2,396 matches
-
precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci și pentru revenirea la forma originală: modificarea siluetei turnului și a fleșei, reconstituirea bolților și peretului între pronaos și naos, reconstrucția în forma originală a șarpantei, streașinii, turlei etc. Sistemul constructiv folosit este tipic pentru majoritatea bisericilor din lemn din zona Ardealului de vest, fiind realizat dintr-o suită de subansambluri constructive caracteristice, toate realizate și îmbinate exclusiv
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
care meșterii constructori înțelegeau să decoreze materialul cu care lucrau. Acoperișul bisericii este înalt, cu streașina largă, și are o învelitoare din șindrilă. Construcția are formă de navă (corabie) dreptunghiulară. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor (cerdac), pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis și format din doi stâlpi în fața intrării, sub streașină. Ușa de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
învelitoare din șindrilă. Construcția are formă de navă (corabie) dreptunghiulară. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor (cerdac), pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis și format din doi stâlpi în fața intrării, sub streașină. Ușa de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
în 4 încăperi: pridvor (cerdac), pronaos, naos și altar. Pridvorul este deschis și format din doi stâlpi în fața intrării, sub streașină. Ușa de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
deschis și format din doi stâlpi în fața intrării, sub streașină. Ușa de intrare în pronaos are un ancadrament înconjurat cu un brâu sub formă de frânghie întrerupt de rozete. Pronaosul are formă poligonală cu trei laturi. Naosul este separat de pronaos printr-o colonadă din lemn având la partea superioară grinzi cioplite cu înflorituri. La partea superioară a naosului se află o boltă semicilindrică, alcătuită din dulapi de stejar ciopliți. Altarul are formă tetragonală, având o absidă decroșată față de restul construcției
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
ai bisericii au fost placați pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei, icoanele fiind pictate în 1918 de un pictor localnic. Biserica
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
pe interior și exterior cu scânduri vopsite în culoare albă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Edificiul are plan treflat cu abside laterale poligonale, fiind împărțită în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului bisericii se află clopotnița. Intrarea se face prin partea de sud, iar lumina pătrunde prin 6 ferestre. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei, icoanele fiind pictate în 1918 de un pictor localnic. Biserica dispune de obiecte de valoare
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
până la cornișă. Lăcașul de cult are formă de navă. Biserica are o temelie din piatră și un acoperiș din șindrilă cu scurgere mare în pante. Streașina este sprijinită pe căpriori ieșiti în afară și are aproximativ 1,50 m. În fața pronaosului, spre sud, ceva mai jos de nivelul acoperișului, se găsește turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
Streașina este sprijinită pe căpriori ieșiti în afară și are aproximativ 1,50 m. În fața pronaosului, spre sud, ceva mai jos de nivelul acoperișului, se găsește turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
sud, ceva mai jos de nivelul acoperișului, se găsește turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
ceva mai jos de nivelul acoperișului, se găsește turnul bisericii, sprijinit pe stâlpi de stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
stejar. Clădirea este compartimentată în interior în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă pătrată și se află adosat pe latura de sud a pronaosului. Pronaosul are formă poligonală, fiind acoperit cu o boltă octogonală cu muchiile finisate. Între pronaos și naos se află un perete din lemn masiv, traforat, cu trei deschideri ce au marginile „înflorite”. La partea superioară a naosului se află o boltă mare de formă octogonală, sprijinită pe opt arcuri de lemn de stejar, împodobite cu
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
de stejar cioplit, având icoane pictate în ulei în stilul neobizantin, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele de pe catapeteasmă sunt dispuse pe trei registre, despărțite prin rame simple. Pe lângă acestea, icoanele de pe pereții din naos și pronaos datează din aceeași perioadă. Nu se cunoaște numele pictorului. Altarul are tavanul drept.
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
poate citi pe portalul de intrare, salvat în interiorul naosului: "„Făcutusau aciastă beseareacă în zilelia lui Apahi Mihaiu craiul din Ardealiu, i[u]l[ie] 4 1678”". Inscripția datează construcția în anul 1678, în zilele lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei. Deși pronaosul a fost extins spre vest (probabil în 1858), clopotnița închisă, prevăzută cu fleșă zveltă, învelită în tablă, a rămas pe loc, spre interiorul navei. Edificiul, acoperit cu țiglă, se inscrie tipologic în categoria construcțiilor dreptunghiulare, cu absidia altarului și pronaosul
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
pronaosul a fost extins spre vest (probabil în 1858), clopotnița închisă, prevăzută cu fleșă zveltă, învelită în tablă, a rămas pe loc, spre interiorul navei. Edificiul, acoperit cu țiglă, se inscrie tipologic în categoria construcțiilor dreptunghiulare, cu absidia altarului și pronaosul nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Două intrări, amplasate pe latura sudică, asigură accesul în sfântul lăcaș. Cu prilejul restaurării din 1935 (se luase in calcul și posibilitatea ridicării alteia mai trainice, din piatră), fațadele au fost tencuite, iar suprafața interioară
Biserica de lemn din Bacea () [Corola-website/Science/317272_a_318601]
-
1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care a fost supus în timp lăcașul, se cunosc doar cele din anii 1929 (consolidarea bârnelor), 1975 (înlocuirea „cerimii” și turnarea
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
construit cu cea mai mare parte a cheltuielilor date de el. . Biserica veche a fost distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției. Pe la anii 1870, se vor zidi
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
de „bulb de ceapă”, după modelul rusesc. Cea mai înaltă turlă are înălțimea de 14 m. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Edificiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În anul 1768 a fost construit un turn clopotniță din lemn, cu o turlă în formă de bulb de ceapă acoperită cu tablă, fiind lipit de zidul bisericii. La parterul turnului clopotniță se află un pridvor pe
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
cea a restului bisericii. Intrarea în pridvor se face prin două uși amplasate pe latura nordică și pe cea vestică, care sunt frumos profilate cu chenare groase teșite. Pridvorul are înălțimea de 3,30 m, peste care se înalță clopotnița. Pronaosul are o înălțime liberă de 3 m, deasupra sa aflându-se cafasul cu o înălțime liberă de 2,30 m. Cafasul este încadrate de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai mici și așezate aproape sub cornișă. Turla aflată deasupra naosului are înălțimea de 10,58 m și este prevăzută cu ferestre
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai mici și așezate aproape sub cornișă. Turla aflată deasupra naosului are înălțimea de 10,58 m și este prevăzută cu ferestre. Altarul bisericii are plan dreptunghiular, cu două mici ferestre laterale. Turla aflată deasupra altarului are înălțimea de 9
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină: una îngustă, cu pantă joasă, acoperind naosul și pronaosul, și o alta, cu 0.60 metri mai jos, mai largă, acoperind altarul și absidele laterale și asigurând protecția perimetrală a întregului edificiu. Acoperișul turnului clopotniță este detașat de restul învelitorii. Deasupra altarului a fost construită o turlă falsă care
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
anului 1789 dar încheierea lucrărilor interioare și consacrarea ei să fi avut loc în anul următor, așa cum a fost consemnat pe marginea de carte. De remarcat că matricola parohiei Slatina începe din anul 1789. Cu ocazia remontării bisericii în Hoteni pronaosul a fost mult lărgit spre apus, pentru a face loc pentru mai multe femei în biserică. Peretele de apus inițial, unde se află intrarea, a fost mutat și cuprins în partea nouă a pronaosului.
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]