3,259 matches
-
amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea acțiunii violente, unele victime pot fi întâmplătoare sau accidentale (fără să fi avut relații anterioare cu agresorul), altele pot fi provocatoare, precipitând declanșarea acțiunii violente (prin ținută, limbaj, comportament etc.), în timp ce altele sunt slabe sub raport fizic, biologic și constituțional, având un grad sporit de „vulnerabilitate victimală” în fața agresiunii (copii, adolescenți, femei, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități) (Butoi et al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
decursul tratamentului. Relația client-consilier trebuie să fie prietenoasă și de colaborare. Cadrul IM se potrivește cel mai bine cu opinia că schimbarea clientului este cel mai bine stimulată prin întărire pozitivă. Stilul consilierului IM este persuasiv, dar nu coercitiv, uneori provocator, dar niciodată încărcat de argumente. Interviul motivațional acordă prioritate rezolvării ambivalenței. Așa cum s-a menționat mai sus, în abordarea IM, clienții sunt văzuți, în general, ca având percepții ambivalente despre schimbare. Miller și Rollnick (1995) consideră că s-a acordat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o învățare dinamică; • să se ajusteze pe măsura operațiunilor; • să se alinieze la cultura organizației sau să fie o componentă a inițiativelor de schimbare; • să răspundă la strategiile managementului riscurilor ce sunt în schimbare; • mai mult decât orice, să fie provocator. În legislația română,<footnote OMFP nr. 946/2005 privind Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005, Anexa 1, p. 4. footnote> avem prevăzute
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
care este mai efemeră, cea care permite promovarea conținuturilor, și, implicit, ideologizarea acestora, În detrimentul formării unor structuri de personalitate, care să dea elevului verticalitate și Încredere În sine. Fără Îndoială, cercetarea lui M. D. Gheorghiu reprezintă nu numai o Încercare provocatoare și temeinic argumentată empiric de poziționare În corpusul internațional de studii privind comunismul și postcomunismul, accesibil acum și publicului român. Studiul lui Mihai-Dinu Gheorghiu constituie și o bine-venită Îmbogățire critică a cunoștințelor privind istoria socială a elitelor comuniste românești, a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
literatură. Dacă în Păuna Mică, Oameni la pândă, Sbucium, Otravă și altele, poziția ideologică a autorilor este încă confuză, în Desculț, Negura, Zilele vieții tale și Evadarea ea se definește mai precis. Mai ales Negura este o viguroasă demascare a provocatorilor războiului antisovietic. Totodată însă, niciunul dintre aceste romane nu este lipsit de greșeli ideologice. În Negura, de pildă, rolul clasei muncitoare este trecut cu vederea, iar pe de altă parte, nu apar principalii vinovați ai războiului. În Desculț de asemenea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
un răspuns de foarte mare pertinență și bun-simț: „Pentru mine, democrația este un regim politic care știe să apere drepturile minorității”. Sunt implicate aici o mulțime de alte lucruri, printre care libertatea presei. Domnul Shifter a dat, desigur, un răspuns provocator, Întrebând ce facem atunci cu drepturile majorității. Discuția poate continua și În momentul de față. Mircea Mihăieș: E vorba, desigur, de o mare dezbatere de idei, În care se poate argumenta de ambele părți, dar nu aceasta este problema acum
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
muncitorii salariați. Avansezi de-a lungul unui traseu standard și nimic nu se întâmplă niciodată prea brusc”. Un al doilea grup, „îneacă-te sau înoată” (patru bărbați), descriu un progres meteoric și preluarea unor responsabilități după confruntarea cu situații extrem de provocatoare (figura 5.7). David e un astfel de exemplu. Earnst este alt exemplu, el spune: „Mai mult sau mai puțin, am închis ochii și am sărit. Fără să știu nimic despre meseria asta, m-am trezit dintr-odată manager”. Un
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fac. În hotel am obținut o importantă funcție de conducere, deși nu știam nimic despre hoteluri, în afară de faptul că am mai stat în unele.” A doua oară este când e de acord să părăsească Israelul în favoarea unuia dintr-o locație mai provocatoare, și mai riscantă, în Africa. David oferă tot timpul descrieri detaliate ale punctelor critice din istoricul său profesional, insistând pe descrierea alternativelor pe care le-ar fi putut avea, ca și când ar dori să asigure ascultătorul de faptul că viața lui
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
exemplu, electronica). Am putea concluziona astfel că programul educațional al școlilor integrative a rămas în memoria absolvenților ca fiind permisiv în ceea ce privește libertatea de alegere, în vreme ce absolvenții claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi de climatul social din liceu favorizează intervievații din școlile integrative, în vreme ce satisfacțiile legate de aspectele academice sunt mai degrabă subliniate de intervievații care au absolvit programul experimental. 3. Evaluarea generală
