4,519 matches
-
a reconstrui patrimoniul istoric și cultural al lumii. Educația, științele sociale și naturale, cultura și comunicarea sunt instrumente pentru realizarea unui obiectiv mult mai ambițios: edificarea păcii în mentalitatea oamenilor. În prezent, UNESCO funcționează ca un laborator de idei și promotor de standarde pentru încheierea de acorduri internaționale privind problemele etice cu care se confruntă omenirea. Organizația servește în același timp drept „filtru”, diseminează și facilitează schimbul de informații și cunoștințe ajutând astfel țările membre să-și dezvolte capacitățile umane și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai ales în ultimii ani, avem o puternică presiune din partea comunităților locale de a-și planifica singure dezvoltarea. În ciuda diversității ideologiiilor, abordărilor și agenților implicați, planificarea se dovedește a fi de o mare importanță pentru reușita eforturilor de dezvoltare socială. Promotor local - Ana Maria Preoteasa Unul dintre obiectivele programelor de dezvoltare comunitară constă, pe lângă realizarea unor bunuri sau servicii de interes comunitar (infrastructură, programe sociale sau economice) și în dezvoltarea capacității comunitare (a capitalului social). Dezvoltarea comunitară este un proces complex
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capitalului social). Dezvoltarea comunitară este un proces complex în care sunt implicați o serie de actori dintre cei mai diverși: autoritățile publice locale, ONG-urile, sectorul privat, dar și simpli cetățeni ai localităților respective (vezi dezvoltare comunitară participativă). Conceptul de promotor local (p.l.) s-a folosit alături de alți termeni meniți a numi profesionistul din domeniul dezvoltării locale/comunitare. Termenul definește persoanele implicate în proiectele de dezvoltare comunitară care au rolul de a activiza comunitățile, de a crea parteneriate între autoritățile publice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trei proiecte importante care au avut ca obiectiv implementarea unor noi modele de dezvoltare locală: - p.l. - „Modelul Centrului de Asistență Rurală”; - agentul de dezvoltare locală -„Modelul Consorțiului de Dezvoltare Locală”; - facilitatorul comunitar -„Modelul Fundației Civitas pentru Societatea Civilă”; . Conceptul de promotor local a fost utilizat în România pentru prima dată începând cu anul 1999, când filiala Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD) din Timișoara a sprijinit inițiativa de a se dezvolta, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș, un proiect-pilot
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fost acela de a îmbunătăți performanțele administrației publice locale (vezi reforma administrației publice) în comunele din județul Timiș. În această etapă, FSD a avut rolul de finanțare și coordonare a programului operațional, iar Agenția de Dezvoltare Economică Timiș, cel de promotor al modelului, de a asigura serviciile profesionale de consultanță, training și de implementare a proiectului-pilot. Implementarea conceptului de p.l. integrat în structura personalului executiv al primăriilor orașelor mici și a comunelor din județul Timiș s-a realizat în trei etape
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
primării au înființat postul și au angajat p.l.; - etapa a II-a 2001: alte 10 primării au înființat postul și au angajat p.l.; - etapa a III-a 2003-2004: alte 21 de primării au înființat postul și au angajat p.l. Rolul promotorilor locali a fost acela de a dezvolta și iniția activități de dezvoltare comunitară și de a înființa în fiecare localitate asociații comunitare în scopul de a dezvolta parteneriate cu autoritățile publice locale. Aceste parteneriate au elaborat proiecte de dezvoltare locală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vezi facilitator comunitar) vine din exteriorul comunității, nu face parte din administrația publică locală și asistă comunitatea stimulând, în primul rând, inițiativele venite din rândul populației locale. Este, de obicei, parte a structurilor societății civile. Rezultatele obținute de acest proiect (promotorul local) au făcut să se dorească extinderea acestuia la nivel național, reunind astfel cele două programe (promotorul local și facilitatorul comunitar). Începând cu 2004, s-a demarat un proiect național cu un potențial impact regional, numit, de data aceasta, agent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stimulând, în primul rând, inițiativele venite din rândul populației locale. Este, de obicei, parte a structurilor societății civile. Rezultatele obținute de acest proiect (promotorul local) au făcut să se dorească extinderea acestuia la nivel național, reunind astfel cele două programe (promotorul local și facilitatorul comunitar). Începând cu 2004, s-a demarat un proiect național cu un potențial impact regional, numit, de data aceasta, agent de dezvoltare locală (vezi facilitator comunitar). Obiectivul acestui proiect a constat, în principal, în adoptarea în nomenclatorul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în care statul și s.c. ar lucra împreună pentru crearea bunăstării, sprijinindu-se reciproc. Statul bunăstării - Daniela Pescaru-Urse Conceptul