1,976 matches
-
manifestate sub forma mâniei, furiei ori impulsului sexual. Mecanismele de apărare, manifestările involuntare, relațiile stabilite între principiul plăcerii și travaliul de doliu ori fenomenele de dislocare și condensare specifice viselor devin obiecte ale teoriei critice psihanalitice. Din perspectiva criticii culturale, psihanaliza a ajuns să fie înțeleasă fie ca modalitate de interpretare a limbajului sub forma unei hermeneutici a suspiciunii și destabilizării semnificațiilor (Paul Ricoeur), fie ca modalitate de chestionare a unei metafizici a prezenței manifestată în teoriile filosofice tradiționale (Jacques Derrida
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forma unei hermeneutici a suspiciunii și destabilizării semnificațiilor (Paul Ricoeur), fie ca modalitate de chestionare a unei metafizici a prezenței manifestată în teoriile filosofice tradiționale (Jacques Derrida), fie ca modalitate de denunțare a patriarhalității și falocentrismului (Luce Irigaray). În ceea ce privește influența psihanalizei lacaniene asupra criticii culturale aceasta se datorează înțelegerii limbajului atât ca instrument, cât și ca mediu structural determinant în examinarea analitică a suveranității inconștientului. Structurarea inconștientului asemenea unui limbaj presupune construirea semnificațiilor pe baza unor rețele de diferențe între semnificanți
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetice și a argumentării evaluării estetice, "teoria postestetică" se in-formează interdisciplinar prin analiza critică a teoriilor culturale, prin activitatea criticii de artă și prin instrumentalizarea artei ca urmare a depășirii interesului restrictiv pentru aprecierea estetică. Teoriile critice ale culturii [post-structuralismul, psihanaliza, (neo)marxismul, critica ideologiei, post-colonialismul] tratează manifestarea fenomenului cultural în general cu aplicare asupra fenomenului artistic în particular, ceea ce presupune faptul că teoriile critice (post)estetice (situaționale, comunicaționale, relaționale, post-productive, post-media) analizează fenomenul artei contemporane prin apel la teoriile critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
media, culturale și ale comunicării ar fi fost fondat inițial pe o critică a disciplinelor academice tradiționale, având ca obiectiv central denunțarea caracterului iluzoriu și ideologic al "realității", care dispare astfel ca referință pozitivă. Ca urmare, examinând contribuții din domeniile psihanalizei, psihologiei sociale și studiilor organizaționale, Brian Doyle susține că s-ar putea construi o nouă paradigmă pentru înțelegerea studiilor culturale prin intermediul investigațiilor interdisciplinare în domeniul relațiilor dintre manifestările intrapersonale, interpersonale și instituționale ale culturii și comunicării 89. Analizând modalitatea în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturii, felul în care sunt articulate în practica vizuală semnificația, plăcerea și puterea. Înțelese dintr-o perspectivă a interdisciplinarității, studiile culturale sunt puse în situația de a apropria teorii și metodologii ale altor discipline, cum ar fi etnografia, sociologia, semiotica, psihanaliza ori teoria critică. Abordând procesul producției culturale dintr-o perspectivă metodologică eclectică, studiile culturale devin un domeniu de lucru experimental. Metoda analitică propusă de Martin Lister și Liz Wells pornește de la prezumția că semnificațiile imaginilor sunt produse, distribuite și consumate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
două institute de vară pentru teoria și interpretarea culturii vizuale de către National Endowment for the Humanities, în cadrul Colegiilor Hobart și William Smith (1987) și a Universității din Rochester (1989), unde au fost examinate noi strategii interpretative dezvoltate prin intermediul semioticii, lingvisticii, psihanalizei, feminismului, studiilor queer și teoriei culturale. Ca urmare a activității în cele două institute, au fost publicate două antologii de texte editate de Norman Bryson, Michael Ann Holly și Keith Moxey: Visual Theory: Painting and Interpretation (1991) și Visual Culture
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
că studiile (culturii) vizuale ar avea ca obiect dimensiunile mai puțin investigate ale istoriei artei, câtă vreme multe dintre resursele reflexive și metodele de cercetare provin din practica artei, critica de artă, educația artistică, design, publicitate, semiotică, poststructuralism, antropologie, sociologie, psihanaliză, feminism, teoria literară, teoria postcolonială, economia politică, arheologie, arhitectură și planificare urbană, comunicații vizuale, antropologie vizuală și diferite alte studii. Ca atare, cutura vizuală e privită mai curând ca un câmp interdisciplinar, dificil de localizat. Aceasta deoarece, ca nouă disciplină
