6,650 matches
-
fost mult transformat de om și chiar alterat sau distrus, în prezent se caută a se proiecta un peisaj nou, adaptat civilizației moderne actuale printr-o dezvoltare susținută, care să țină seama de protecția mediului și legile armoniei. Acest peisaj proiectat trebuie să aibă caractere de utilitate, de bună funcționalitate, de protecție și să fie estetic. Arhitectul peisagist este chemat să restabilească omul într-un mediu propice de viață pentru el, semenii săi și întregul ambient. Transformarea zonelor urbane în zone
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
configurația terenului, natura construcțiilor înconjurătoare. Spre deosebire de grădini, scuarurile nu se izolează de suprafețele învecinate, ele au mai multe intrări și, cu excepția celor decorative, sunt întretăiate de numeroase alei care conduc în toate direcțiile. Pentru scuarurile amplasate în fața unor edificii, aleile proiectate trebuie să asigure accesul direct de la multiplele alei către clădire. Forma scuarului este determinată de poziția care o ocupă, astfel că într-o piață de formă pătrată scuarul va fi proiectat asemănător sau având un perimetru circular, ultimul caz fiind
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
atât pentru economie de terasament, cât și pentru faptul că intervin anumite deformări datorate privirii în perspectivă. În plan orizontal relieful este materializat pe planul general de amenajare prin curbe de nivel cu echidistanța de 0,5 m (pentru relieful proiectat, uneori se folosesc echidistanțe mai mici, până la 0,1 m); modelarea propusă se suprapune peste curbele reliefului inițial. De asemenea, se reprezintă în proiecție orizontală terasările, taluzurile și elementele construite legate de modelare (ziduri, scări, balustrade, ș.a). Pentru o
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
îmbunătățire. Necesitatea întocmirii unei asemenea organigrame derivă din faptul că, în realitate, de multe ori, între cele două tipuri de organigrame nu există o corespondență deplină, uneori dovedindu-se mai bună, mai funcțională organigrama sau structura de fapt decât cea proiectată anticipat. Dar analiza organigramei reale poate scoate la iveală, în cadrul organizației, și existența unor disfuncționalități, a unor fenomene negative care se cer neapărat corectate. Pentru a înțelege mai bine valențele unui asemenea studiu, să ne referim la un exemplu concret
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și societatea pentru diversitate folosește diferențele dintre elevi ca element de curriculum și respectă diferențele prin toate aspectele școlare. Pornind de la premiza că fiecare copil are particularități, interese, abilități și anumite necesități de învățare, sistemele educaționale și programele curriculare trebuie proiectate și aplicate în așa fel încât să respecte marea diversitate a acestor cerințe speciale de educație. În consecință, remarcăm necesitatea flexibilizării conținuturilor de învățare și crearea unui cadru teoretic și practic de individualizare a traseelor educaționale pentru elevii cu dificultăți
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
secolului trecut retorica a fost reabilitată, dar ca o nouă retorică, printr-o restructurare teoretică și prin conferirea unor extinse valențe analitice. Situația a devenit posibilă datorită celor trei efecte perlocutorii constatate în discursul oratorului: plăcerea (etosul sau propria imaginea proiectată), informarea și convingerea (logosul sau logica relatării și a argumentării), emoționarea (patosul). Actele vizînd producerea acestor efecte sînt concentrate în introducere, dar sînt prezente și în narațiune și argumentare, precum și în concluzie. Astfel, retorica a codificat, a stimulat și a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
populația pușcăriei celebrilor Tamango și Rona Hartner. Cu un preconcert oferit de trupa internă de muzică și dans romani a penitenciarului, Penal-Banda, programul tandemului Tamango-Hartner s-a încheiat cu o liberă discuție între protagonista filmului Gadjo Dilo și deținuți; film proiectat, șase ore mai apoi, pe pereții Centrului Cultural German. „Pentru mine, IRAF a fost de la bun început un pretext de a întâlni publicul timișorean, cu atât mai mult cu cât de zece ani nu am mai cântat în România; apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
