1,877 matches
-
în rândurile Partidului Comunist, reprezentând - doar ei - o confortabilă jumătate. Importanța lor a sporit și mai mult odată cu reafirmarea independenței economice a României și concentrarea planului cincinal pe industrializarea forțată a țării. Cel puțin așa erau prezentați muncitorii în discursul propagandistic. În realitate, și muncitorii, la fel ca întreaga societate, nu semnificau altceva decât o victimă sigură a unui sistem represiv. Organizați într-o confederație sindicală unică, obedientă directivelor de partid, muncitorii români - asemeni celor din țările comuniste - nu beneficiau de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
care comuniștii revendicau rolul principal. Ei se erijau în singurii salvatori, total dezinteresați, preocupați de refacerea economică, dispuși până și la alianță cu capitaliștii, cu condiția ca cei din urmă să-și limiteze câștigurile. Continuarea este demnă de orice manual propagandistic: „capitaliștii” s-au dovedit incapabili să-și respecte cuvântul și de aceea a devenit necesară aplicarea imediată a legilor economice care să le limiteze abuzurile. Ședința s-a încheiat în nota mobilizatoare, cu accentuarea nevoii de atragere a unor noi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
final, din nou, nevoia recrutării noilor cadre dezvăluie o cerință nelipsită din programul partidului: creșterea numărului de membri până la nivelul unui partid de masă . Procesele verbale rămase în urma ședințelor de partid, organizate în decursul anului 1946, sugerează faptul că discursul propagandistic atinsese deja un alt nivel. În ședința celulei Depou, din 12 ianuarie 1946, pe lângă chestiunile obișnuite legate de prezentarea noilor membri de partid și cronica evenimentelor politice, aflăm cum tovarășul Mazilu urmează să predea teza asupra dezvoltării sociale a poporului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
executiv trebuiau cunoscute de masele largi: retrocedarea Ardealului, reforma agrară, întoarcerea prizonierilor din URSS înainte de încheierea păcii, relația prietenească cu marele vecin de la Răsărit, de pe urma căreia țara primise ajutor în alimente și materii prime. Desigur, nu mai trebuie subliniată latura propagandistică. După intervenția tovarășului Mazilu, urmează angajamentele tovarășului Tolontan. Conform modelului stahanvist, el se angaja, împreună cu Brigada „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, să desfășoare 100 de ore de muncă suplimentar, fără plată. Nu trece mult și teribilul angajament devine provocare. Echipa tovarășului Manolache își
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
puternic implicate în campania electorală, susținând, cum era de așteptat, Blocul Partidelor Democratice, inclusiv prin atragerea de noi membri. E drept, aceștia urmau să devină cadre de nădejde ale Partidului. Însă, într-o primă etapă erau foarte utili la nivel propagandistic. Activitatea propagandistică nu pare să afecteze, sub nici o formă, producția. Mai mult decât atât, se consemna, în documentele celulelor de partid, cum începuse construcția clădirii Birourilor administrative, iar în cadrul secției Rotărie s-a trecut la montarea unor mașini noi, calorifere
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în campania electorală, susținând, cum era de așteptat, Blocul Partidelor Democratice, inclusiv prin atragerea de noi membri. E drept, aceștia urmau să devină cadre de nădejde ale Partidului. Însă, într-o primă etapă erau foarte utili la nivel propagandistic. Activitatea propagandistică nu pare să afecteze, sub nici o formă, producția. Mai mult decât atât, se consemna, în documentele celulelor de partid, cum începuse construcția clădirii Birourilor administrative, iar în cadrul secției Rotărie s-a trecut la montarea unor mașini noi, calorifere și a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lagărul muncii oneste, în frunte cu Uniunea Sovietică și țările cu o democrație populară - cea instaurată cu tancurile Armatei Roșii - se poartă o luptă acerbă pentru menținerea păcii și creșterea productivității. Textul în sine oferă o imagine fidelă asupra fluxului propagandistic căruia i-a căzut victimă muncitorimea din România în anii `50. Fiindcă urmările dezastrului se resimt și astăzi, anumite pasaje de pură demagogie propagandistică se cuvin a fi redate integral. Ele împiedică uitarea unora și amintesc altora cum meșteșugul vorbelor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
acerbă pentru menținerea păcii și creșterea productivității. Textul în sine oferă o imagine fidelă asupra fluxului propagandistic căruia i-a căzut victimă muncitorimea din România în anii `50. Fiindcă urmările dezastrului se resimt și astăzi, anumite pasaje de pură demagogie propagandistică se cuvin a fi redate integral. Ele împiedică uitarea unora și amintesc altora cum meșteșugul vorbelor nu pune limită între prostie și înțelepciune: „Astăzi este o zi de deosebită importanță pentru organizația noastră de bază, întrucât în această adunare vom