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Margot (sora Sophiei) și Alexandru Geblescu, apoi Niki și Tudor, soțul, respectiv fiul Ivonei, în fine, Titi Ialomițeanu. Și, desigur, peste toți și toate, Vica Delcă. În fiecare se poate citi cu folos o categorie socio-psihologică. Sophie este rafinamentul senzual provocator, hedonismul închis bovaric („Viața nu ne este dată ca să ne fie chin - reflectează ea - ci bucurie, și, dacă vreau, nimic din supărările ei n-au să mă atingă”) și retezat de spectrul războiului („Să te simți atât de tânără și
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
Otoman. Probabil contactul cu spiritualitățile maghiară și săsească îi prilejuiește cunoașterea preocupărilor istoriografice ale Școlii Ardelene. Rolul lui Schlözer în mobilizarea istoricilor, în stimularea istoriografiilor și de aici mai departe în constituirea națiunilor din Centru și Sud-Est, îl consider la fel de provocator ca cel al lui Herder. O mențiune se impune, pentru eliminarea eventualelor confuzii. Căile sunt diferite: anume, există deosebiri între textele istoricului și cele ale filosofului, între istoria pragmatică a lui Schlözer, vehiculând ideile timpului, slujind, adeseori, ca instrument al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ceea ce mi se pare prea categoric spus în legătură cu influența lui Voltaire și a enciclopediștilor francezi asupra mișcării de regenerare, voi arăta că preferințele se îndreaptă, poate în mod egal, spre filosofia lui Herder. Omul de cultură german este un mare provocator. Gândirea sa, reflectată într-o filosofie a istoriei umanității, câștigă adeziunea multor intelectuali. Putem spune că victoria lui Herder, nu atât asupra veacului al XVIII-lea, cât mai ales asupra celui următor, nu este altceva decât un reper pentru mișcările
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fiecărei comunități în parte și a tuturor la un loc. Este un adevăr facilitând cu deosebire cunoașterea, emanciparea având drept rezultat deschiderea de conștiințe. Să mai spunem o dată că, indiferent de intenții, alteritatea a avut și are un sens stimulator, provocator, luat în cea mai bună accepțiune a cuvântului. Brukenthal și-a selectat riguros scrierile care aveau să devină piatra de temelie a colecției sale (e vorba de fondul Transilvanica), astfel încât lectura lor e cu neputință să nu-i fi fost
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
întâlnesc spre a discuta pe marginea operei sale, și până la societatea intelectuală a Sud-Estului, unde neoelenismul propagă valorile de primă mână ale culturii iluministe franceze, adică din capitala Prusiei Orientale și până în orașele-reședință ale Țărilor Române, conceptele lui Rousseau sunt provocatoare, pun în mișcare marile minți și, odată cu ele, deșteaptă o omenire frustrată de libertate, comuniune, fraternitate. În vecinătatea celor menționate, să cităm un alt nume de rezonanță europeană, ale cărui scrieri au o excepțională audiență în societățile est-centrale, ca și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de duritate și de dezolare. Ea revelează ambianțele tensionate, dar care rămân latente și intră în categoria lucrurilor nespuse. Înfruntarea nu este directă. Nu sunt conflicte deschise, ci un război rece și subversiv, care e, din această cauză, mult mai provocator și mai periculos. În expresii este sinonim cu absența sentimentelor sau a emoțiilor, cu relațiile lipsite de căldură și doar atunci când se rupe («a sparge gheața») devine pozitivă. Gerul adaugă la acest sens ideile de fixitate și de rigiditate. În
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este textul jurnalistic, trebuie mai întâi să lămurim cărui domeniu aparține: literaturii sau comunicării? Intrăm astfel într-un domeniu extrem de alunecos și prea puțin cercetat de către specialiști. Chiar dacă lucrările unor lingviști moderni ne oferă o multitudine de sugestii utile și provocatoare, nicăieri nu vom găsi o analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex de superioritate (scriitorul conduce și deslușește lumea), dar și semnele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
sau poate fi) decodat. Deja asistăm la o altă paradigmă a lecturii: „Opoziția bun/rău trebuie înlocuită cu opoziția interesant/plicticos” (R. Escarpit, 1973, p. 69). Mai mult chiar, ne aflăm în fața unui fenomen încă nestudiat cu atenție, dar extrem de provocator: lectura zappată sau lectura discontinuă. Adaptată din plin acestui tip de lectură, presa nu se mai gândește la nimic (la structura informației, de pildă), ci caută să-și dezvolte propriile procedee rezumative (șapoul, intertitlul, manșeta, rubricația, sumarul etc.). Omul modern