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe genul de evocare deschisă, acest gen de critică de artă este foarte rar luat în serios de către cititori. Tratatul academic, în schimb, e încărcat de aluzii și referințe la diferite școli și diferiți autori de filosofie, de la marxism și psihanaliză la Benjamin și Lacan, furnizând fie o serie de concepte opace pentru a crește nivelul de autoritate al textului fie o serie de argumente care să susțină o viziune critică. Critica culturală ar fi apărut, în opinia lui Elkins, pe
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
desfășurate în timp, respectiv un complex de acțiuni conținute într-un decor tranzitoriu care, la rândul lor, produc reciproc alte decoruri și alte acțiuni. De aici, una dintre metodele predilecte utilizate în construcția unei situații ar fi un gen de psihanaliză orientată specific situaționist, care, în contrast cu scopurile urmărite de variatele curente ce se ramifică din freudism, ar îndemna pe fiecare participant înscris în această aventură să-și descopere dorințele și atracțiile specifice anumitor ambianțe pentru a le putea îndeplini, proiectând astfel
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care s-au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și studiile culturale 222. Una dintre aceste intuiții conceptuale ale noii istorii a artei o reprezintă "descoperirea politicii vederii", teoretizată de Norman Bryson în eseul său The Gaze in the Expanded Field (Privirea în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
evreii conspirativi"362, Hitler va răspunde că această similaritate se datorează faptului că ""arian-ul" a fost "sedus" de evreu"363. Simbolismul sexual, observă Kenneth Burke, traversează Mein Kampf de la un capăt la altul, iar o brumă de cunoaștere în ce privește psihanaliza freudiană îl pune în evidență la modul exhaustiv: "Masele sunt "feminine". Ca atare, ele doresc să fie conduse de către un mascul dominant. Acest mascul, un orator, le curtează și, când le-a cucerit, le comandă. Pe de altă parte, masculul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
istorici și socio-culturali pe măsura conștientizării lor. Paradigma "socio naturii" umane este reformulată în contextul schimbărilor istorice și a circumstanțelor biografice, regăsindu-se în perechile identitate societate și identitate istorie.205 Spre exemplu, lucrarea Childhood and Society are în vedere psihanaliza relației dintre ego și societate.206 Domenii precum sociologia, antropologia și psihologia au utilizat concepte precum "sine", "personalitate" sau "caracter", similare conceptului de identitate. Paradigma centrală a acestor domenii era sintetizată în următorul principiu: organizarea socială este principiul auto-organizării (organizării
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
continuă să fie practicat, în forme noi, de către numeroși psihologi; în schimb, mai vechea relație literatură-psihologie s-a răsturnat. O parte din cercetarea literară (care apela încă demult la datele psihologiei) a fost subordonată, în cursul secolului al XX-lea, psihanalizei freudiene sau jungiene simptomatică fiind, în acest sens, psihocritica lui Ch.Mauron (aplicată, printre altele, și "genului comic"). Studiile dedicate specificității producerii și naturii sentimentelor par să treacă, totuși, printr-un con de umbră, în ultima vreme. Rezultatele posibile mult
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
aceasta este potolită apoi, cînd starea sufletească artistică (plot-interest") biruie prin faptul că ne știm noi înșine în siguranță. Nu am putut găsi, în text, nimic în acest sens. Atît teama cît și mila sînt "purificate". 71 Foarte de curînd, "psihanaliza" întemeiată de Freud a susținut că anumite forme de alienare pot fi vindicate, conștientizînd-i-se clar și hotărît pacientului o trăire dureroasă, în care ar fi de căutat adevărata cauză a maladiei și astfel conștiința ar fi "purificată". De altfel, metoda
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
hârtie sau de dispoziția caligrafului. Și dacă ne-am strădui cu toții să avem un scris remarcabil, fantasmagoric, halucinant, dacă ne-am propune să sucim mințile cu literele noastre, să stârnim cutremure cu bucla unui r sau să ne oferim pradă psihanalizei cu triumfătoarea linie a unui b, ei, atunci de-abia, grafologia ar putea deveni un fel de critică literară (cam biografistă, ce-i drept). Această propagandă caligrafică își are rațiunea în două din cele mai frumoase pagini (respectiv 26 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
tip schizoid, care vrea să afle cum se poate ieși din blocajul de corpuri și obsesii, din spațiul strâmt al lumii noastre. Într-un fel, el leagă poveștile tuturor, inocent și agresiv, duios și nevrotic, dar nu reușește eliberarea. Ca psihanaliza să fie completă, apar Daddy Gary (Florin Vidamski), Tatăl autoritar și maniac sexual, femeia-păpușă Nadja (Claudia Ardelean) - o barbie-anime activistă pentru pace și orgasme mondiale; ca orice păpușă, e lipsită de memorie - și „fratele“ Aron (Dorin Ceoarec), obsedatul de ABBA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