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
până la simplificarea accesului la documentele CNSAS. Cartea încearcă să redescopere oamenii și fabrica Nicolina în consacrarea principiului „așa cum faptele s-au petrecut”. Secvențe de viață expulzate multă vreme la poarta istoriei. Departe de tentația unei construcții voluminoase, festivistă, omagială și propagandistică, precum monografia publicată în 1972, am căutat apropierea de realitate, evocarea unei fărâme din destinul oamenilor, a căror viață s-a scurs între halele și utilajele Nicolinei.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Ni le creau mai cu seamă autoritățile de care depindea apariția revistei, așa-zisele foruri de îndrumare. Mai ales în anii din urmă ai ceaușismului, acestea acționau tot mai constrângător într un singur sens: transformarea revistei într-un organ pur propagandistic, dedicat proslăvirii în stil coreean a cuplului prezidențial. Era nevoie de tenacitate și de multă suplețe pentru a limita cât de cât efectele anulatoare ale acestei politici, pentru a conserva în revistă măcar unele spații „curate“, ferite de injonc țiunile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dedicat proslăvirii în stil coreean a cuplului prezidențial. Era nevoie de tenacitate și de multă suplețe pentru a limita cât de cât efectele anulatoare ale acestei politici, pentru a conserva în revistă măcar unele spații „curate“, ferite de injonc țiunile propagandistice compromițătoare. După moartea lui G. Ivașcu, întâmplată în vara lui 1988, i-a revenit lui Ion Horea complicata misiune de-a salva ce se mai putea salva din revistă - o misiune de care, în condițiile de atunci, s-a achitat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
multă vreme primul cititor al cronicilor lui N. Manolescu, înainte de-a le trimite la tipar, luni la prânz, când le aducea la România literară ca să apară joi. În anii sumbri ai ceaușismului, când înghițeam de nevoie maldăre de maculatură propagandistică, aruncată cu scârbă și rușine în paginile revistei, citirea textelor lui Manolescu reprezenta pentru mine momentul fast al muncii redacționale, ca și acelea în care citeam „Trapezul“ lui Geo Bogza, „Breviarul“ lui Șerban Cioculescu, „Atlasul“ Anei Blandiana, rubrica lui Radu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pp. 259-316; și James S. Grubb, Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1988, pp. 136-148, care proclama instituirea unui "experiment eșuat". Inițiativa florentina sugerează că Auditori venețieni au păstrat o anumita valoare propagandistica. 74 ASF, CP, 62, fol. 328r: "sarebbe bene perché e subditi noștri non habbino a venire qua a' Conservadori". Asupra activității politice a fiului lui Cei în aceeași lună, vezi Piero Parenti, "Historia fiorentina", în BNF, Magl., II.II.130
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o traversăm și inerția imaginarului colectiv, Eminescu este receptat încă în spiritul clișeelor culturale, al reflexelor și gusturilor istoriei celei vechi /de dinainte de 1989/, adică mai curând în spiritul imaginii național-comunismului umilitor 25 de ani de dinainte de revoluție, când regimului propagandistic al lui Ceaușescu nu-i mai rămăsese decât să-l atașeze și pe Eminescu /și a făcut-o blasfematoriu/ în carul alegoric triumfal" "Cazul Eminescu" etc.), ci și aspectul unor incursiuni (succinte) în haloul pitoresc al împrejurărilor de viață și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că tocmai dimpotrivă, exploatând simțământul național deslănțuit cu atâta furie de dânsul, au putut și mai bine să-și rotunjească domeniile, să-ngenuncheze poporul și să devină "marii români" de azi...?" În treacăt fie zis, recunoaștem aici, în aceste formulări propagandistice, găunoșenia viitoarei limbi de lemn pe care o vor folosi din plin criticii noștri marxist-leniniști în anii de după cel de al doilea război mondial, sancționându-i lui Eminescu limitele de gândire și de atitudine, în numele clasei muncitoare, de la care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un interes aparte în discutarea fundalului ideologic general al anilor revoluționari. În paginile următoare, în cadrul relatării revoltelor înseși, sînt date multe exemple de activități ale unor societăți secrete, dintre care cîteva își aveau cartierul general la Constantinopol, și de acțiuni propagandistice desfășurate pe tot cuprinsul imperiului. Se pune întrebarea de ce au fost autoritățile otomane atît de inerte în fața acestei provocări și de ce nu au fost ele în stare să pună capăt conflictelor ideologice. Oficialitățile otomane au operat într-adevăr un mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu au putut fi niciodată complet supuse administrației centrale. În cadrul acestei lupte cu elementele disidente, guvernul habsburgic era dezavantajat de faptul că nu putea apela la sloganurile și la cuvintele de ordine ale timpului în domeniul educației și în scopuri propagandistice. Loialitatea față de monarh și biserică era într-o măsură tot mai mică un principiu director care să impună un sprijin larg. Liberalismul și naționalismul, idealurile unei mari părți a sectorului populației, activ din punct de vedere politic, puteau pune în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
