodată, problematic. Când discută despre religie, Russell are în vedere în mod constant dogmele și normele morale ale marilor confesiuni, în primul rând cele ale creștinismului. El vizează, în primul rând, credința în Dumnezeu, ca existență personală distinctă de lume și creatoare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Știință și cercetare (17), Educație, formare profesională și tineret (18), Relații externe (26), Politica externă și de securitate comună (27). Până la jumătatea anului 2004 România a deschis toate capitolele de negociere 1 și a închis provizoriu 25 dintre acestea. Aspecte problematice în ceea ce privește transpunerea acquis-ului comunitar au fost consemnate în principal la ultimele cinci capitole care sunt încă în curs de negociere: Libera circulație a serviciilor (3), Politica în domeniul concurenței (6), Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale (21), Protecția mediului înconjurător
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
este mai departe de mine, / fiind mai aproape de mine, / "tu" se numește" (Lupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de "Tu"). Sub aparența unui Eu unitar, puternic diferențiat, de regulă copleșit de narcisism, Nichita Stănescu e, în realitate, un problematic impacient; dualismele lui multiple, neistovite, sunt ale unui dilematic neobosit, la care râsu-plânsu, panica și extazul, gravitatea și calamburul, tot soiul de alte atitudini antitetice, compun o textură larg-sintetizatoare. Ce și cine sunt trimbulinzii săi? Niște creaturi neîncadrabile într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sub o netulburată boltă astrală. După Pasărea tăiată (întâia ei carte) începea o lungă călătorie fără iluzii; adânciri în psihismul tragicilor greci, în Shakespeare, Dostoievski și Kafka (invocați în eseistica din Vina tragică, 1980) îi dezvăluiau la rece genunile omenescului problematic, în criză existențială. Peste câțiva ani se adunau (în Călătorie spre mine însămi, 1987) subtile impresii de lectură, bunăoară despre Camus care o făcuse să "înțeleagă mai bine pe Dostoievski"; despre "tragicul absolut" din Absalom, Absalom de William Faulkner; despre
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]