3,405 matches
-
propunem să insistăm asupra acestora. Încercăm, în schimb, să condensăm într-o figura sintetică factorii care conduc la satisfacție și cei care produc insatisfacție. În figura 15.15, factorii satisfacției/insatisfacției sunt dispuși în următoarea ordine: factori psihoindividuali (1-12), factori psihosociali (13-15), factori organizaționali (16-21). Satisfăcuții sunt: Nesatisfăcuți sau mai puțin satisfăcuți sunt: angajații mai în vârstă; bărbații; albii; angajații au nivel de instruire mai ridicat; intelectuali; muncitori calificați; cei care au credințe, interese și caracteristici de personalitate asemănătoare; cei ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
O asemenea interpretare nu înseamnă relativizare, ci, credem, nuanțare. Starea de satisfacție/insatisfacție este o stare situațională uneori momentană, mai mult sau mai puțin conștientizată, dependentă de o multitudine de factori printre care un rol aparte îl joacă și cei psihosociali. Un fapt relativ simplu cum este percepția socială poate face ca un factor să-și schimbe funcționalitatea și finalitatea. Dacă un individ percepe factorii de valorizare ca fiindu-i inaccesibili, atunci s-ar putea ca tocmai aceștia să-i producă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca urmare a participării indivizilor la viața organizației, nu este doar o problemă strict individuală, ci una organizațională, dat fiind faptul ca ea are repercusiuni nu numai asupra planului subiectiv-individual, ci și asupra vieții organizaționale, îndeosebi asupra celei productive și psihosociale. Din cele de mai sus se degajă și o concluzie practică. Astfel, dată fiind legătura motivației și satisfacției cu performanța muncii sau cu o serie de alte fenomene cum ar fi absenteismul, fluctuația forței de muncă, este absolut necesară controlarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și despre activitate în calitate de stimulent. Într-un alt capitol al lucrării sale, el analizează stimulentele financiare, non-financiare și factorii (aici tot stimulii) sociali ai motivației, acestea din urmă oscilând când între factorii de natură psihologic-individuală, când între cei de natură psihosocială. Clasificarea propusă de el este interesantă, dar neprecisă, aceasta deoarece unul și același stimulent poate să apară când într-o postură, când în alta. De exemplu, banii ca stimulenți monetari, financiari, pentru unii oameni pot fi stimulenți reali, în timp ce pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau evocă o motivație ce ar putea fi denumită motivație economică; B - munca, activitatea profesională în calitate de stimul, care favorizează intrarea în funcțiune a unei motivații profesionale a muncii; C - interacțiunea dintre membrii grupului de muncă, în stare să genereze motivația psihosocială a muncii. În tabelul 15.12 redăm principalele categorii de stimuli și motivații generate sau evocate de ei pe care vom încerca să le analizăm apoi în continuare. Categorii de stimuli Varietăți concrete de stimuli Tipuri de motivații A. Materiali
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
A3 - premiile Economică B. Munca și condițiile ei B1 - munca în sine (conținutul și valorizarea ei) B2 - condițiile fizice ale muncii B3 - finalitatea muncii Profesională C. Interacțiunea membrilor grupurilor de muncă C1 - scopul grupului C2 - structura grupului C3 - mărimea grupului Psihosocială Tabelul 15.12 - Tipuri de motivații ale comportamentului organizațional Motivația economică Acest tip de motivație este produsă sau evocată de stimulii bănești, financiari, printre care locul central îl ocupă banii. Prezentarea acestui tip de motivație ar putea debuta cu o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devine un scop în sine - ea reprezintă o recompensă suficient de mare pentru a produce o satisfacție deosebită. Nevoia de realizare a omului este în funcție de o multitudine de factori, printre care cei psihologici individuali (capacități, trăsături de personalitate) și cei psihosociali (nivelul de aspirație al individului, statutul și rolul său) au o pondere deosebită. De obicei, omul tinde să se angajeze în realizarea unor obiective pentru care se simte capabil, dotat. Uneori însă, în funcție de trăsăturile de personalitate, el se poate îndrepta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
