13,470 matches
-
începerii judecății ori restituirii cauzei la parchet, va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în termen de 3 zile de la comunicare. Dispozițiile procesual penale precitate stabilesc că pot fi atacate cu contestație atât soluțiile propriu-zise ale procedurii de cameră preliminară (începerea judecății ori restituirea cauzei la parchet), cât și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor (prin încheierea intermediară pronunțată în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală). Or, Curtea a reținut, prin
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
că prin noțiunea de „reprezentant legal“ legiuitorul a avut în vedere reprezentarea ce își are izvorul în lege, în sensul art. 1.295 din Codul civil, însă urmează a se face distincția între izvorul puterii de reprezentare și „mandatul“ de reprezentare propriu-zis. Așadar, chiar dacă reprezentarea minorului de până la 14 ani de către părinte sau a interzisului judecătoresc de către tutore este o reprezentare legală, în sensul în care legea prevede că este obligatorie reprezentarea acestora, este necesară intervenția puterii judecătorești
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
«Secțiunea pentru recenzarea locuinței», inclusiv «Secțiunea pentru recenzarea spațiului colectiv de locuit». Pentru orașele și comunele izolate sau dispersate teritorial, pentru care distanțele parcurse sunt mai mari și timpul necesar recenzării întregului sector de recensământ crește, plata recenzorilor pentru recenzarea propriu-zisă se face în funcție de tipul de chestionar, chestionarul fiind compus din mai multe secțiuni cu grade de complexitate diferite, la un tarif de 9 lei pe «Secțiunea pentru recenzarea persoanei» și 5 lei pentru «Secțiunea pentru recenzarea locuinței», inclusiv
HOTĂRÂRE nr. 145 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251281]
-
informații nepublice, accesează această bază de date, dar ulterior nu efectuează acte specifice exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu informațiile pe care le-a accesat. Așadar, instanța de trimitere a pus accent pe o împrejurare exterioară și ulterioară accesului propriu-zis, constând în nevalorificarea datelor accesate în cadrul activităților de serviciu. În acest context s-a susținut de către procuror că, în realitate, din perspectiva tipicității obiective a infracțiunii prevăzute de art. 360 din Codul penal, nu interesează conduita ulterioară a
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
să acceseze o bază de date conținând informații nepublice, ulterior interogării acesteia nu efectuează acte specifice exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu informațiile pe care le-a accesat, punându-se, astfel, accent pe o împrejurare exterioară și ulterioară accesului propriu-zis, constând în nevalorificarea datelor accesate în cadrul activităților de serviciu. Făcând referire la condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 360 din Codul penal, procurorul a arătat, însă, că, din perspectiva întrunirii acestora, nu interesează atitudinea ulterioară a
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
jurisprudenței. Întrucât recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, ci judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept aplicabile. Astfel, spre deosebire de contestația în anulare - care vizează îndreptarea erorilor de procedură - și de revizuire - cale de atac ce urmărește eliminarea erorilor de judecată -, recursul în
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
7 și 8 din Codul de procedură penală din 1968. În acest sens, Curtea a reținut că aplicarea procedurii simplificate este o derogare de la dreptul comun care presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în prima fază a procesului penal au fost dezlegate în totalitate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. Această procedură nu constituie însă un drept fundamental, astfel că inculpatul este liber să uzeze sau nu
DECIZIA nr. 267 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258592]
-
reținut că limitarea mijloacelor de probă - pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată - este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a lucrărilor
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
2015). Or, din perspectiva interesului de a cere și a obține îndreptarea erorilor de drept comise în faza executării pedepselor este evident că legiuitorul nu poate să îngrădească acest drept. Susține că a face o diferențiere între faza de judecată propriu-zisă și faza de executare a hotărârilor - stabilind drepturi și obligații diferite pentru participanții la procesul penal, în ciuda faptului că importanța celor două faze este la fel de mare din perspectiva consecințelor juridice - lipsește, în mod nejustificat, persoana condamnată de