ribonucleotide. Enzima Dicer clivează ARN-urile dublucatenare lungi în siRNA-uri la multe organisme. Sistemul nu este funcțional în celulele umane, dar asemenea siRNA-uri pot fi produse în celulele umane prin transcripția unor vectori potriviți. Transcriptele ARN sunt astfel proiectate încât să se plieze pe ele însele spre a forma sectoare dublucatenare prin împerecheri intracatenare, generând structuri în buclă (agrafă) de tip hairpin cu o tulpină dublu-catenară de 19-29 perechi de nucleotide, care se potrivește țintei, și o buclă monocatenară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de James Joyce sau Little Things de Carver se află în cuvintele scrise (dispersate dar acumulîndu- se și dislocîndu-se) mai mult decît în orice altceva. Și, prin același sistem, esența unei narațiuni filmice ca Citizen Kane se află în imaginile proiectate (dispersate dar acumulîndu- se și dislocîndu-se reciproc) din nou, mai mult decît în orice altceva (cuvinte vorbite, muzică, sunet). p. Deoarece narațiunea în proza narativă și novelizarea (sau viceversa) sînt discursuri extrem de diferite, unificate doar de povestea lor comună
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
consecință a statutului paratactic al Discursului Direct este aceea că propoziția-cadru poate fi poziționată fie înainte, fie după DD: El spuse: „Sînt ordinele doctorului” ↔ „Sînt ordinele doctorului”, spuse el. Dar o asemenea reversibilitate în DI între propoziția proiectantă și cea proiectată este mult mai rară, și uneori imposibilă (ca, de exemplu, cu conjuncțiile subordonatoare că și dacă): El spuse că acestea sînt ordinele doctorului ↔ „Că acestea sînt ordinele doctorului”, spuse el. Gabriel se gîndi că venise vremea să pornească în călătorie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
induce transparență. Principiul Proiecției reprezintă corespondența biunivocă dintre rolurile tematice ale intrărilor lexicale și pozițiile sintactice (Pollock 1997: 64). Principiul Proiecției subliniază legătura dintre Sintaxă și Lexicon și stipulează că structura tematică și proprietățile de subcategorizare ale unităților lexicale sunt "proiectate" din Lexicon și reprezentate la toate nivelurile sintactice, adică în LF, în structura de adâncime sau de bază și în structurile de suprafață, transformate prin modificarea structurii de bază; acestea se realizează prin elemente concrete ale limbii în PF (Stan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspectual rezervat măsurării evenimentului, echivalent structural cu AgrO), iar nominativul, în poziția de specificator al categoriei Timp. Atribuirea nominativului e obligatorie, pe când cea a acuzativului e facultativă. Categoria Aspect e proiectată numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative, însă, odată proiectată, aceasta trebuie saturată. O abordare similară aparține lui Pesetsky (1995: 124, 155), care susține că un verb nu poate atribui cazul obiectiv pentru două DP: primul obiect este marcat cazual de către V, iar al doilea, de către un element nul, G.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sufixul de supin este [− Telic]. Cornilescu (2001: 489−490) stabilește următoarea distincție: ● verbele ergative, ca și tranzitivele, desemnează schimbări; sunt compatibile cu ambele sufixe (venirea/venitul, întinerirea/întineritul); toate acceptă nominalizarea de tip infinitiv [+ Telic]; în toate situațiile, argumentul unic, proiectat ca obiect, va fi lexicalizat în nominalul eveniment; uneori, supinul e marcat stilistic; ● verbele inergative atelice sunt incompatibile cu sufixul de infinitiv, care e telic; sunt însă compatibile cu cel de supin, care e atelic; majoritatea verbelor inergative au numai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
drepturile sale suverane. Imaginea lui Eminescu ziaristul, implicat cu patimă într-un contingent meschin și nedemn pe care ar dori să-l înalțe într-o perspectivă înnoitoare, conformă manierei sale de a vedea (după propriile vorbe: "pe deplin modernă"), este proiectată, dincolo de obiecțiile și acuzațiile pe care le știm, la nivelul unei morale politice absolute care lipsea nu numai în biata noastră țară. Gânditorul preocupat de știință și filosofie care-și fixa intuițiile incredibil de moderne în caietele socotite de Dinu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
detașarea rigidă și autoritară, căci axial, indispensabil și biblic, Theodor Codreanu așază iubirea. De aici, iubirea-poem, portretul memorabil, pasiunea lecturală, generalizarea prin antiteză, luciditatea și forța de creație, ultima văzută drept o "terapie naturală a sufletului" (4749). Prin linia gândirii proiectată în însemnările sale, autorul "iese din timp", dar rămâne ca număr în conștiința labirintică a cititorilor, deoarece "firul Ariadnei se poate rupe. Numerele, nu." (714), încât conchidem odată cu autorul: "2790. Fiecare dintre noi e un labirint, ca abatere de la labirintul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