spre exemplu, un motor complet) și îmbinau mai armonios munca de execuție cu cea de conducere (efectuau controlul calității produselor, realizau operații de reglare și întreținere a mașinilor, luau singuri decizii, planificau activitatea etc.). Modificări importante apar și în plan psihosocial: așezarea grupului într-un careu de 20 m duce la dispariția restricțiilor impuse de linia tehnologică tradițională, muncitorii se mișcă liber, capătă o relativă mobilitate în spațiul de muncă, își determină singuri relațiile de cooperare, se autocontrolează, apar șanse mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de sine. Obiectivele stabilite au un rol în evaluarea activității conducătorului, în formarea, dezvoltarea, recompensarea și promovarea cadrelor de conducere. Mai mult decât atât însă, ele pot fi „cheia motivării cadrelor în execuția muncii lor” (Raymond, 1972, p. 20). Motivația psihosocială Acest tip de motivație derivă din faptul că în cadrul procesului de muncă omul se raportează nu numai la munca sa, la mașina pe care o deservește sau o manevrează, ci și la semenii săi, la ceilalți colegi sau parteneri de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lucreează în condițiile unei munci bine retribuite cu conținut interesant, plăcut, desfășurată în condiții optime? Dacă nici factorul economic, nici cel profesional nu-i stimulează pe oameni, atunci cine se instituie în sursă stimulatoare foarte puternică? Desigur că tocmai factorii psihosociali care există și acționează în grupurile sociale. Prezența în cadrul acestora a unor relații de prietenie între membrii grupului, a unei atmosfere de grup favorabile, mobilizatoare sau, dimpotrivă, a unor hiatusuri pe traseul relațiilor interpersonale, a anumitor deformări ale informațiilor transmise
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a unor relații proaste cu conducerea, ar putea constitui tot atâtea categorii de factori capabili să declanșeze motivația oamenilor. Tangențial cu acest tip de motivație s-a ocupat și Vernon (1969), deși el o denumește „motivație socială”. Elemente ale motivației psihosociale apar și la Argyle (1972), care include în ea participarea la decizii, iar ca motive sociale consideră afilierea, statutul și dependența. Un psiholog român propune operarea unei distincții între motivația socială a muncii (care corespunde motivației externe contextuale, generată de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de însăși relația dintre muncitori și sarcina de muncă), acestea două constituind un proces unitar, motivația pentru muncă (Golu, 2004, p. 256). Din punctul nostru de vedere, nici una din noțiunile de mai sus nu surprinde exact conținutul noțiunii de motivație psihosocială. Oricum, aceste poziții teoretice sunt mult mai acceptabile decât cele care neagă existența unei motivații psihosociale pe considerentul că motivația este întotdeauna individuală. Motivația psihosocială a muncii trebuie interpretată dintr-o perspectivă mai largă, și nu din una limitată, adică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru muncă (Golu, 2004, p. 256). Din punctul nostru de vedere, nici una din noțiunile de mai sus nu surprinde exact conținutul noțiunii de motivație psihosocială. Oricum, aceste poziții teoretice sunt mult mai acceptabile decât cele care neagă existența unei motivații psihosociale pe considerentul că motivația este întotdeauna individuală. Motivația psihosocială a muncii trebuie interpretată dintr-o perspectivă mai largă, și nu din una limitată, adică doar în sensul că ar fi cauzată/generată de grup. Am putea rămâne astfel cu impresia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de vedere, nici una din noțiunile de mai sus nu surprinde exact conținutul noțiunii de motivație psihosocială. Oricum, aceste poziții teoretice sunt mult mai acceptabile decât cele care neagă existența unei motivații psihosociale pe considerentul că motivația este întotdeauna individuală. Motivația psihosocială a muncii trebuie interpretată dintr-o perspectivă mai largă, și nu din una limitată, adică doar în sensul că ar fi cauzată/generată de grup. Am putea rămâne astfel cu impresia că de fapt este vorba de o motivație individuală
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
membrilor lui în raport cu diversele solicitări externe. Fără îndoială că asemănarea comportamentelor explicite, desfășurate, nu presupune în mod automat și asemănarea motivației - cum am văzut, există comportamente identice, motivate diferit; când însă ele sunt determinate de fenomene de grup de natură psihosocială, se poate presupune că au un grad mai mare de uniformizare. Motivația psihosocială a muncii apare deci nu din simpla însumare a motivațiilor individuale, fapt care nici n-ar fi posibil, ci din interacțiunea acestora, din selectarea și reținerea doar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu presupune în mod automat și asemănarea motivației - cum am văzut, există comportamente identice, motivate diferit; când însă ele sunt determinate de fenomene de grup de natură psihosocială, se poate presupune că au un grad mai mare de uniformizare. Motivația psihosocială a muncii apare deci nu din simpla însumare a motivațiilor individuale, fapt care nici n-ar fi posibil, ci din interacțiunea acestora, din selectarea și reținerea doar a acelora care răspund unor nevoi de grup și care deservesc un comportament
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acelora care răspund unor nevoi de grup și care deservesc un comportament individual eficient în raport cu viața de grup. La fel ca și în cazul celorlalte tipuri de motivații, problema care se pune este aceea a factorilor de grup, a fenomenelor psihosociale ce se instituie în calitate de stimuli motivaționali. În schema prezentată mai înainte, noi am selectat doar câțiva dintre aceștia, care ni s-au părut a fi esențiali și cu o foarte mare arie de cuprindere. Ei intră în categoria stimulilor numiți