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
a contribuției permite evidențierea faptului că aceasta nu are caracter de sarcină fiscală. Astfel, rațiunea ultimă care justifică instituirea întregului sistem de impuneri fiscale constă în instituirea și menținerea înseși funcționării statului. O trăsătură crucială a sistemului de impuneri fiscale propriu-zise este caracterul său abstract, în sensul că prelevarea nu se face, în principiu, pentru acoperirea unei anumite cheltuieli publice, ci pentru acoperirea, în principiu, a oricărei cheltuieli menite să asigure funcționarea statului. Statul nu este îndatorat să indice, în mod
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
Constituțională a reiterat acest considerent în Decizia nr. 605 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 27 noiembrie 2015, paragraful 21). Această marjă de apreciere este aplicabilă nu doar în examinarea conținutului propriu-zis al reglementării, ci și în evaluarea urgenței și a situației extraordinare care au determinat Guvernul să intervină prin adoptarea celor două ordonanțe de urgență criticate. Prin urmare, sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate în prezenta cauză. ... 59. Pentru
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
esențial care decide rezultatul scrutinului. ... 64. În practică, totuși, trebuie garantată nu atât stabilitatea principiilor fundamentale (fiind puțin probabilă contestarea lor în mod serios), cât stabilitatea unor reguli mai specifice ale dreptului electoral, în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent - corect sau incorect - considerate drept factori decisivi pentru rezultatele scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu doar manipulările în favoarea partidului la putere, ci înseși tentativele de manipulare
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
excepția cazurilor în care în cadrul prezentului articol se prevede altfel. (2) Toate informațiile privind organizarea și desfășurarea licitației prin mijloace electronice se publică pe pagina de internet a Agenției. (3) Vizualizarea publicațiilor privind licitația, participarea la licitație, respectiv licitația propriu-zisă sunt gratuite. (4) În cazul în care din motive tehnice aplicația informatică prin intermediul căreia se realizează licitația nu este disponibilă pentru un interval de până la o oră, durata licitației se prelungește cu 24 de ore. (5) În cazul
LEGE nr. 230 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257704]
-
a arătat că infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este reglementată la capitolul III secțiunea a 3-a ce vizează infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție. Fiind o infracțiune asimilată celor de corupție și nu una de corupție propriu-zisă, competența de efectuare a urmăririi penale nu poate fi analizată după criteriul „obiectul infracțiunii de corupție“ prevăzut de art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. În plus, aceasta este
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
Codul penal, instanțele au reținut că aceasta este reglementată în Legea nr. 78/2000 la capitolul III secțiunea a 3-a ce vizează infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție. Întrucât este o infracțiune asimilată celor de corupție și nu una de corupție propriu-zisă, competența de efectuare a urmăririi penale nu poate fi analizată după criteriul „obiectul infracțiunii de corupție“ prevăzut de art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. În plus, aceasta este
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de admisibilitate ce țin de delimitarea sferei sale de competență. ... 21. Transpunând cele de mai sus la cauza de față, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate cuprinde cele trei elemente de structură specifice (text criticat, normă de referință și motivarea propriu-zisă), astfel că urmează să analizeze dacă aceasta respectă condițiile de la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Astfel, Curtea reține că art. 27 alin. (2^3) lit. c) și art. 24 alin. (1^1) din Legea nr. 18/1991 vizează
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
de determinare a sumei totale ce trebuie achitată de făptuitor în vederea aplicării cauzei speciale de impunitate. Ea se rezumă, în concret, la a se stabili dacă accesoriile fiscale ce intră în componența acestei sume sunt aferente exclusiv prejudiciului infracțional propriu-zis ori ele trebuie calculate și prin raportare la majorarea cu 20% din baza de calcul. Rezolvarea acestei chestiuni de drept implică, în mod necesar, stabilirea naturii juridice a cotei procentuale ce trebuie achitată suplimentar în temeiul normei speciale, în sensul