învățături (desprinse din înțelepciunea indiană). Despre sexualitate, spiritualitate, arta erotismului, dar și a gândirii ce necesită să fie concomitent exersată scrie psihanalistul Sudhir Kakar, imaginând viața lui Vatsyayana, autorul Kama Sutrei. Suculentă, cartea excelează mai degrabă în exotism, atmosferă și psihanaliză, decât într-o construcție literară surprinzătoare. Iubirea și erotismul sunt subiectele repetatelor dialoguri - rafinate, deși „previzibile“ - ale discipolului cu maestrul său, Vatsyayana. Vorbele celor doi provoacă, la rându-le, bucle cu valoare de parabolă, în care indianul strecoară istorii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Murdoch » Capul retezat Despre viața în doi, în trei, în patru... Bogdan Romaniuc Un bărbat crede că poate avea, în același timp, o soție perfectă și o amantă seducătoare. Iris Murdoch încearcă în acest roman, sprijinindu-se pe studiile de psihanaliză ale lui Sigmund Freud, studii care i-au influențat într-o mare măsură întreaga operă, să ne ofere un tablou despre viața de cuplu. Regăsim în acest roman numeroase reflecții despre sexualitate și despre viața în doi, în trei, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
că aceste doamne ar fi salivat în fața scenelor cu McGregor purtând celebrii ochelari și posedând-o în culmea geloziei pe o biată Nora? Pentru că e un film „artistic“, unde „regizorul“ și „scenaristul“ s-au gândit s-o rupă într-o psihanaliză de coafor, arătându-ne un Joyce chinuit de castrări, masochisme etc. Fashionable. Aceleași persoane, puse în fața unor rânduri sincere, scrise de un bărbat care a iubit cu pasiune, întreaga viață, o singură femeie, se trag în lături, cu mâna la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Dragomir declara apăsat că avem "un campionat al dracului de curat". Am văzut cu toții cât este de curat: Becali arestat și cercetat, la fel arbitrii și managerii de cluburi. Evident, nu se poate generaliza. Eu sugerez doar un subiect de psihanaliză sportivă, dacă se poate vorbi de așa ceva. Cu o asemenea substanță îmbolnăvită a fotbalului romănesc nu vom face niciodată o mare performanță în lume. Nici măcar nu le vom repeta pe cele obținute. Personal sunt un sceptic lecuit și secat de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
interpretare critică nu poate fi identică cu o alta și nici substituibilă cu alta. Însăși cultura sa filosofică îl apropie de poezie, iar nu de teorie, chiar dacă I. Negoițescu transfigurează din plin în exegetica lui sugestii multiple venite din zona psihanalizei, a fenomenologiei și filosofiei existențiale. Transplantarea ideilor abstracte în propria creație capătă la I. Negoițescu, ca la mult îndrăgiții de el romantici germani, o densitate magică, neguroasă, colcăitoare de viață. În fine, prin „docta intuiție creator deformatoare“, punctul de plecare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a se lua în posesie prin intermediul unei mărturisiri fără limite, în care se combină spovedania catolică cu dicteul psihanalitic. Întâmplător sau nu, scriitorul s-a apropiat, la maturitate, de catolicism (cerând chiar să fie înmormântat cu preot catolic), iar în psihanaliză a fost un cunoscător avizat. În fine, e momentul să ne întrebăm și ce semnificație conține sintagma „straja dragonilor“ (nu înainte de a preciza că, topografic, „«Straja Dragonilor» [este] ca o insulă la întâlnirea râurilor de străzi ce curg neliniștite printre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dar le spune într-un "discurs" care sfidează de fapt limbajul / comunicarea, sugerând că viața fuge prea repede și convenția care nu poate ține pasul cu ea n-are nicio valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot tehnică romanescă anterioară, psihanaliză, mitologie, istorie literară și culturală etc. într-un conglomerat inimitabil. Joyce este un accident fericit, dar mai ales din fericire un accident. Interesant este că teoria Virginiei Woolf (fără pretenții de teorie, la vremea ei, când teoria literară nu se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că nu contează. Puterea Desperado stă în trecut. Trecutul e un drog pentru prezent. Eroul rememorează, nu acționează în niciun fel: trecutul îl fascinează, și ca urmare el descoperă tot felul de șiretlicuri ale memoriei, pendulând între hazard (realism) și psihanaliză (fluxul conștiinței). Încântările amintirii se amestecă cu bucuria prezentului în Alexandria Quartet, unde intriga e esențială, dar guvernată de puterea trecutului de a ordona viitorul. Și prezentul lui John Fowles e o reconsiderare a trecutului, nimic mai mult. Colecționarul, Iubita
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Joyce și Eliot n-au mers mai departe. După anii 1950, când apar primele semne a ceea ce aș numi epoca Desperado, tonul se chimbă. Fluxul conștiinței scrie texte atașate, angajate afectiv. Faptul că incidentele sunt relativizate, împinse în interiorizare și psihanaliză, izolează eroul și dau un sentiment de însingurare lecturii. Realismul era imaginea socialului, radiografia lui. Odată cu urmărirea gândului până la stadiul preverbal, socialul nu mai contează, el devine o ficțiune. Realul este undeva în mintea eroului, în labirintul lui de cuvinte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]