de stat al bunăstării (s.b.) și cel de capitalism sunt adeseori prezentate ca aflându-se pe poziții opuse. Dacă promotorii ideologiilor de stânga apreciază că organizarea capitalistă subminează dezvoltarea s.b., teoreticienii de dreapta subliniază efectele negative pe care un s.b. dezvoltat îl are asupra funcționării eficiente a economiei. Pentru acesția din urmă, măsurile destinate reducerii inegalității sociale alterează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituție bine consolidată, implicându-se în dezvoltarea de t. în Serbia și România. În afara Europei, t. au prins rădăcini puternice în Canada, Australia și Noua Zeenlandă, răspunzând condițiilor naturale date de distanțele mari și de depopulare. Pe plan internațional, principalii promotori ai fenomenului sunt USAID, UNESCO, IDRC (International Development Research Center - Ottawa), ITU (International Telecommunication Union), UN ICT Task Force. Activitatea acestora s-a făcut simțită mai ales în Africa, unde, în anii ’90, au apărut t. în numeroase țări, oferind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anumită legitimitate și o prezență instituțională chiar în interiorul regimurilor comuniste, și s-au opus aplicării lor practice distorsionate și corupte (Eyal și Townsley, 1995; Eyal, Szélenyi și Townsley, 1998, pp. 86-112). Această atitudine a pregătit asemenea grupuri pentru rolul de promotori ai unui proiect capitalist bazat pe ideologica economică neoliberală și pe idealul societății civile, care incorporează aceste valori într-un mod considerat mai autentic. Și într-adevăr, faptul că acești agenți ai schimbării pot performa acest rol fără să fie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
progresului uman (Knutsen). Mai mult, spre deosebire de etapele ulterioare în care disciplina se află sub dominația metodologiilor „științifice” ale științelor sociale, debutul relațiilor internaționale este marcat de influența investigației istorice și a jurisprudenței. Aceasta influență este vizibilă atât în educația principalilor promotori, cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
jumătate a secolului XX, cea mai mare parte a războaielor are loc în zone caracterizate de absența democrației, precum Africa, Asia sau Orientul Mijlociu, în vreme ce concentrarea democrațiilor în America de Nord și Europa Occidentală este corelată cu absența războiului. Acceptarea acestei realități, susțin promotorii pacifismului democratic, nu echivalează cu o anulare completă a principiilor realiste, care vor continua să se aplice în exteriorul lumii democratice. Consecința practică a identificării covariației istorice dintre democrație și război ar conduce însă la o politică de răspândire treptată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
abordarea neo-marxistă scoate în evidență distribuția inegală a veniturilor în societățile capitaliste și a surplusului de producție. Toate acestea, împreună cu competiția pentru acces la piețe de desfacere și resurse naturale, generează politici imperialiste ale societăților capitaliste, ceea ce duce la războaie. Promotorii teoriilor economice liberale au încercat să promoveze un punct de vedere potrivit căruia factorul economic poate contribui la reducerea probalității declanșării unui conflict militar. În acest sens, interdependența economică generată de sistemul capitalist și existența unui sistem de comerț liber
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
curs de dezvoltare. Conceptul de economie socială de piață a fost aplicat în Suedia în 1930 și extins în Europa Occidentală în 1960. Acesta reușește să îmbine performanțele economice, lupta pentru eficiență și profit și costurile sociale prin intervenția statului, promotor al unor politici publice de protecție și dezvoltare socială. După anul 2000, s-a lansat conceptul de ecoeconomie, având ca subtitlu crearea unei economii pentru planeta noastră. Ecoeconomia încearcă să remedieze, să înlocuiască actuala economie care s-a desincronizat de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
susținută de SUA, a avansat continuu economic, dar susținută și de procesul de integrare europeană (mai ales pe axa franco-germană), și prin rolul asumat la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European. În timp, Germania a devenit nu numai principalul promotor al procesului de integrare europeană - vital pentru reabilitarea sa politică -, dar și cel mai puternic avocat al UE. Urmărind politicile germane din ultimii 20 de ani, se detașează criteriul interesului național în stabilirea obiectivelor sale strategice ca, de exemplu: susținerea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ca direcție generală în subordinea Consiliului General al Municipiului București. Rolul acestei instituții este acela de liant între serviciile publice organizate la nivelul sectoarelor, de catalizator al organismelor din societatea civilă care au activități în sfera asistenței sociale și de promotor al informațiilor și campaniilor care se adresează beneficiarilor de asistență socială la nivelul municipiului București. Intervențiile directe ale Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, din perspectiva serviciilor sociale, trebuie orientate către domeniile