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
procentuale analizate produce efecte atât de ordin substanțial, cât și procesual, relevându-se ca o instituție cu o natură juridică suigeneris. Astfel, suma echivalentă majorării cu 20% din valoarea prejudiciului infracțional nu ar putea fi caracterizată ca o sancțiune penală propriu-zisă, de vreme ce sfera de cuprindere a unei atari sancțiuni este expres delimitată normativ în cuprinsul art. 53-55 din Codul penal și se rezumă la pedepsele - principale, complementare sau accesorii - prevăzute de legea penală. Este adevărat că, implicând plata unei
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Partea I. Anexa nr. 1*) la regulament *) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Consiliului Concurenței Anexa nr. 2 la regulament MODELUL legitimației de serviciu Articolul 1 Legitimația de serviciu este alcătuită din două componente, respectiv legitimația propriu-zisă și ecusonul metalic, având descrierea și conținutul de mai jos: a) documentul de legitimare: un card din material plastic, de culoare albă, în formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 6,5 cm x 8,5 cm, ce conține următoarele informații: Pe față: în
REGULAMENT din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/250563]
-
interesul legii a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din Codul de procedură civilă, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.“ ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
DECIZIA nr. 27 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251538]
-
a pronunța hotărâri de declinare în situația în care constatau că nu sunt competente, conturându-se astfel cele două curente divergente. ... 42. Susținătorii primului curent jurisprudențial au avut în vedere că atât suspendarea provizorie a executării silite, cât și suspendarea propriu-zisă a executării silite, chiar dacă sunt solicitate prin cereri separate, se judecă de către completul învestit cu soluționarea contestației la executare, având în vedere caracterul accesoriu al acestor cereri față de acțiunea principală reprezentată de contestația la executare. Sunt invocate
DECIZIA nr. 27 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251538]
-
corectitudinii evaluării: Procurorii sunt consultaţi în toate etapele deciziei şi implementării schemei de evaluare: în stabilirea structurii competenţelor care vor fi evaluate; în selectarea indicatorilor (comportamente, conduite şi acţiuni) relevante pentru aceste competenţe; în alegerea evaluatorilor; în procesul de evaluare propriu-zis. Schema de evaluare propusă descurajează folosirea oricărui test standardizat de aptitudini sau de personalitate care nu defineşte şi nu explică clar, durabil din punct de vedere ştiinţific, competenţele ce vor fi măsurate. 5. Principiul consolidării independenţei şi răspunderii procurorului: Sub
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
precum și la limitările bugetare. Drept urmare, această tehnică se axează pe aspectul de cost al ecuației. ACE este definită de formula: ACE = Cost/Efecte Prin urmare, ACE se referă la raportul dintre costul total aferent obținerii efectelor implementării și efectele propriu-zise. Criteriul de evaluare este de obicei costul per unitate de rezultat obținut (de exemplu: costul pe loc de muncă creat sau costul pe funcționar public instruit). Acest cost unitar este apoi comparat cu alte opțiuni ce conduc la obținerea aceluiași
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
sesizării, plecând de la normele Codului de procedură penală referitoare la participanții la procesul penal, arată că actele de procedură penală sunt realizate de organe administrative cu atribuții judiciare, respectiv poliția judiciară și organele de cercetare penală specializate, organele judiciare propriu-zise (Ministerul Public) și puterea judecătorească (judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanțele judecătorești). ... 51. Organele de urmărire penală sunt cele prevăzute la art. 55 alin. (1) din Codul de procedură penală, urmărirea penală fiind realizată exclusiv
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
existenței sale, ci prin atribuțiile și actele pe care le emite, acestea din urmă fiind cele care produc consecințe juridice. Așadar, atunci când legiuitorul constituant s-a referit la înființarea unei autorități [...] a avut în vedere atât dispoziția de înființare propriu-zisă, cât și pe cele ce sunt asociate în mod intrinsec acesteia, respectiv cele prin care se stabilesc atribuțiile, categoriile de acte [...] emise și efectele acestora“ (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 52 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]