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sarcină motivează probabil mai mult membrii grupurilor de muncă decât cele de menținere. Scopurile de sarcină își măresc însă această capacitate dacă sunt corelate cu cele de menținere și susținute de acestea. Scopurile de grup, pe lângă faptul că determină fenomene psihosociale mai evidente, cu extensie mai mare, permit totodată stimularea și angajarea în activitate a tuturor membrilor grupului, le dă acestora posibilitatea realizării unor performanțe concrete prin unificarea eforturilor. De asemenea, realizarea scopului de grup poate fi semnificativă într-o oarecare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
semnificativă într-o oarecare măsură și pentru realizarea scopului individual, ea permițând satisfacerea dacă nu integrală, cel puțin parțială a acestuia. Unele caracteristici ale scopului grupului - claritatea, conștientizarea lui de către toți membrii grupului etc. - sunt la fel de importante în determinarea motivației psihosociale. Scopurile de grup cresc performanțele dacă sunt, așa cum sugerează unii autori, optimal-provocatoare și dacă angajații dispun de suficientă libertate pentru a înțelege cum să le atingă (Deci, Ryan, 1990, p. 297). Structurile grupurilor constituie o altă categorie de stimuli ai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a înțelege cum să le atingă (Deci, Ryan, 1990, p. 297). Structurile grupurilor constituie o altă categorie de stimuli ai comportamentului organizațional. Diversele structuri ale grupurilor sociale iau naștere în urma interacțiunii membrilor, de aceea, s-ar putea considera că factorul psihosocial cel mai general și cel mai des invocat în calitate de sursă pentru declanșarea motivației psihosociale a muncii este tocmai interacțiunea membrilor, relațiile care se stabilesc între ei. Interacțiunea membrilor unui grup, inițial spontană, neorganizată, capătă pe parcursul funcționării ei un caracter tot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o altă categorie de stimuli ai comportamentului organizațional. Diversele structuri ale grupurilor sociale iau naștere în urma interacțiunii membrilor, de aceea, s-ar putea considera că factorul psihosocial cel mai general și cel mai des invocat în calitate de sursă pentru declanșarea motivației psihosociale a muncii este tocmai interacțiunea membrilor, relațiile care se stabilesc între ei. Interacțiunea membrilor unui grup, inițial spontană, neorganizată, capătă pe parcursul funcționării ei un caracter tot mai riguros, organizat, dând naștere cu timpul la anumite structuri interacționale. Astfel, raportarea indivizilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mare era, probabil, că odată cu mutarea vor trebui să lucreze și cu alte tinere, poate cu un alt maistru etc. Din acest exemplu observăm cum comportamentul productiv al muncitoarelor era susținut nu de o motivație profesională, ci tocmai de una psihosocială, iar stimulentul esențial care o ținea „trează” era tocmai apartenența lor la un grup de muncă coeziv, cu relații afective de prietenie, cu o conducere a grupului pe placul lor - maistrul permițându-le să-și organizeze activitatea așa cum credeau ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afective favorabile, precum și a unor structuri de conducere adecvate și acceptate de membrii grupului a motivat suficient de mult, compensând chiar lipsa condițiilor naturale bune de lucru. Arătam mai sus că interacțiunea membrilor unui grup constituie un stimul pentru motivația psihosocială. De aici nu trebuie să înțelegem că interacțiunea în sine sau că orice tip de interacțiune declanșează sau evocă motivația. Dimpotrivă, valoare stimulatorie are doar acea interacțiune care respectă anumite reguli, care dispune de o serie de particularități ce pot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de întărire și cresc sentimentul de competență al angajatului (Bandura, 1986; Latham, Huber, 1992, apud Jex, 2002, p. 251). Mărimea grupului stimulează motivația participanților dintr-o organizație nu prin ea însăși, ci prin caracteristicile de care dispune sau prin fenomenele psihosociale pe care le prilejuiește. În grupurile mici și „foarte mici” apare tendința spre subiectivitate exagerată a membrilor, iar în cele cu mărime mai importantă apare pericolul subdivizării grupului în grupulețe mai mici și al constituirii clicilor. Fenomenele de acest tip
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în cele mari, posibilitatea fiecărui membru de a stabili relații cu cât mai mulți dintre ceilalți membri este mult îngreuiată. Aceasta permite ca în grupurile mici interacțiunea membrilor să devină mai degrabă sursă de motivare decât în cele mari. Stimulii psihosociali, la fel ca și stimulii economici sau profesionali, permit nu numai stimularea și evocarea unei motivații specifice, dar și satisfacerea unor nevoi proprii ale oamenilor, care se nasc tocmai ca urmare a acțiunii lor într-o situație de grup sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]