insuficient corespunzătoare menirii mari a acestei arte, prin excelență militantă!“ („Caricatura militantă“, Contemporanul, 11 iulie 1958) „[...] Aș spune că textul expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv al CC al PCR, trasând sarcinile ce revin fiecărui organ din rețeaua acțiunii propagandistice și culturale, vine să consfințească prin formulări exprese de o mare sobrietate și concizie, o stare de spirit de mult prezentă la intelectualii și artiștii pătrunși de sentimentul răspunderii rolului lor în societate, conținuturi de conștiință critică înaintată, ce s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
anul următor, 1959, pe aceleași suprafețe nu mai obțin decât 3750 kg. grâu, atât, deși nicio calamitate nu fusese semnalată în anul acela. De unde am putea deduce că prima raportare se făcuse în mod comunist, mințind statistic adică, în scop propagandistic și pentru a face plăcere șefilor lor de la județ, iar a doua raportare fusese mai sinceră. E necesar credem, să menționăm că Gospodăria Agricolă Colectivă mergea în paralel cu Întovărășirea. Dar să vedem cum a evoluat numărul înscrierilor în G.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
electoral pe Cristian PopescuPiedone... Numai că meritul victoriei lui nu revine Antenelor, ci unei alte televiziuni, care lucrase din greu înainte la impunerea lui ca figură publică: Prima TV, unde Piedone a fost „abonat“ mult timp. Cealaltă dimensiune a activității propagandistice a Antene lor e lupta împotriva lui Traian Băsescu. De ani de zile, rațiu nea de-a exista a Antenei 3 este dărâmarea președintelui, împotriva căruia își concentrează tirul zilnic toate emisiunile din grila postului. Rezultatul? Traian Băsescu a fost
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și să curățim pământul românesc și națiunea noastră de toate nenorocirile [pe] care le-au abătut veacurile asupra acestui pământ În care n-am putut fi stăpâni. Dacă este nevoie, să trageți cu mitraliera” <endnote id="(243, p. 267)"/>. Discursul propagandistic menit să demonstreze nivelul excep- țional de toleranță de care ar fi dat dovadă poporul român de-a lungul mileniilor a supraviețuit În epoca național-comunistă și chiar În cea post-comunistă. Pentru filolegionarul Ion Coja - În cărți publicate de el În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
D.A. Lăzărescu nu poate fi decât ridicolă : „Românul este prin el Însuși tolerant” <endnote id="(699, I, p. 58)"/>. „Spiritul tolerant al românilor - scrie Leon Volovici -, mult invocat de istoricii și politicienii români (folosit și astăzi ca un loc comun propagandistic, patriotard), este real, verificat și În cazul evreilor. El se manifestă de-a lungul timpului ca o acceptare a prezenței unei comunități străine, chiar și de altă religie. Dar ideea de a-i accepta pe străini ca egali cu autohtonii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu se plimba nici un evreu pe străzi. Orice substanță contagioasă, orice posibilitate de infecție au fost Îndepărtate de pe trupul națiunii. În această problemă guvernul va continua să ia măsuri...” <endnote id="(728, p. 267)"/>. Tot În termeni igienico-sanitari este prezentată propagandistic „salubrizarea” Odessei, odată cu exterminarea și deportarea evreilor de către trupele române : „În oraș au intrat armatele române, iar În urma lor administrația românească. Și ghivoltul evreiesc a Încetat. Odessa a Început să-și cicatrizeze rănile și să se curețe de murdăria acumulată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a observat Lya Benjamin -, „În condițiile războiului antisovietic, a Îmbrăcat veșmântul iudeo-comunismului”. „Într-un moment extrem de critic pentru istoria României, evreul a fost asociat principalului dușman al țării : Uniunii Sovietice. [...] Deși războiul a fost declanșat contra Uniunii Sovietice, totuși campania propagandistică nu a fost În primul rând Îndreptată Împotriva Rusiei sovietice sau a Partidului Comunist Rus, ci Împotriva iudeo-comunismului” <endnote id="(762)"/>. „Trebuie să se Înțeleagă de [către] toți - scria de pe front mareșalul Ion Antonescu, la 3 septembrie 1941 - că nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
statului 600, diferențe de structură în abordarea problemelor de stat și orgolii personale au fost factori care au contribuit la declanșarea rebeliunii legionare. Ambele tabere au dorit confruntarea pentru a tranșa definitiv problema preluării puterii în stat. Inițiativa acțiunilor politice, propagandistice și chiar militare au aparținut Mișcării legionare, Conducătorul statului răspunzând prin măsuri administrative, legislative și militare, care mai mult au avut un rol de temporizare. Până la urmă, nu acțiunile militare au fost hotărâtoare ci, atitudinea Germaniei, puterea revenind acelei părți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]