pentru care nevoile nu-și găsesc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ca organisme sau colectivități sociale. Accentul este deplasat spre considerarea vieții contemporane a acestor colectivități sociale, respectiv spre studierea și explicarea acelor aspecte responsabile de apariția, cristalizarea și varietatea formelor de manifestare ale comportamentului social în organizații. Preocupările centrale ale promotorilor acestui model sunt legate de: analiza structurilor informale și a modului în care acestea influențează organizarea formală; mecanismele de integrare a necesităților individuale cu cele organizaționale; problemele mai generale raportabile la „supraviețuirea organizației”. Totuși, cei mai mulți teoreticieni ai acestui model au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
etc. Deci, pentru a-și menține capacitatea de adaptare permanentă la cerințele și contingențele schimbătoare ale mediului, organizațiile încearcă să limiteze și chiar să evite, pe cât de mult posibil, influențele și constrângerile externe. 10. 4. 2. 2. Modelul ecologiei populației Promotorii acestei abordări (Singh, Lumsden, 1990) susțin că „nu există nici un motiv de a crede că marea varietate structurală dintre organizații reflectă numai adaptarea”, încât există limite evidente ale capacității lor adaptative, limite care decurg din „inerția structurală” ce este caracteristică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anii din urmă prin diverse publicații franțuzești niscaiva articole în care Camus era disprețuit tocmai pentru preocupările lui etice: autorii aceia îl taxau de „boy-scout” și-i atribuiau morala „cercetășească” a „facerii de bine” („B.A.” = bonnes actions). Autorii aceia, promotorii literaturii „obiectale” și criticii „structurale”, înlăturând cu aplicație conștiința umană și crizele ei, bineînțeles că nu au nimic în comun cu Camus (și cu nici o conștiință gânditoare). Acești autori de o mortală insipiditate și acești critici care au inventat un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
celor opt tipuri, cu „scopul” de a incita la lecturarea acestei cărți cel puțin interesante, chiar și pentru nespecialiștii în științele socioumane. Ultimul capitol conține exerciții și tehnici de dezvoltare și ameliorare a celor opt tipuri. Conducătorul (roșu) Motivatorul (roșu-galben) Promotorul (galben) Facilitatorul (galben-verde) Suporterul (verde) Coordonatorul (verde-albastru) Evaluatorul (albastru) Organizatorul (albastru-roșu) Anexele acestei cărți prezintă pe scurt cele 156 de tipuri manageriale posibile în urma aplicării testului propus de autor încă de la început. Cu toate că este francez (francezii sunt cunoscuți mai ales
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Viena): „Afirmațiile lui George Soros denotă anacronism, lipsă de informare și ignorarea cu bună-știință a schimbărilor majore din societatea românească. Discursul domnului Soros este surprinzător cu atît mai mult cu cît vine din partea unei persoane care se dorește a fi promotor al deschiderii și progresului În fostele țări comuniste. Din păcate, constatăm că acest obiectiv pierde rapid teren În fața tendinței și tentației de a folosi clișee care ne reamintesc de Începutul deceniului IX. Îi recomandăm domnului Soros să dedice mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
servește unei multitudini de scopuri politice și estetice care, la rândul lor, ajută la justificarea formei pe care aceasta și-a căpătat-o. Cu siguranță, Într-o primă etapă, moștenitorii statului revoluționar sunt direct interesați să se Înfățișeze drept principalii promotori ai evenimentului istoric. O astfel de prezentare a faptelor pune accentul pe rolul lor indispensabil ca lideri și misionari; În cazul lui Lenin, era În strânsă concordanță cu ideologia organizațională declarată a bolșevicilor. După cum remarcă Milovan Djilas, istoriile autorizate ale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și al probității. Cel puțin patru elemente par să justifice aceste nereușite. Primele două privesc originea istorică și centrul instituțional al agriculturii extrem-moderniste. În primul rând, având În vedere că disciplina lor proveneau din Occidentul industrializat și cu climă temperată, promotorii modernismului În planificarea agricolă au moștenit o serie de ipoteze neverificate cu privire la selecționarea culturilor și la pregătirea terenului, ipoteze care au dat rezultate proaste atunci când au fost aplicate În contexte diferite. În al doilea rând, ținând cont de competența Întruchipată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, mișcare ideologică și culturală cu caracter raționalist desfășurată în secolele XVIII-XIX în Europa și în cele două Americi. Emanat din spiritul Renașterii, i. s-a manifestat în filosofie, știința istoriei, pedagogie, învățământ, literatură, având ca iluștri promotori în Franța, de unde a pornit, pe Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Diderot, D’Alembert, D’Holbach. Încununarea pe plan intelectual a muncii acestora este monumentala Enciclopedie franceză, inaugurată în 1751. Printre reprezentanții de frunte ai curentului în alte culturi se numără Kant
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]