răsfrânge în două destine poetice din aceeași generație, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei românești basarabene tradiționale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/ modernitate. Victor Teleucă a încercat "să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulațiile altui romantism, proiectat, conștient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodernist-transmodernă", spune pe coperta a patra a cărții autorul încercând să ne introducă în această temă pe care a ales-o pentru cititor. Am citat intenționat cele scrise pentru a face o succintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceștia au avut datoria „să se amestece în public” unde să observe mișcările suspecte, să asculte ce se vorbește și să supravegheze pe cei nervoși, suspecți etc. în calitate de „simpli cetățeni”. În martie 1942 legionarii au inițiat un nou atac terorist, proiectat a avea loc pe traseul București - Brașov (zona Valea Largă), însă și acesta a fost neutralizat de agenții S.S.I.. Aniversarea Unirii (1 decembrie 1942) la Biserica Patriarhiei a fost repartizată Agenturii I-a din Secția Contrainformații, care a instituit posturi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
specifice; - geologia și seismicitatea; - categoria de importanță a obiectivului. 2.2. Memorii pe specialități Descrierea lucrărilor de: - arhitectură; - structură; - instalații; - dotări și instalații tehnologice, după caz; - amenajări exterioare și sistematizare verticală. 2.3. Date și indicatori urbanistici care caracterizează investiția proiectată, cuprinși în anexa la cererea pentru autorizare: - suprafețele - construită desfășurată, construită la sol și utilă; - înălțimile clădirilor și numărul de niveluri; - volumul construcțiilor; - procentul de ocupare a terenului - P.O.T.; - coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T. 2
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
pentru suprafața, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziția și înălțimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum și poziția reperelor fixe și mobile de trasare; ● amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține, se vor desființa sau se vor construi, după caz; ● cotele construcțiilor proiectate și menținute, pe cele 3 dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
în special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coamă și la cornișă -, fundațiile clădirilor învecinate la care se alătură construcțiile proiectate; - toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv culorile, cotate și cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat; - în situația integrării construcțiilor într-un front existent, se va prezenta și desfășurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
țesutul urban existent. 2.2. Structura 2.2.1. Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 și va releva: - modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.2. Proiect de structură 2.3. Instalații 2.3.1. Schemele instalațiilor Se prezintă parametrii principali și schemele funcționale ale instalațiilor proiectate. 2.4. Dotări și instalații tehnologice În situația în care investiția urmează să funcționeze pe baza
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.2. Proiect de structură 2.3. Instalații 2.3.1. Schemele instalațiilor Se prezintă parametrii principali și schemele funcționale ale instalațiilor proiectate. 2.4. Dotări și instalații tehnologice În situația în care investiția urmează să funcționeze pe baza unor dotări și instalații tehnologice, determinante pentru configurația planimetrică a construcțiilor, se vor prezenta: 2.4.1. Desene de ansamblu 2.4.2. Scheme
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
topografice determinante pentru suprafața, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv poziția și înălțimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum și poziția reperelor fixe și mobile de trasare; - amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține, se vor desființa sau se vor construi; - cotele construcțiilor proiectate și menținute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.); - denumirile și destinațiile fiecărui corp de construcție; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coamă și la cornișă -, fundațiile clădirilor învecinate la care se alătură construcțiile proiectate; - toate fațadele, cu indicarea materialelor și finisajelor, inclusiv culorile, cotate și cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat; - în situația integrării construcțiilor într-un front existent, se va prezenta și desfășurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
cu reprezentarea soluțiilor tehnice de sprijinire 2.2.2. Planul fundațiilor Se redactează la scara 1:50 și va releva: - modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic; - măsurile de protejare a fundațiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate. 2.2.3. Detalii de fundații 2.2.4. Proiect de structură complet, inclusiv cu secțiuni și descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj (numai în situațiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]