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nivelul UDMR? E o întrebare firească, iar răspunsul poate fi dat prin modul în care vor fi reorganizate aceste regiuni (Curentul, 13 ianuarie 2006, p. 3). Chiar și așa, orice tip de început este bun dacă este concis și interesant, provocator și inteligent. Ca de obicei, sfaturile sunt date pentru a fi încălcate de ziariștii puternici, cu personalitate. Spre exemplu, teoria cere să evităm în atac constatări eseistic speculative. Geo Bogza (1968, p. 269) își creează propria sa regulă: În fiecare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
permite eleganța unei simple și clare afirmații: „Kohl și Mitterrand relansează Europa politică”. Ne gândim la efortul redacției France-Soir, care, prin anii ’60, dorea să anunțe pe prima pagină un reportaj-anchetă despre China. Ezitând până la exasperare între mai multe titluri provocatoare („Pericolul galben”, „Furnicarul chinez” etc.), cineva a avut o idee salvatoare, propunând un titlu cu totul neașteptat: „CHINA”. Pur și simplu. Supralicitarea titrării poate fi un calcul riscant și greșit. Nu întâmplător, tirajul acestor publicații înregistrează o scădere constantă. Cititorul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
investigației Într-o anchetă, totul pleacă de la modul de abordare a informației. Dacă reportajul reprezintă o „poetică” a efectului, ancheta susține o „poetică” a cauzei. Reportajul se centrează pe întrebarea: cine? și pe actorii evenimentului, în timp ce ancheta revine insistent la provocatoarea întrebare: de ce?. Fără a neglija contextul (unde?, când?, cum?), o bună anchetă trebuie să demonteze mecanisme și aparențe factuale, ajungând la informații deseori ascunse, greu accesibile. Nu e ușor. Primejdiile sunt nenumărate. Cea mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
salvezi de la banalitate o anchetă de opinie despre scumpirea benzinei, să zicem. Nu este suficient să pui cap la cap câteva păreri culese pe stradă. Reușita anchetei de opinie stă în alegerea corectă a întrebării, în formularea ei inedită și provocatoare. „Ce părere aveți despre...?” va declanșa cu siguranță răspunsuri banale și parțial stupide. În definitiv, ce urmărim cu acest micro-trotuar: să aflăm ceea ce știm și noi foarte bine? Să flatăm cititorul, luându-i în seamă opinia? Să subliniem actualitatea ziarului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
învățare, dispoziția pentru învățare, autonomia etc. Suportul curricular permite diferitelor tipuri de elevi să folosească activități sau tehnici de abordare a temelor diferite. Adaptabilitatea Suportul curricular permite extinderi, reduceri, adaptări în sensul reducerii gradului de dificultate sau al creșterii caracterului provocator/stimulativ în raport cu diferite scopuri ale învățării. Conținutul este suficient de deschis și flexibil ca să permită unui anumit elev să aprofundeze în mod special o temă sau sarcina particulară ce îl interesează. 6. Caracterul deschis/generativ Se referă la caracteristica suportului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educația ca disciplină" Disputele despre statutul pedagogiei (al educației) din punctul de vedere al locului pe harta științei, dar mai ales al statutului epistemologic au deja o istorie bogată. Educația este sau nu o disciplină/știință? Aceasta e o întrebare provocatoare, ce a născut poziții dintre cele mai diverse, nu de puține ori extreme, venite atât din interiorul discursului pedagogic (specialiștii în domeniu), cât și din afara sa. Nu ne propunem o trecere în revistă a acestor dispute; ne vom limita la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o poziție pe care o considerăm interesantă, distinctă și profitabilă în contextul demersului de față. Vom reveni, de aceea, la lucrarea lui K.W. Hoskin (1993). Materialul amintit începe cu o aserțiune pe cât de scurtă și simplă, pe atât de provocatoare și chiar deranjantă pentru lectorul ancorat în domeniul educațional: „Educația nu este o disciplină”. Ca specialiști în educație, ca persoane profesionalizate produse de acest domeniu, care activăm în cadre instituționale bine definite și contribuim la producerea discursului pedagogic, ne simțim
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
combinații de inteligențe. Aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasă prezintă o serie de avantaje clare pentru elevi (cf. Simcoe Country District School Board, 1996), printre care: - valorizează și promovează diferențele individuale; - evaluarea învățării este autentică; - permite accesul la un curriculum provocator; - îmbunătățirea performanțelor academice, a gândirii critice și a rezolvării de probleme; - crește încrederea în sine a elevilor; - contribuie la pregătirea pentru viață, pentru muncă și pentru învățarea pe tot parcursul vieții; - egalitatea șanselor de acces la cunoștințe; - înțelegerea diferențelor în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]